Constipația: cauze, simptome, tratament

Chiar dacă foarte multă lume suferă de constipație, statisticile spun că această problemă apare cu precădere la femei (mai ales în sarcină), la persoanele de peste 65 de ani și la cele care se abțin să meargă la toaletă.

Ce simptome prezintă o persoană cu constipație?

Constipația este o situație care apare atunci când se întâmplă ca o  persoană să aibă fie mai puțin de trei scaune pe săptămână, fie scaunele sunt mici și cu consistență tare, uscată, ceea ce face dureroasă și dificilă eliminarea acestora. Când suferi de constipație, ai dureri și o senzație de balonare în abdomen. Alte simptome pot fi, pe lângă durerea de stomac, crampele, starea de greață, pierderea poftei de mâncare, dificultate sporită la defecare.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Din ce cauze apare constipația?

Constipația se poate instala din mai multe motive, cum ar fi o alimentație dezechilibrată, un consum prea mic de apă, consumul cronic de anumite medicamente sau diverse probleme ale tractului intestinal.

O dietă cu prea puține fibre

Fibrele se găsesc, de regulă, în vegetale și ajută ca materiile fecale să rămână moi, pentru a se putea deplasa ușor în interiorul colonului. Lichidele precum apa sau sucurile naturale ajută la o eficiență mai mare a acțiunii fibrelor. Așadar, e bine să consumi zilnic legume, fructe și leguminoase, dar și să bei 6-8 pahare cu apă.

Lipsa activității fizice

Dacă nu faci deloc mișcare sau te miști prea puțin, acest lucru își pune amprenta asupra digestiei, care devine mai lentă. Se recomandă măcar 30 de minute de mișcare pe zi, 5 zile pe săptămână, chiar dacă e vorba doar de o plimbare în pas rapid.

Medicamentele

Unele tratamente medicamentoase, cum sunt:

 

  • Opioide (oxicodona și hidrocodona)
  • Blocantele canalelor de calciu (diltiazem)relaxează mușchii netezi ale vaselelor  de sângecu scopul scaderii  tensiunii arteriale; intrucat ele actioneaa la nivelul musculaturii netede din tot organismul si pot  avea acelasi efect si la nivelul intestinului, generand constipație.
  • Anticolinergicele, recomandate in  incontinență urinară (oxibutinina, medicamente antiparkinsoniene - levodopa și antihistaminice- difenhidramina) blochează efectele acetilcolinei, ce stimuleaza peristaltismul intestinal
  • Antidepresive (inhibitorul selectiv al recaptării serotoninei: fluoxetina) sau antidepresivele triciclice (amitriptilina)
  • Simpatomimetice( efedrina, terbutalina) din tratamentul astmului bronșic.
  • Diuretice pentru hipertensiue arteriala si insuficienta cardiaca (furosemid)
  • Antiacide( pe baza de calciu și aluminiu) din gastrite si ulcer gastro duodenal
  • Suplimentele cu calciu si fier
  • Tratamentele antibiotice care deregleaza flora intestinala
  • Antidiareice ( clorhidratul de loperamida)
  • Antispastice (clorhidrat de drotaverina)

De asemenea, folosirea excesivă a laxativelor poate duce la constipație, din cauza faptului că efectul lor afectează elasticitatea colonului, iar acesta nu se mai poate contracta la fel de bine.

Anumite schimbări temporare sau permanente

Mișcările materiilor fecale se pot modifica atunci când călătorești sau, pur și simplu, pe măsură ce înaintezi în vârstă. În cazul femeilor, riscul de constipație este foarte mare în timpul sarcinii.

Ignorarea necesității de a merge la toaletă

Dacă ai nevoie să mergi la toaletă, dar ignori această necesitate fie zilnic, fie de mai multe ori pe zi (de exemplu, ai prea multă treabă și nu vrei să te ridici de la birou) în timp, riscul de constipație este foarte mare.

Anumite probleme ale tractului gastrointestinal

Unele afecțiuni pot face ca materiile fecale să se miște mai încet prin colon, rect sau anus, iar acest lucru duce la constipație (colonul sau rectul se pot comprima sau se pot îngusta).

Cum se diagnostichează constipația?

Pentru a afla ce anume cauzează constipația, medicul va trebui să cunoască istoricul pacientului, să realizeze un examen clinic și să ceară anumite analize. Consultația poate consta într-un examen rectal și în analiza materiilor fecale. Medicul va cere lămuriri despre alimentația pacientului, nivelul de activitate fizică și medicamentele pe care le ia în prezent.

În ceea ce privește testele pentru diagnosticare, se pot face analize de sânge, pentru a stabili dacă nu cumva organismul este afectat de o boală care să provoace această problemă (spre exemplu, hipotiroidismul). Un alt test indicat este colonoscopia, prin care medicul va vizualiza, prin introducerea unei mici camere video prin anus, către colon, dacă sunt probleme în tractul gastrointestinal inferior, daca miscarile peristaltice sunt normale, daca lungimea intestinului gros nu este mai mare decat normal (megacolon congenital) care se insoteste de constipatie.

Cum se tratează constipația?

Tratamentul pentru constipație depinde de cauza afecțiunii, cât de gravă este și de perioada în care pacientul a fost constipat. Astfel, tratamentul poate include schimbări ale dietei, introducerea în rutină a exercițiilor fizice, anumite medicamente sau chiar o intervenție chirurgicală. 

Hidrocolonoterapia 

De mare ajutor pacientilor cu constipatie cronica  pot fi si procedurile de hidro-colono-terapie , similare clismei, insa posibile in intimitatea unui cabinet. Procedurile constau in irigarea cu apa calduta intrarectal si reusesc sa dizolve prin presiunea controlata fecaloamele de dimensiuni mici care pot obstructiona partea distala a colonului sigmoid. Se pot practica saptamanal si tratamentul trebuie completat cu aportul de probiotice si minerale.

 Dieta anti-constipatie

În ceea ce privește alimentația, pentru a avea un tranzit intestinal bun este indicată o dietă cu fibre - precum verdeturile, cruciferele, legumele si  leguminoase gatite mai ales sub forma de ciorbe acrite cu surse de probiotice precum borsul sau zeama de varza ori iaurtul. Bineinteles, fructele si cerealele integrale ajuta in reglarea tranzitului continad fibre solubile si insolubile.

Sunt recomandate pentru dieta persoanelor care se constipă des alimente precum: fasolea, merele, perele (cu coajă), dovleacul, cartofii dulci, broccoli-ul, spanacul, prunele proaspete sau uscate. Cele uscate se pun în apă, se lasă peste noapte pentru a se hidrata, iar dimineața se vor consuma pe stomacul gol pentru a stimula tranzitul. Apa este foarte importantă pentru o digestie normală, așa că zilnic se vor bea 6-8 pahare sau chiar mai mult dacă persoana face efort fizic mare sau lucrează în căldură. 

E bine ca pacientul să evite, din cauza conținutului redus sau inexistent de fibre, alimente precum pizza, înghețată, carne, chipsuri, brânzeturi sau alimente foarte procesate.

O altă măsură pentru tratamentul constipației este cea legată de activitățile fizice. Este bine de știut că 20-30 de minute de exerciții fizice, făcute zilnic, ajută digestia și pot fi de folos, deci, și în problema constipației.

De asemenea, este recomandat ca pacientul să încerce să aibă scaun în fiecare zi cam la aceeași oră, pentru ca organismul să se obișnuiască așa. Cel mai bun moment pentru a avea scaun este o perioadă care poate să fie între 15 și 45 de minute după micul dejun, deoarece mâncatul ajută colonul să miște alimentele și reziduurile.

Pacientul nu trebuie să uite că pe viitor este recomandat că atunci când simte nevoia de a merge la toaletă să nu mai amâne momentul.

Medicul poate recomanda anumite medicamente orale sau sub formă de supozitor, precum bisacodilul

Intervenția chirurgicală este o măsură extremă, care se ia doar în cazurile în care prin tratamentele urmate pacientul nu reușește să scape de constipație.

Ce remedii din plante sunt de ajutor în combaterea constipației?

În anumite situații, medicul de familie sau fitoterapeutul poate recomanda pacientului remedii obținute din anumite plante medicinale, care ajută tranzitul intestinal și pot calmă simptomele constipației. Iată câteva exemple:

Fibrele de Psyllium

Suplimentele cu Psyllium sunt bogate în fibre cu rol laxativ, care ajută la crearea de scaune moi. Tărâțele de Psyllium sunt adeseori folosite pentru a combate constipația cronică și pot fi combinate cu alte laxative, atât naturale, cât și sintetice.

Rubarba

Această plantă este folosită nu doar în plăcinte, ci și pentru a ușura constipația. Rubarba are efect laxativ, însă ea trebuie folosită doar pe termen scurt în calmarea simptomelor.

Senna

O altă plantă folosită pentru a trata constipația, și senna trebuie folosite doar pe termen scurt și nu se vor depăși dozele recomandate de medic.

Ceaiul de crusin

Coaja de crușin conține compuși numiți antrachinone, care inhibă absorbția apei și a electroliților din intestin. Totodată, antrachinonele reacționează cu bacteriile din intestine pentru a le stimula. Din această cauză, volumul scaunului crește, întrucât absoarbe apa în exces, ceea ce crește presiunea din intestin. Acest lucru stimulează contracțiile musculare din colon (peristaltism), accelerând degajarea intestinului. În general, această plantă medicinală va induce o mișcare intestinală într-un interval de opt până la 12 ore de la administrare.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Constipation
https://www.nhs.uk/conditions/constipation/
NIH - Treatment for Constipation 
https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/constipation/treatment


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

CELE MAI CITITE

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0