Colectomia: ce este, când se recomandă și ce riscuri prezintă?

1. Ce este colectomia?
2. Când se recomandă colectomia?
a. Recomandare de colectomie: cancerul de colon
b. Recomandare de colectomie: bolile inflamatorii intestinale
c. Recomandare de colectomie: diverticulita
d. Recomandare de colectomie: ocluzia intestinală
e. Recomandare de colectomie: alte afecțiuni
f. Cum se pregătește un pacient pentru colectomie?
3. Riscuri colectomie
4. Recuperarea după colectomie

Recomandările Experților DOC

Colectomia este o procedură chirurgicală prin care se îndepărtează o parte sau întregul colon, organ esențial al sistemului digestiv responsabil pentru absorbția apei și formarea materiilor fecale. Această intervenție este recomandată pentru tratarea unor afecțiuni grave, precum cancerul de colon, bolile inflamatorii intestinale sau alte probleme care afectează funcționarea colonului. Deși colectomia poate salva vieți, este o operație complexă, cu riscuri și implicații pe termen lung. În acest articol, vom explora ce presupune o colectomie, când este indicată, ce tipuri există și ce riscuri implică.

Ce este colectomia?

Colectomia este o intervenție chirurgicală care implică îndepărtarea parțială sau totală a colonului, numit și intestinul gros. Colonul este o componentă importantă a sistemului digestiv, conectând intestinul subțire de rect și având rolul de a procesa deșeurile alimentare pentru a forma materiile fecale. În funcție de afecțiunea tratată și de severitatea acesteia, colectomia poate varia de la îndepărtarea unei porțiuni mici a colonului (colectomie parțială) la eliminarea completă a acestuia (colectomie totală).

Există mai multe tipuri de colectomie, în funcție de segmentul colonului îndepărtat:

Colectomie dreaptă (hemicolectomie dreaptă): Îndepărtează partea dreaptă a colonului, inclusiv cecumul și colonul ascendent.
Colectomie stângă (hemicolectomie stângă): Îndepărtează partea stângă a colonului, inclusiv colonul descendent și sigmoid.
Colectomie totală: Îndepărtează întregul colon, fiind utilizată în cazuri severe, cum ar fi boala inflamatorie intestinală extinsă.
Colectomie subtotală: Îndepărtează cea mai mare parte a colonului, dar păstrează o mică porțiune, de obicei rectul.

Colectomia poate fi realizată prin chirurgie deschisă (cu o incizie mare) sau laparoscopică (minim invazivă, cu incizii mai mici), în funcție de starea pacientului și de recomandările medicului. În unele cazuri, colectomia implică și crearea unei stome, o deschidere în peretele abdominal prin care materiile fecale sunt eliminate într-o pungă externă.

Când se recomandă colectomia?

Colectomia este recomandată atunci când colonul este afectat de probleme care nu pot fi tratate prin metode nechirurgicale. Cele mai frecvente motive pentru care se efectuează această intervenție includ:

Recomandare de colectomie: cancerul de colon

Cancerul de colon este una dintre principalele indicații pentru colectomie. Acest tip de cancer, care afectează mucoasa colonului, este al treilea cel mai frecvent cancer la nivel mondial. Colectomia este utilizată pentru a îndepărta porțiunea de colon afectată de tumoră, împreună cu țesuturile și ganglionii limfatici din jur, pentru a preveni răspândirea cancerului. În stadiile incipiente, colectomia poate fi curativă, în timp ce în stadiile avansate poate fi utilizată pentru a ameliora simptomele.

Recomandare de colectomie: bolile inflamatorii intestinale

Afecțiuni precum boala Crohn sau colita ulcerativă, care provoacă inflamații cronice ale colonului, pot necesita colectomie atunci când tratamentele medicamentoase nu mai sunt eficiente. În colita ulcerativă, colectomia totală poate vindeca boala, deoarece îndepărtează întregul colon afectat. În boala Crohn, colectomia parțială poate fi utilizată pentru a elimina segmentele deteriorate ale colonului.

Recomandare de colectomie: diverticulita

Diverticulita severă, o afecțiune în care micile pungi (diverticule) din peretele colonului se inflamează sau se infectează, poate necesita colectomie, mai ales dacă apar complicații precum perforații, abcese sau fistule. Colectomia ajută la prevenirea episoadelor recurente și a complicațiilor grave.

Recomandare de colectomie: ocluzia intestinală

Blocajele severe ale colonului, cauzate de tumori, țesut cicatricial sau volvulus (răsucirea colonului), pot necesita colectomie pentru a restabili fluxul normal al conținutului intestinal.

Recomandare de colectomie: alte afecțiuni

Colectomia poate fi indicată în cazuri rare, cum ar fi leziuni traumatice ale colonului, polipi mari care nu pot fi îndepărtați prin colonoscopie sau boli genetice, cum ar fi polipoza adenomatoasă familială, care crește riscul pentru cancerul de colon.

Cum se pregătește un pacient pentru colectomie?

Pregătirea pentru colectomie implică mai multe etape pentru a asigura siguranța intervenției și recuperarea optimă.

Evaluarea medicală: Pacientul este supus unor analize de sânge, teste imagistice (cum ar fi CT sau RMN) și colonoscopii pentru a evalua starea colonului și a planifica intervenția.
Curățarea colonului: Înainte de operație, pacientul poate urma o dietă lichidă și poate primi laxative sau clisme pentru a goli colonul.
Discuția cu chirurgul: Pacientul este informat despre tipul de colectomie, riscuri, beneficii și posibilele implicații, cum ar fi necesitatea unei stome.
Ajustarea medicației: Anumite medicamente, precum cele care subțiază sângele, pot fi oprite temporar pentru a reduce riscul de sângerare.

Pregătirea adecvată reduce riscurile și ajută la o recuperare mai rapidă după colectomie.

Procedura de colectomie variază în funcție de afecțiunea tratată și de starea pacientului. Cele două metode principale sunt:

Colectomie deschisă

Aceasta implică o incizie mare în abdomen pentru a accesa colonul. Este utilizată în cazuri complexe, cum ar fi tumori mari sau complicații severe, dar implică un timp de recuperare mai lung și un risc mai mare de complicații.

Colectomie laparoscopică

Această metodă minim invazivă folosește incizii mici și un laparoscop (un tub subțire cu o cameră) pentru a ghida intervenția. Are avantajul unui timp de recuperare mai scurt, mai puține dureri postoperatorii și cicatrici mai mici, fiind preferată atunci când este posibil.
În funcție de caz, colectomia poate implica și:

Anastomoza: Conectarea capetelor sănătoase ale colonului sau a colonului cu rectul pentru a restabili continuitatea tractului digestiv.
Stoma: Dacă reconectarea nu este posibilă, se creează o ileostomie sau colostomie, în care materiile fecale sunt deviate printr-o deschidere în peretele abdominal.

Riscuri colectomie

Ca orice intervenție chirurgicală majoră, colectomia prezintă riscuri, deși progresele medicale au redus semnificativ complicațiile. Printre riscurile asociate se numără:

Complicații intraoperatorii

Sângerarea excesivă: Poate apărea în timpul operației, mai ales în cazul colectomiei deschise.
Lezarea organelor din jur: Intestinul subțire, vezica urinară sau alte organe pot fi afectate accidental.

Complicații postoperatorii

Infecțiile: Infecțiile la nivelul inciziei sau în cavitatea abdominală sunt posibile, mai ales dacă colonul nu a fost curățat corespunzător.
Fistulele: Scurgerile la nivelul anastomozei pot duce la formarea fistulelor, care necesită tratament suplimentar.
Ocluzia intestinală: Țesutul cicatricial sau aderențele pot bloca colonul sau intestinul subțire.
Complicații legate de stomă: Dacă este necesară, pot apărea iritații ale pielii sau infecții în jurul stomei.

Riscuri pe termen lung

Modificări ale tranzitului intestinal: După colectomie, pacienții pot experimenta diaree, constipație sau modificări ale frecvenței mișcărilor intestinale.
Deficiențe nutriționale: Îndepărtarea unei porțiuni mari a colonului poate afecta absorbția anumitor nutrienți, mai ales în cazul colectomiei totale.
Recurența cancerului de colon: În cazurile de cancer, există riscul ca boala să revină, mai ales dacă nu toate celulele canceroase au fost îndepărtate.

Factori care influențează riscurile

Riscurile sunt mai mari în cazul pacienților cu afecțiuni preexistente, cum ar fi diabetul, obezitatea sau bolile de inimă. De asemenea, colectomia laparoscopică tinde să aibă mai puține complicații comparativ cu cea deschisă.

Recuperarea după colectomie

Recuperarea după colectomie variază în funcție de tipul intervenției și de starea generală a pacientului. În general, recuperarea implică:

Spitalizarea: pacienții petrec de obicei 3-7 zile în spital după o colectomie laparoscopică și 5-10 zile după o colectomie deschisă.
Dieta: se începe cu o dietă lichidă, trecând treptat la alimente solide, pentru a permite colonului să se vindece.
Activitatea fizică: pacienții sunt încurajați să se mobilizeze cât mai curând posibil pentru a preveni complicațiile, dar trebuie să evite activitățile intense timp de 4-6 săptămâni.
Îngrijirea stomei: dacă este prezentă o stomă, pacientul este învățat cum să o îngrijească și să folosească punga de colectare.

Monitorizarea postoperatorie include controale regulate pentru a verifica vindecarea și, în cazul cancerului de colon, pentru a detecta eventualele recurențe. Pacienții poate necesita ajustări ale dietei și stilului de viață pentru a gestiona modificările digestive.

Deși nu toate afecțiunile care necesită colectomie pot fi prevenite, anumite măsuri pot reduce riscul de boli ale colonului, în special cancerul de colon:

Screening regulat: colonoscopiile periodice, recomandate după 45 de ani sau mai devreme pentru cei cu istoric familial de cancer de colon, pot detecta precoce polipii sau tumorile.
Dietă sănătoasă: consumul de fibre, fructe și legume, și reducerea cărnii procesate pot scădea riscul de cancer de colon.
Renunțarea la fumat și limitarea alcoolului: aceste obiceiuri reduc riscul de afecțiuni ale colonului.
Exercițiile fizice: activitatea fizică regulată contribuie la sănătatea colonului și la reducerea inflamației.

Pacienții care urmează să treacă prin colectomie ar trebui să discute deschis cu medicul despre așteptările lor, posibilele complicații și impactul asupra calității vieții, inclusiv adaptarea la o stomă, dacă este cazul.

Colectomia este, deci, o intervenție chirurgicală vitală pentru tratarea unor afecțiuni grave ale colonului, precum cancerul de colon, bolile inflamatorii intestinale sau diverticulita severă. Deși este o procedură complexă, cu riscuri asociate, progresele în tehnicile chirurgicale, cum ar fi colectomia laparoscopică, au îmbunătățit rezultatele și recuperarea pacienților. Diagnosticul precoce, pregătirea atentă și urmărirea postoperatorie sunt esențiale pentru succesul tratamentului. Prin înțelegerea indicațiilor, riscurilor și procesului de recuperare, pacienții pot aborda această intervenție cu mai multă încredere, contribuind la o calitate mai bună a vieții după operație.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Medicine - Colectomy
https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/colectomy
Pub Med - Outcomes of Colectomy and Proctectomy According to Surgeon Training: General vs Colorectal Surgeons
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38477456/
Studiul „Outcomes of Colectomy and Proctectomy According to Surgeon Training: General vs Colorectal Surgeons”, apărut în J Am Coll Surg. 2024 Jul 1;239(1):42-49. doi: 10.1097/XCS.0000000000001071. Epub 2024 Mar 13, autori: Amanda C Purdy et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI