

Ce este colita ulcerativa?
Colita ulcerativă este o afecțiune inflamatorie intestinală, de natură autoimună, care cauzează inflamație și ulcere la nivelul tractului digestiv. În mod deosebit, colita ulcerativă atacă pereții colonului, de cele mai multe ori în partea finală a acestuia, către rect, dar poate afecta orice parte a colonului. Află din acest articol cum se recunoaște boala, ce tratament există pentru colita ulcerativă și la ce complicații se poate ajunge.
Un tip de boală inflamatorie intestinală, colita ulcerativă afectează cu precădere tinerii între 15 și 30 de ani, dar mai poate apărea și după vârsta de 60 de ani. E important ca, după diagnostic, pacientul să urmeze indicațiile de tratament pentru colita ulcerativă, pentru a scădea riscul de complicații și a-și îmbunătăți calitatea vieții.
Tipuri de colită și diferențele dintre ele
Există numeroase tipuri de colită, iar simptomele și cauzele acestor afecțiuni sunt diferite:
Colita ulcerativă
Este una dintre cele două afecțiuni clasificate ca boala inflamatorie intestinală, iar cealaltă afecțiune este boala Crohn. Colita ulcerativă este o boală cronică, ce produce inflamație și ulcerații care sângerează, în interiorul mucoasei interne a intestinului gros. Este cel mai frecvent diagnosticat tip de colită. La rândul ei, colita ulcerativă este de mai multe tipuri (pancolită, colită ulcerativă pe partea stângă a colonului și proctosigmoidita).
Colita microscopică
Este o afecțiune pe care medicul poate să o identifice doar prin analiza unei mostre de țesut din colon, la microscop. Medicul va vedea semnele inflamației, cum ar fi limfocitele, în această mostră de țesut. Colita microscopică este împărțită în două categorii: limfocitară și colagenoasă.
Colita alergică la sugari
Este o afecțiune care apare în cazul bebelușilor, de regulă în primele două luni de viață. Pot să apară simptome precum reflux gastroesofagian și prezența sângelui în scaunul bebelușului.
Colita chimică
Dacă unele substanțe chimice sunt la nivelul colonului, pot să apară inflamația și degradarea zonei. O complicație este inflamația mucoasei colonului, cauzată de substanțe chimice dure.
Colita ischemică
Apare când fluxul sangvin către colon este brusc întrerupt sau blocat. Cheagurile de sânge pot fi un motiv al acestui blocaj subit. Ateroscleroza de la nivelul vaselor de sânge care irigă colonul este, de regulă, motivul pentru care colita ischemică are recurență.
Colita infecțioasă
Virusurile și bacteriile pot cauza infecții la nivelul colonului. Aceste infecții pot cauza, la rândul lor, diaree cu sânge și pot duce la deshidratarea severă a pacientului. Pot fi responsabile și infecțiile cu anumiți paraziți, cum ar fi giardia, iar în cazul colitei pseudomembranoase, boala este cauzată de bacteria Clostridium difficile.
Colita asociată cu medicamente
Există cazuri în care colita este cauzată de unele medicamente cu și fără prescripție medicală (cum ar fi antiinflamatoarele nesteroidiene), acidul micofenolic, ipilimumab și acid retinoic.
Alte tipuri de colită
Colita poate să apară și dacă intestinul gros al pacientului a fost tratat cu ajutorul radioterapiei.
Cauze, factori de risc și statistici în colita ulcerativă
Cauzele precise ale colitei ulcerative nu au fost încă depistate de lumea medicală. Specialiștii bănuiesc că boala ar putea fi cauzată de o reacție exagerată a sistemului imunitar la o bacterie obișnuită din tractul digestiv. Există, însă, și factorul genetic de risc, ceea ce înseamnă că persoanele care au rude diagnosticate cu această afecțiune prezintă, la rândul lor, predispoziție pentru colita ulcerativă. Printre factorii de risc ai colitei se află infecțiile de pe urma paraziților intestinali, virusurilor și toxiinfecției alimentare declanșate de bacterii.
Prevalența colitei ulcerative în ultimii ani este undeva la 5 milioane de cazuri la nivel mondial, iar incidența este în creștere, arată cercetări recente. Boala aceasta poate afecta persoanele de orice vârstă, însă în general este diagnosticată înainte de împlinirea vârstei de 30 de ani.
Simptome colita ulcerativă
Diareea cu sau fără sânge, de mai multe ori pe zi, nevoia de defecare, cu sau fără finalizare, crampele abdominale sunt simptomele care se observă la început, iar dacă pacientul ajunge la o formă moderată sau severă a bolii, mai apar simptome precum mucus în scaun, crampe abdominale foarte dureroase, oboseală extremă, pierdere în greutate bruscă, greață și febră.
Simptomele se manifestă în majoritatea cazurilor episodic, iar boala poate avea perioade lungi de remisiune, care se pot întinde pe luni sau chiar ani de zile. Numai 5‑10 persoane din 100 au simptome permanente din cauza colitei ulcerative. Pacienții care suferă de o formă severă a colitei ulcerative pot avea scaune lichide de 10‑20 de ori pe zi.
Diagnosticare colita ulcerativă
Colita ulcerativă este diagnosticată în urma anamnezei, a unei examinări fizice, precum și a unor teste amănunțite: analize de sânge, coprocultură, colonoscopie sau chiar CT ori RMN. Medicul va putea astfel să diferențieze colita ulcerativă de alte boli, precum sindromul de colon iritabil, boala Crohn sau diverticulita. Foarte important este, cum spuneam, ca pacienții diagnosticați să urmeze sfaturile de tratament în colita ulcerativă.
Tratament colita ulcerativă
Colita ulcerativă afectează în mod diferit fiecare pacient, de aceea și tratamentul poate să difere de la un bolnav la altul. Dacă simptomele sunt blânde, pacientul poate avea nevoie doar de tratament pentru calmarea diareei. Există și situații în care e nevoie de tratament pentru suprimarea activității sistemului imunitar. Unii pacienți pot observa că există anumite alimente care le accentuează simptomele, deci consumul acelor alimente ar trebui restricționat.
Principalele opțiuni de tratament pentru colita ulcerativă ușoară spre moderată sunt aminosalicilații (5-ASA) precum sulfasalazină, mesalazină, olsalazină sau balsalazidă. Corticosteroizii precum prednisonul și budesonida sunt utilizați pentru a trata colita ulcerativă moderată până la severă, în special în timpul puseurilor acute. Imunosupresoarele precum azatioprina ajută la reducerea inflamației prin suprimarea sistemului imunitar și sunt utilizate atunci când alte medicamente nu sunt eficiente sau pentru a menține remisiunea pe termen lung. Medicamentele biologice precum infliximab sunt utilizate pentru pacienții cu colită ulcerativă moderată până la severă care nu răspund la alte tratamente. Tofacitinibul eeste un tratament mai recent aprobat pentru colita ulcerativă moderată până la severă.
În cazuri foarte severe, atunci când există hemoragii și simptome greu de controlat, medicul poate lua în calcul ca metodă de tratament în colita ulcerativă îndepărtarea colonului. Îndepărtarea colonului este o operațiune prin care colita ulcerativă se vindecă și cancerul de colon este astfel prevenit.
Pe lângă faptul că afectează serios calitatea vieții, colita ulcerativă are și alte efecte negative asupra individului, implicând o serie de riscuri. De pildă, statistic vorbind, pacienții care suferă de colita ulcerativă timp de 8 ani sau poate chiar mai mult, sunt predispuși să dezvolte cancer de colon.
Remediile naturale includ probioticele, unele suplimente de vitamine recomandate de medic și o alimentație personalizată. Gestionarea stresului contează foarte mult pentru a preveni agravarea simptomelor.
Dacă ai primit diagnostic de colită ulcerativă și prezinți următoarele simptome, este necesar să ceri ajutor medical de urgență:
- Febră mare, frisoane
- Tahicardie, leșin
- Scaun cu sânge în cantități mari
- Dureri severe în zona abdominală
- Inflamarea zonei anale
- Vărsături
Complicații colita ulcerativă
Colita ulcerativă poate duce la diverse complicații atât la nivel intestinal, cât și extraintestinal. Ulcerațiile din colon pot provoca sângerări semnificative, ceea ce poate duce la anemie și necesită intervenții medicale imediate. Megacolonul toxic este o complicație rară, dar severă, în care colonul se dilată și devine inflamat, ceea ce poate duce la perforație și sepsis; este o urgență medicală și necesită tratament imediat. Inflamația severă poate duce la formarea de găuri în peretele colonului, ceea ce permite conținutului intestinal să se răspândească în cavitatea abdominală, provocând peritonită.
Inflamația severă poate duce și la formarea de pasaje anormale (fistule) între intestin și alte organe sau suprafața pielii, precum și la acumularea de puroi (abcese). Pacienții cu colită ulcerativă pe termen lung, în special cei cu inflamație extinsă a colonului, au un risc crescut de a dezvolta cancer colorectal. Screening-ul regulat prin colonoscopie este esențial pentru depistarea precoce a leziunilor precanceroase.
Complicațiile extraintestinale includ spondilită anchilozantă și artrită periferică, eritem nodos (noduli dureroși sub piele) și piodermie gangrenosă (ulcere mari și dureroase pe piele), uveită (inflamația uveei), episclerită (inflamația țesutului dintre conjunctivă și sclera) și conjunctivită. Inflamația cronică și utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor pot duce la scăderea densității osoase, crescând riscul de fracturi. Anemia, cauzată de sângerările intestinale sau deficiențele de nutrienți, este frecvent întâlnită. De asemenea, pacienții pot dezvolta tromboze (cheaguri de sânge) din cauza inflamației sistemice. Colangita sclerozantă primară, o afecțiune rară dar gravă, poate apărea la unii pacienți, ducând la inflamația și cicatrizarea ductelor biliare.
Care este prognosticul pacientului cu colita ulcerativă?
Pacienții cu forme mai ușoare ale bolii pot avea perioade lungi de remisiune și pot răspunde bine la tratamentele convenționale. Pacienții cu forme severe necesită tratamente mai agresive și au un risc mai mare de complicații. Un răspuns bun la tratamentele medicamentoase va îmbunătăți semnificativ prognosticul. Pacienții care nu răspund bine la tratamentele convenționale necesită intervenții chirurgicale, cum ar fi colectomia (îndepărtarea colonului), care poate vindeca boala, dar vine cu propriile provocări și ajustări de stil de viață.
Prevenire colită ulcerativă
Fiind vorba de o boală inflamatorie cronică a intestinului gros și cauzele precise nefiind pe deplin înțelese, prevenirea apariției colitei ulcerative poate fi dificilă. Totuși, există câteva măsuri care pot contribui la reducerea riscului:
O dietă bogată în fibre provenite din fructe, legume și cereale integrale poate ajuta la menținerea sănătății intestinale. La cei diagnosticați, identificarea și evitarea alimentelor care pot declanșa simptome, cum ar fi lactatele, alimentele picante, grase sau prăjite, și băuturile carbogazoase, va fi benefică.
Consumul de alimente bogate în probiotice, cum ar fi iaurtul său suplimentele probiotice, poate ajuta la menținerea unui echilibru sănătos al florei intestinale. Este esențial și să bei suficientă apă zilnic pentru a preveni deshidratarea și pentru a menține funcționarea normală a sistemului digestiv.
Activitatea fizică regulată poate contribui la reducerea stresului și la îmbunătățirea sănătății generale, inclusiv a sănătății digestive. La cei diagnosticați, fumatul poate agrava simptomele colitei ulcerative și poate crește riscul de complicații.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manuals - Ulcerative Colitis
https://www.msdmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/inflammatory-bowel-disease-ibd/ulcerative-colitis
JAMA network - Ulcerative Colitis in Adults
https://jamanetwork.com/journals/jama/article-abstract/2809412
Studiul „Ulcerative Colitis in Adults”, apărut în JAMA. 2023;330(10):951-965. doi:10.1001/jama.2023.15389, autori: Beatriz Gros, Gilaad G. Kaplan
Te-ar mai putea interesa și...