Cauzele bolilor autoimune: ce se stie si ce nu?
Cauzele bolilor autoimune: ce se stie si ce nu?
Cauzele bolilor autoimune: ce se stie si ce nu?
O boală autoimună este un tip de afecțiune în care sistemul imunitar al corpului percepe celulele, țesuturile sau organele proprii ca fiind străine și începe să le atace. Cauzele bolilor autoimune nu sunt complet înțelese de lumea științifică, dar se crede că sunt rezultatul unei interacțiuni complexe între mai mulți factori. Ce boli autoimune sunt mai des întâlnite și de ce apar acestea?
În mod normal, sistemul imunitar are rolul de a proteja corpul de agenți patogeni precum bacterii, virusuri și alte microorganisme invazive. Când vorbim de boli autoimune, însă, acesta devine hiperactiv și produce un răspuns imunitar împotriva propriului corp, ceea ce poate duce la inflamație și deteriorare tisulară. Există multe tipuri de boli autoimune, inclusiv lupusul eritematos sistemic, poliartrita reumatoidă, scleroza multiplă, boala Crohn, tiroidita Hashimoto și diabetul de tip 1, fiecare având caracteristici specifice și afectând diferite părți ale corpului.
Care sunt cauzele bolilor autoimune?
Oamenii de știință cred că motivele pentru care apare o boală autoimună este un cumul de factori genetici, de mediu și alți declanșatori. Iată câțiva dintre factorii considerați a contribui la dezvoltarea acestor boli:
Genetica
Anumite gene pot crește susceptibilitatea unei persoane la dezvoltarea unei boli autoimune. Dacă în familia unei persoane există cazuri de boli autoimune, riscul de a dezvolta o astfel de boală poate fi mai mare.
Mediul
Expunerea la anumite substanțe chimice sau infecții poate declanșa o boală autoimună la persoanele susceptibile. De exemplu, se crede că fumatul este un factor de risc pentru poliartrita reumatoidă, în timp ce anumite infecții pot declanșa lupus sau diabet de tip 1.
Hormonii
Printre cauzele bolilor autoimune se numără și hormonii. Femeile sunt afectate de boli autoimune mult mai frecvent decât bărbații, ceea ce sugerează că hormonii, în special estrogenul, ar putea juca un rol în dezvoltarea acestor afecțiuni. De exemplu, simptomele unor boli autoimune se pot îmbunătăți sau agrava în funcție de ciclul menstrual sau de sarcină.
Stilul de viață și alimentația
Factorii legați de stilul de viață, cum ar fi alimentația și exercițiile fizice, pot influența funcționarea sistemului imunitar. Deși legătura directă între dietă și bolile autoimune este încă subiect de cercetare, se crede că anumite componente alimentare pot afecta inflamația și funcția imună.
Stresul
Stresul psihologic și fizic poate influența funcția imunitară și poate fi un factor declanșator pentru unii indivizi în dezvoltarea sau exacerbarea bolilor autoimune.
Alți factori declanșatori
În unele situații, cauzele bolilor autoimune au legătură cu un eveniment specific. O infecție sau un traumatism poate declanșa apariția unei boli autoimune la o persoană care are deja o predispoziție genetică sau hormonală.
Cine are un risc mai mare de boală autoimună?
Riscul de a dezvolta o boală autoimună poate varia semnificativ în funcție de mai mulți factori, inclusiv genul, vârsta și factorii genetici.
Genul
Femeile au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta majoritatea bolilor autoimune comparativ cu bărbații. De exemplu, lupusul este mult mai comun la femei, iar scleroza multiplă și poliartrita reumatoidă afectează de asemenea mai frecvent femeile. Hormonii sexuali, cum ar fi estrogenul, sunt considerați a juca un rol în acest dezechilibru de gen. Statisticile arată că aproape 80% dintre oamenii care au o boală autoimună sunt femei.
Vârsta
Diagnosticul de scleroză multiplă este cel mai frecvent pus persoanelor cu vârste între 20 și 40 de ani, în timp ce poliartrita reumatoidă este adesea diagnosticată între 30 și 60 de ani. Totuși, există și boli autoimune care pot fi mai frecvente la copii sau la vârstnici, cum ar fi diabetul de tip 1 (adesea diagnosticat în copilărie) sau tiroidita Hashimoto (care poate fi mai comună pe măsură ce oamenii îmbătrânesc).
Factorii genetici
Persoanele cu istoric familial de boli autoimune au un risc mai mare de a dezvolta astfel de condiții. Anumite gene asociate cu funcționarea sistemului imunitar pot crește susceptibilitatea la aceste boli.
Etnicitatea
Anumite boli autoimune sunt mai frecvente în anumite grupuri etnice. De exemplu, lupusul este mai prevalent și adesea mai sever în rândul persoanelor de origine afro-americană, hispanică și asiatică comparativ cu cei de origine europeană.
Cele mai des întâlnite boli autoimune
Lupusul eritematos sistemic, poliartrita reumatoidă, diabetul de tip 1, psoriazisul, scleroza multiplă sunt printre cele mai des întâlnite boli autoimune.
Lupusul eritematos sistemic
Lupusul eritematos sistemic (LES) este o boală autoimună cronică și complexă în care sistemul imunitar al corpului atacă țesuturile și organele proprii, provocând inflamație și daune. Acesta poate afecta multiple sisteme ale corpului, inclusiv pielea, articulațiile, rinichii, plămânii, inima și sistemul nervos.
În ceea ce privește cauzele, există o predispoziție genetică în cazul lupusului, iar persoanele cu membri ai familiei care au lupus au un risc mai mare de a dezvolta boala. Cu toate acestea, lupusul nu este strict ereditar și nu toți cei cu factori genetici predispozanți dezvoltă boala.
Anumiți factori de mediu, cum ar fi expunerea la unele substanțe chimice, medicamente, infecții sau radiații ultraviolete (de la soare), pot avea un rol în declanșarea lupusului la persoanele predispuse genetic. Hormonii, în special estrogenul, pot juca un rol în lupus. Femeile sunt afectate de lupus de 9-10 ori mai frecvent decât bărbații, ceea ce sugerează că estrogenul poate avea un impact asupra bolii.
Poliartrita reumatoidă
Poliartrita reumatoidă este o boală autoimună care afectează articulațiile, determinând inflamație, durere, umflare și rigiditate. Aceasta poate afecta, de asemenea, alte părți ale corpului, cum ar fi pielea, ochii, plămânii și inima. Poliartrita este caracterizată de o inflamație cronică a membranei sinoviale, care este stratul subțire de țesut care acoperă interiorul articulațiilor.
Și în cazul acesti boli autoimune există o componentă genetică, deci persoanele cu membri ai familiei care au poliartrită au un risc mai mare de a dezvolta și ele boala. Infecțiile virale sau bacteriene, obezitatea și fumatul pot juca, de asemenea, un rol în declanșarea poliartritei reumatoide la persoanele predispuse genetic.
Femeile sunt afectate de poliartrită reumatoidă de aproximativ trei ori mai frecvent decât bărbații, iar schimbările hormonale, cum ar fi cele care apar în timpul sarcinii sau în timpul ciclului menstrual, pot influența severitatea simptomelor.
Psoriazisul
Psoriazisul este o afecțiune cronică autoimună a pielii, caracterizată prin apariția unor plăci roșii, solzoase și în general pruriginoase. Aceste plăci pot apărea pe orice parte a corpului, dar sunt mai frecvente pe scalp, coate, genunchi și partea inferioară a spatelui.
Legat de cauzele bolii, componenta genetică există, dar nu toți cei cu factori genetici predispozanți dezvoltă psoriazis, ceea ce sugerează că există și alți factori implicați. Stresul, traumatismele pielii, infecțiile, anumite medicamente și expunerea la radiații ultraviolete pot juca un rol în declanșarea sau exacerbarea psoriazisului la persoanele predispuse genetic.
Fumatul, consumul excesiv de alcool, obezitatea și un stil de viață sedentar pot crește și acestea riscul de a dezvolta psoriazis sau de a agrava simptomele la persoanele predispuse.
Scleroza multiplă
Scleroza multiplă este o boală cronică a sistemului nervos central, caracterizată prin distrugerea progresivă a mielinei, care este stratul protector care înconjoară fibrele nervoase. Această deteriorare a mielinei interferează cu transmiterea eficientă a semnalelor între creier, măduva spinării și restul corpului, provocând o varietate de simptome neurologice.
Concret, în scleroza multiplă, sistemul imunitar atacă greșit mielina, stratul protector care înconjoară fibrele nervoase din sistemul nervos central. Această reacție imună anormală provoacă inflamație și leziuni în diverse zone ale creierului și măduvei spinării, ceea ce duce la apariția simptomelor.
Pe lângă componenta genetică, și unii factori de mediu, cum ar fi expunerea la anumite infecții virale, fumatul, lipsa activității fizice sau deficitul de vitamina D pot juca un rol în declanșarea sau exacerbarea sclerozei multiple la persoanele predispuse genetic.
Diabetul de tip 1
Diabetul de tip 1 este o boală autoimună în care sistemul imunitar al corpului atacă și distruge celulele beta din pancreas, care sunt responsabile pentru producerea insulinei. Ca rezultat, nivelul de zahăr din sânge crește, deoarece organismul nu mai poate produce suficientă insulină pentru a regla nivelul de glucoză. Pacienții cu diabet de tip 1 trebuie să își administreze insulină în mod regulat pentru a menține nivelurile de zahăr din sânge sub control.
Există o predispoziție genetică în cazul diabetului de tip 1, iar persoanele cu membri ai familiei care au suferit de această afecțiune au un risc mai mare de a dezvolta boala. Diabetul de tip 1 se instalează de obicei în copilărie sau în adolescență, dar poate să apară la orice vârstă.
Ce faci dacă ai fost diagnosticat cu o boală autoimună?
Educația despre boala autoimună de care suferi este cheia gestionării acesteia. Înțelegerea simptomelor, a tratamentelor disponibile și a modului în care boala îți poate afecta viața îți va permite să iei decizii informate și să îți asumi controlul asupra sănătății tale.
Colaborează cu medicul pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat și pentru a te asigura că primești îngrijirea și sprijinul adecvat pentru nevoile tale.
Respectă tratamentul indicat de medic și spune-i dacă apar reacții adverse. Modificările stilului de viață, cum ar fi alimentația potrivită, exercițiile fizice regulate și gestionarea stresului pot juca un rol important în gestionarea simptomelor și în menținerea sănătății generale.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Autoimmune Diseases
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21624-autoimmune-diseases
Nature - Pathogenesis of autoimmune disease
https://www.nature.com/articles/s41581-023-00720-1
Studiul „Pathogenesis of autoimmune disease”, apărut în Nat Rev Nephrol 19, 509–524 (2023). https://doi.org/10.1038/s41581-023-00720-1, autor: Pisetsky, D.S.
Te-ar mai putea interesa și...
