De ce bolile autoimune afectează mai mult femeile?
De ce bolile autoimune afectează mai mult femeile?
De ce bolile autoimune afectează mai mult femeile?
1. Ce sunt bolile autoimune?
2. Rolul geneticii în apariția bolilor autoimune
3. Modificările hormonale pot influența apariția bolilor autoimune
4. Diferențe imunologice între femei și bărbați
5. Factori de risc pentru bolile autoimune la femei
6. Boli autoimune cu prevalență crescută la femei
a. Lupus eritematos sistemic (LES)
b. Artrita reumatoidă (AR)
c. Scleroza multiplă (SM)
d. Tiroidita Hashimoto
e. Boala Graves
f. Boala celiacă
g. Hepatita autoimună
h. Sindromul Sjogren
i. Psoriazisul
j. Bolile inflamatorii intestinale (IBD)
Bolile autoimune reprezintă o povară semnificativă pentru sănătatea publică la nivel global, afectând milioane de persoane și contribuind la dizabilități cronice și scăderea calității vieții. 80% dintre toți pacienții diagnosticați cu boli autoimune, cum ar fi poliartrita reumatoidă, sunt femei. Oamenii de știință au emis ipoteza că acest lucru ar putea fi legat de variațiile genetice și modificările hormonale.
În acest articol explicăm motivele multifactoriale din spatele acestei diferențe de gen, concentrându-se pe influențele genetice, hormonale, imunologice și de mediu. Înțelegerea acestor diferențe este esențială pentru un diagnostic corect și un tratament eficient.
1. Ce sunt bolile autoimune?
Bolile autoimune apar atunci când sistemul imunitar al organismului atacă în mod eronat celulele și țesuturile proprii, percepându-le ca fiind invadatori străini. Acest răspuns imun anormal duce la inflamație, distrugerea țesuturilor și o gamă largă de simptome cronice. Există peste 80 de boli autoimune cunoscute, printre care se numără artrita reumatoidă (AR), lupusul eritematos sistemic (LES), scleroza multiplă (SM) și diabetul de tip 1 (DT1). Deși fiecare afecțiune este distinctă, multe dintre ele se manifestă la fel, prin simptome, cum ar fi oboseala, durerile articulare, problemele cutanate.
2. Rolul geneticii în apariția bolilor autoimune
Unul dintre cei mai importanți factori genetici care contribuie la susceptibilitatea femeilor la bolile autoimune este prezența a doi cromozomi X. Cromozomul X conține peste 800 de gene codificatoare pentru proteine, multe dintre acestea fiind implicate în reglarea sistemului imunitar. Deși unul dintre cromozomii X este în mod normal inactivat pentru a echilibra expresia genică, o parte dintre gene scapă de acest proces, ceea ce duce la niveluri mai mari de exprimare a genelor imune la femei comparativ cu bărbații.
Anumite gene asociate cu răspunsurile imune, cum ar fi FOXP3 și TLR7, se află pe cromozomul X. Aceste gene influențează funcția celulelor T reglatoare și recunoașterea agenților patogeni, iar supraexprimarea lor poate accentua reactivitatea sistemului imunitar, crescând astfel riscul de răspunsuri autoimune. De asemenea, polimorfismele în genele HLA și non-HLA pot crește suplimentar riscul femeilor de a dezvolta boli autoimune.
3. Modificările hormonale pot influența apariția bolilor autoimune
Diferențele hormonale reprezintă un alt factor esențial care explică prevalența crescută a bolilor autoimune la femei. Estrogenul și progesteronul, principalii hormoni sexuali feminini, modulează sistemul imunitar prin amplificarea producției de anticorpi, influențarea profilurilor de citokine și reglarea activității celulelor imune. Estrogenul, în special, susține supraviețuirea celulelor B și răspunsurile Th2, ambele asociate cu producția crescută de autoanticorpi.
Aceste efecte hormonale sunt mai evidente în timpul perioadelor de schimbări hormonale semnificative, cum ar fi pubertatea, sarcina și menopauza. De exemplu, sarcina duce adesea la o remisie temporară a bolilor precum artrita reumatoidă, în timp ce perioadele postpartum sunt frecvent asociate cu pusee ale bolilor. Contraceptivele hormonale și terapia de substituție hormonală (HRT) pot influența, de asemenea, activitatea bolii la femeile susceptibile.
4. Diferențe imunologice între femei și bărbați
Pe lângă factorii genetici și hormonali, diferențele imunologice între sexe joacă un rol crucial. Femeile prezintă în general răspunsuri imune mai puternice, atât înnăscute, cât și adaptive, ceea ce le oferă o protecție sporită împotriva infecțiilor, dar le expune și unui risc mai mare de reacții autoimune. Studiile au arătat că femeile produc mai mulți anticorpi, au un număr mai mare de celule T CD4+ și exprimă mai intens receptorii Toll-like (TLR), în special TLR7 și TLR9.
Această reactivitate imună crescută, deși benefică împotriva agenților patogeni, poate înclina balanța spre inflamație cronică și autoreactivitate. În plus, profilurile de citokine la femei tind să favorizeze răspunsurile proinflamatorii, creând un mediu propice dezvoltării bolilor autoimune.
5. Factori de risc pentru bolile autoimune la femei
În afară de influențele genetice și hormonale, o serie de factori de risc contribuie la susceptibilitatea crescută a femeilor pentru dezvoltarea bolilor autoimune. Înțelegerea acestor factori este esențială pentru prevenție, screening și intervenție timpurie.
Vârsta
Bolile autoimune afectează adesea femeile în perioada fertilă, adică între 20 și 40 de ani, când fluctuațiile hormonale sunt cele mai intense. Pubertatea, sarcina și menopauza sunt etape în care apar modificări endocrine majore ce pot influența răspunsul imun. De asemenea, unele boli autoimune pot debuta sau se pot agrava după naștere sau în timpul menopauzei.
Istoricul familial
Un istoric familial de boli autoimune crește semnificativ riscul de apariție a unei astfel de afecțiuni. Acest lucru este valabil mai ales în cazul bolilor precum lupusul, scleroza multiplă, tiroidita Hashimoto sau boala celiacă. Cercetările au arătat că anumite variații genetice moștenite pot predispune sistemul imunitar la răspunsuri exagerate.
Prezența unei alte boli autoimune
Femeile care suferă deja de o afecțiune autoimună au un risc crescut de a dezvolta o a doua sau chiar mai multe boli autoimune. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „sindrom autoimun multiplu” și implică adesea boli care apar împreună, cum ar fi lupusul și sindromul Sjogren, sau tiroidita autoimună și boala celiacă.
Obezitatea
Obezitatea este un factor de risc important pentru dezvoltarea bolilor autoimune, deoarece induce o stare de inflamație cronică de grad scăzut în organism. Țesutul adipos produce citokine proinflamatorii care pot perturba echilibrul imun și pot contribui la declanșarea autoimunității. Femeile cu indice de masă corporală ridicat au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta afecțiuni precum artrita reumatoidă, lupusul și psoriazisul.
Fumatul
Fumatul a fost asociat cu un risc crescut pentru mai multe boli autoimune, în special pentru artrita reumatoidă și lupus. Substanțele chimice din fumul de țigară pot afecta integritatea barierei epiteliale și pot stimula formarea autoanticorpilor, ceea ce contribuie la pierderea toleranței imune.
6. Boli autoimune cu prevalență crescută la femei
Unele boli autoimune prezintă o prevalență semnificativ mai mare în rândul femeilor. Iată o prezentare detaliată:
a. Lupus eritematos sistemic (LES)
Lupusul eritematos sistemic (LES) este una dintre cele mai dominante boli autoimune în rândul femeilor, cu un raport femei/bărbați de aproximativ 9:1. Afectează multiple organe, inclusiv pielea, rinichii, creierul și inima. Estrogenul amplifică activarea celulelor B și producția de autoanticorpi, iar genele X contribuie la susceptibilitatea crescută.
b. Artrita reumatoidă (AR)
Artrita reumatoidă afectează femeile de trei ori mai frecvent decât bărbații. Apare în general în perioada fertilă și este influențată de fluctuațiile hormonale. Perioada postpartum este cunoscută ca fiind de risc crescut pentru debutul artritei reumatoide. Factorii genetici și obiceiurile precum fumatul cresc riscul de îmbolnăvire la femei.
c. Scleroza multiplă (SM)
Scleroza multiplă este o boală autoimună demielinizantă a sistemului nervos central, care apare de trei ori mai des la femei decât la bărbați. Estrogenul și progesteronul influențează toleranța imună și inflamația, iar activitatea bolii scade adesea în timpul sarcinii, dar crește după naștere. Cercetările recente evidențiază rolul deficienței de vitamina D, al microbiotei intestinale și al modificărilor epigenetice în scleroza multiplă la femei1.
d. Tiroidita Hashimoto
Această afecțiune este principala cauză a hipotiroidismului în țările dezvoltate și afectează femeile de până la 10 ori mai frecvent decât bărbații. Nivelurile de estrogen, autoanticorpii tiroidieni (anti-TPO) și predispoziția genetică contribuie la prevalența afecțiunii. Boala apare adesea în perioade de tranziție hormonală, cum ar fi sarcina sau menopauza.
e. Boala Graves
Boala Graves provoacă hipertiroidism și este de cinci ori mai comună la femei. Țesutul tiroidian feminin are o densitate mai mare de receptori estrogenici, ceea ce poate crește susceptibilitatea. Tiroidita postpartum și expunerea la perturbatori endocrini sunt factori favorizanți.
f. Boala celiacă
Boala celiacă afectează de două ori mai multe femei decât bărbați și implică un răspuns autoimun la gluten care dăunează intestinului subțire. Femeile prezintă mai frecvent simptome atipice precum oboseală, infertilitate și erupții cutanate. Schimbările hormonale și diferențele de permeabilitate intestinală pot explica această predispoziție.
g. Hepatita autoimună
Hepatita autoimună implică inflamația hepatică autoimună și este diagnosticată la femei în până la 80% dintre cazuri. Asocierile genetice cu HLA-DR3 și DR4 sunt mai frecvente la pacientele de sex feminin.
h. Sindromul Sjogren
Afectând femeile în 90% din cazuri, sindromul Sjogren atacă glandele lacrimale și salivare. Simptomele includ uscăciune oculară și bucală, oboseală și dureri articulare. Deficiența de estrogen după menopauză agravează uscăciunea, iar afecțiunea coexistă frecvent cu artrita reumatoidă sau lupus.
i. Psoriazisul
Psoriazisul este o boală autoimună cronică ce afectează pielea și, în unele cazuri, articulațiile. Aceasta se manifestă prin formarea de plăci roșii acoperite cu scuame albicioase, care pot provoca mâncărimi, durere și disconfort semnificativ. Deși afectează atât bărbații, cât și femeile, studiile recente arată că femeile sunt mai susceptibile să dezvolte forme mai severe ale bolii, în special în perioada fertilă2. Stresul, fluctuațiile hormonale și infecțiile pot contribui la declanșarea episoadelor de psoriazis la femei.
Un aspect distinctiv al psoriazisului este asocierea sa cu alte afecțiuni autoimune, cum ar fi artrita psoriazică, care afectează de asemenea mai frecvent femeile. Femeile care suferă de psoriazis pot experimenta și un impact psihologic considerabil, afectând calitatea vieții și sănătatea mintală. Tratamentul include terapii topice, medicamente sistemice și terapii biologice care vizează moleculele implicate în inflamația cronică.
j. Bolile inflamatorii intestinale (IBD)
Bolile inflamatorii intestinale, inclusiv boala Crohn și colita ulcerativă, sunt afecțiuni autoimune cronice care afectează tractul digestiv. Deși ambele sexe pot fi afectate, femeile tind să aibă o incidență ușor mai ridicată, cu manifestări care pot varia în funcție de ciclurile hormonale. Simptomele frecvente includ dureri abdominale, diaree cronică, sângerări rectale, oboseală și pierdere în greutate.
Factorii hormonali, în special modificările asociate cu menstruația, sarcina și menopauza, pot influența severitatea și frecvența puseelor inflamatorii.
În plus, femeile cu bolile inflamatorii intestinale se confruntă adesea cu complicații suplimentare, cum ar fi dificultăți în conceperea unui copil sau riscuri mai mari în timpul sarcinii. Cercetările recente sugerează că inflamația cronică, împreună cu dezechilibrele hormonale și modificările microbiotei intestinale, contribuie la o susceptibilitate crescută în rândul femeilor. Tratamentul implică medicamente antiinflamatoare, terapii biologice și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale, toate adaptate la nevoile individuale ale pacientului, inclusiv cele legate de gen.
Povara disproporționată a bolilor autoimune asupra femeilor este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori genetici, hormonali, imunologici și de mediu. Înțelegerea acestor influențe specifice sexului este esențială pentru îmbunătățirea diagnosticului precoce, dezvoltarea de terapii țintite și crearea de planuri de tratament personalizate care să țină cont de biologia unică a pacientelor.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Gut-Microbiota, and Multiple Sclerosis: Background, Evidence, and Perspectives”, Nutrients. 2023 Feb 14, autori: Clelia Altieri, Barbara Speranza, Maria Rosaria Corbo, Milena Sinigaglia, Antonio Bevilacqua
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9965298/
2 Studiul „The impact of gender and sex in psoriasis: What to be aware of when treating women with psoriasis”, Int J Womens Dermatol. 2022 Apr 13, autori: Carole Guillet, Corsin Seeli, Meienberger Nina, Lara Valeska Maul, Julia-Tatjana Maul
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9112394/
Cureus - The Prevalence of Autoimmune Disorders in Women: A Narrative Review
https://www.cureus.com/articles/31952-the-prevalence-of-autoimmune-disorders-in-women-a-narrative-review
Johns Hopkins Medicine - What Are Common Symptoms of Autoimmune Disease?
https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/what-are-common-symptoms-of-autoimmune-disease
Te-ar mai putea interesa și...
