Alte boli ce pot agrava astmul

 

Deși astmul este o boală ce apare în rândul tinerilor și poate fi singura lor problemă de sănătate, trebuie să știm că există și alte boli ce pot trece neobservate dar ce pot agrava un astm deja existent. Recunoașterea și tratamentul acestora pot face ca tratamentul astmului să fie mai ușor.

Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE)

Este o patologie foarte frecventă în rândul tinerilor. O parte a conținutului stomacului ajunge înapoi în esofag, unde, datorită acidității ridicate, cauzează neplăceri: pirozis (senzația de arsură în capul pieptului), tuse, gust acru în gură. Deși pare o problemă minoră, prezența sa poate agrava astmul și poate face tratamentul dificil. Se poate rezolva prin evitarea meselor bogate (se recomandă mesele mici și dese), evitarea consumului de băuturi acidulate sau alimente picante și prin folosirea unei perne mai voluminoase în timpul somnului (cu rolul de a menține capul ridicat). Este posibil totuși ca medicul să vă recomande un tratament dacă problema persistă. În cazurile severe, tratamentul poate fi și chirurgical.

Rinita alergică

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Mulți pacienți cu astm asociază și alergii. Rinita alergică se manifestă prin senzația de nas înfundat, strănutul “în salve”, secreții nazale apoase ce apar la contactul cu un anumit alergen (polen, animale de companie, praf). De multe ori se însoțește și de fenomene de conjunctivită (ochi roșii ce lăcrimează excesiv și senzație de prurit (mâncărime)).

Deoarece este cauzată de alergii, se manifestă doar în prezența alergenului respectiv. Din această cauză poate să apară doar primăvara sau toamna când polenurile sunt în cantitate mare în atmosfera, sau dacă suntem în apropierea unui animal de companie.

Ca și celelalte boli asociate, poate face ca astmul să nu răspundă la tratament. Este de preferat și consultul unui alergolog pentru un tratament corect și pentru identificarea alergenilor prin teste specifice.

Este posibil ca in cazul in care suferiti de rinita alergia si astm  sa fie eficiente alte tipuri de terapii, precum cele biologice,care pot actiona asupra IgE din organism și ajută la prevenirea reacției alergice care declanșează si simptomele de astm.  Tratamentele bilogice  sunt  utilizate pentru astmul alergic mai sever, dar ar putea ajuta și rinita alergică. Când aveți o alergie, sistemul dumneavoastră imunitar identifică în mod eronat o anumită substanță ca fiind ceva dăunător și eliberează anticorpi, cunoscuți sub numele de IgE, împotriva alergenului vinovat, care elibereaza si mai multa histamina, intretinad ambele patologii- rinita si astmul.

 

 

Obezitatea

Obezitatea afecta în 2007 10% din populație conform statisticii Organizației Mondiale a Sănătății. Greutatea excesivă este, în sine, un factor de risc pentru apariția astmului. Kilogramele în plus restricționează mișcările respiratorii și fac astfel respirația și mai dificilă. Pacienții diagnosticați deja cu astm ce au un indice de masă corporală (IMC) mai mare de 30 kg/m2, trebuie să scadă în greutate deoarece s-a dovedit că astfel vor avea simptome mai rare și tratamentul va fi mai eficient. IMC se calculează împărțind greutatea de două ori la valoarea înălțimii (de exemplu: 100 kg/1,7 m/1,7m=34 kg/m2).

Bolile cardiace

Astmul se poate diagnostica la vârste adulte sau, pacienții diagnosticați de mult timp cu astm, pot dezvolta boli cardiace, independent de boala de bază.

Bolile cardiace cauzează frecvent greutate în respirație (dispnee). Astfel și diagnosticul poate fi dificil (2 boli cu aceeași manifestare) dar și astmul poate fi agravat de apariția unei noi cauze de dispnee. In plus, palpitațiile sau senzația de fluturare în piept pot apărea în cazul tulburărilor de ritm cardiac, precum și al consumului excesiv de cofeină și al reacțiilor de panică sau anxietate. Persoanele cu astm bronșic persistent ar putea avea un risc de 1,5 ori mai mare de a dezvolta o tulburare de ritm cardiac precum fibrilația atrială dupa cum arata un studiu (vezi bibliografie)

Explicatia ar fi  că ambele afectiuni au o origine comună – inflamația sistemică, dar nu se stie exact  dacă acesta este motivul pentru care pacienții cu astm suferă de fibrilație atrială sau dacă terapiile utilizate pentru a trata astmul sunt cele care induc fibrilația atrială. De regula, medicamente esențiale ce tratează multe patologii cardiace, pot cauza ele însele o criză de astm (medicamentele beta-blocante). Colaborarea între medicul cardiolog și cel pneumolog este esențiala atât pentru diagnostic cât și pentru tratamentul personalizat al fiecărui pacient.

Autorul studiului, dr. Tattersall a spus că legătura dintre cele două afecțiuni sugerează că medicii ar trebui să discute cu pacienții lor cu astm bronșic despre importanța comportamentelor sănătoase pentru inimă, cum ar fi exercițiile fizice, menținerea unei greutăți sănătoase și o dietă sănătoasă pentru inimă și săracă în sodiu.

„Fiind conștienți că există această asociere înseamnă că trebuie să ajutăm pacienții să se concentreze asupra acestor masuri de prevenire primară pe care știm că ar trebui să le facem, dar acestea sunt adesea cele mai greu de făcut”, a spus dr. Tattersall. „Dar ele pot ajuta in gestionarea astmului și, de asemenea, pot reduce riscul de fibrilație atrială”.

Bolile psihice – anxietatea și depresia

Tulburările psihice sunt foarte frecvente în populația generala, până la 20% din oameni fiind afectați de aceste probleme de sănătate.

Un atac de panică poate simula o criză de astm dar poate și declanșa o criză de astm. Depresia poate agrava astmul și poate determina pacientul să își neglijeze tratamentul. Studiile arată că stresul și anxietatea pot declanșa crize de astm. În același timp, respirația șuierătoare și dificilă pe care le simți în timpul unui atac de astm pot provoca anxietate. De fapt, 69% dintre persoanele cu astm bronșic spun că stresul este un declanșator pentru ei, Iar la randul lor, pacinetii cu astm sufera de o stare permamenta de anxietate legata de iminenta unui atac astmatiform, ceea ce face ca cele doua afectiuni sa fie intricate.

Bolile psihice sunt foarte frecvente și astfel fac ca un diagnostic să fie dificil. De multe ori, pacienții cu atacuri de panică primesc tratament de probă ca și când ar avea astm. Wheezingul este un semn tipic al unui atac de astm, care poate fi, de asemenea, legat de anxietate și reacții de panică. Tulburările de anxietate reprezintă singura tulburare psihiatrică asociată semnificativ cu astmul, cu o posibilă relație bidirecțională, anxietate-astm, fiecare dintre acestea putând fi cauzată sau rezultă din cealaltă.

Concluzia? Atât medicul cât și pacientul trebuie să persevereze în a descoperi cauza crizelor de respirație dificilă. Să eliminam, împreuna, medic și pacient, stigmatul bolilor psihice ce pot fi tratate cu succes în ziua de azi de către un medic psihiatru.

 

Bibliografie

Persistent Asthma Is Associated With Increased Risk for Incident Atrial Fibrillation in the MESA, 2020, Matthew C. Tattersall, Alison S. Dasiewic, Robyn L. McClelland, Adam D. Gepner, Matthew M. Kalscheur

The asthma-anxiety connection, 2018, Stefano R. Del Giacco, Alessandra Cappai

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0