Cafeaua: cum poate să îmbunătățească sănătatea inimii tale?

1. Ce conține cafea și cum ajută inima?
2. Cum acționează cofeina
3. Cafeaua și riscul redus de boli de inimă
a. Cafeaua scade riscul de boli coronariene
b. Cafeaua are beneficii asupra insuficienței cardiace
c. Consumul de cafea previne accidentul vascular cerebral

Cofeina din cafeaua de dimineață poate face mai mult decât să te trezească din somn. Mai exact, un nou studiu sugerează că efectele cofeinei pot reduce inflamația asociată cu factorii de risc ai bolilor de inimă.

Cafeaua este mai mult decât un ritual zilnic - este un aliment de bază pentru milioane de oameni care caută acel impuls energizant. Dar, dincolo de doza de cofeină, cercetările emergente evidențiază rolul potențial al cafelei în susținerea sănătății inimii.

1. Ce conține cafea și cum ajută inima?

Cafeaua este o băutură complexă formată din peste 100 de compuși bioactivi, mulți dintre aceștia acționând ca antioxidanți. Aceste substanțe combat stresul oxidativ - un proces în care moleculele instabile numite radicali liberi deteriorează celulele, contribuind în timp la probleme cardiace. Printre acestea se numără acidul clorogenic (CGA), un polifenol care se găsește din abundență în boabele de cafea. Acidul clorogenic ajută la reducerea inflamației și la îmbunătățirea funcționării vaselor de sânge, ceea ce poate preveni acumularea de placă în artere.

Recenzii recente subliniază faptul că polifenolii din cafea activează căi precum Nrf2, care stimulează apărarea naturală a organismului împotriva inflamației și a daunelor oxidative. De exemplu, în modelele animale și în celulele umane, s-a demonstrat că acidul clorogenic protejează împotriva îmbătrânirii vasculare prin îmbunătățirea enzimelor antioxidante și prin reducerea căilor dăunătoare care duc la rigidizarea arterelor. Acest lucru este crucial deoarece arterele rigide cresc tensiunea arterială, un factor major de risc pentru atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.

STUDII VIITOARE INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ

2. Cum acționează cofeina

Cercetătorii au descoperit un mecanism inflamator care se declanșează în cazul anumitor adulți în vârstă, cu efecte ce includ hipertensiune și artere îngroșate. Consumul de cafea a fost asociat cu un risc mai mic de boli cardiovasculare în cadrul unor studii observaționale, dar nu se știe dacă asocierile sunt cauzale.

Cu toate acestea, testele de laborator sugerează că acest proces inflamator este estompat de cofeină, deși nimeni nu poate afirma cu certitudine că o ceașcă de cafea este o armă magică împotriva îmbătrânirii. Mai mult, cercetătorii spun că există și alte substanțe în afară de cofeină care au același rol antiinflamator, ca de exemplu acizii grași omega-3 întâlniți în peștele gras (precum somonul).
În condițiile în care medicamentele cu efect anti-inflamator afectează sistemul imunitar și nu sunt o opțiune de dorit pentru persoanele în vârstă, oamenii de știință încearcă să găsească tratamente alternative pentru a preveni acest tip de inflamație.

Momentan este neclar dacă într-adevăr cofeina poate sta la baza unui asemenea tratament, însă Gabrielle Fredman, profesor universitar la Albany Medical College, este de părere că “studiul sugerează că un consum moderat de cofeină ar putea fi suficient pentru reducerea acestei inflamații, dar pentru un răspuns concret sunt necesare mai multe studii și teste clinice”.

Ce spun studiile

Constatările studiilor de randomizare mendeliană privind lipsa unui efect nociv al consumului de cafea asupra riscului de boli cardiovasculare coroborează și extind rezultatele studiilor observaționale tradiționale și ale studiilor de randomizare mendeliană anterioare privind consumul de cafea și riscul de boală coronariană, insuficiență cardiacă, fibrilație atrială, accident vascular cerebral ischemic și total.

Studiul a inclus peste 100 de adulți care pe parcursul a 10 ani au luat parte la discuții și au oferit probe de sânge și istoricul medical spre examinare. Oamenii de știință au comparat probele de sânge de la adulții tineri cu cele ale adulților în vârstă, pentru a vedea care gene sunt “activate” la cei din urmă.

Au identificat apoi două grupuri de gene implicate în producerea unei proteine cu puternic rol inflamator, denumită IL-1-beta. De aici, adulții în vârstă au putut fi separați în două grupuri – cei cu tendințe mari de activare în unul sau două grupuri de gene și cei cu tendințe reduse de activare.

9 din cei 12 adulți din grupul cu tendințe mari de activare sufereau de hipertensiune, în timp ce doar 1 din cei 11 adulți din grupul cu tendințe reduse de activare suferea de aceeași afecțiune. Mai mult, cei din primul grup prezentau o predispoziție mai pronunțată pentru îngroșarea arterelor.

În plus, analizele de sânge au arătat că personele în vârstă din grupul cu tendințe mari de activare prezentau un nivel crescut de IL-1-beta, precum și substanțe cunoscute ca acizi nucleici metabolici. Acestea sunt resturi ale producerii de molecule care servesc drept “material de construcție” pentru gene.

Într-un alt studiu, a fost analizat dacă există diferențe în relația dintre cafea și bolile cardiovasculare în funcție de consumul de cafea instant sau măcinată, și cu sau fără cofeină. Aceștia au constatat că două-trei cești pe zi sunt asociate cu cel mai mic risc de aritmii, blocaje în arterele inimii, accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă, indiferent dacă au consumat cafea măcinată sau instant. În plus, nu există beneficii cardiovasculare în cazul alegerii cafelei decofeinizate în locul celei cu cofeină.

Unde intervine cofeina?

Cei din grupul cu tendințe reduse de activare au consumat mai multe băuturi care conțineau cofeină. La o examinare mai atentă în laborator, cercetătorii au observat că acizii nucleici cresc activitatea unuia din cele două grupuri de gene inflamatorii. La rândul său, acest proces face ca celulele imunitare să producă și mai mult IL-1-beta.

Experimentele pe șoareci au arătat că odată injectate în sânge, substanțele au dus la inflamare extinsă și hipertensiune. Alte teste suplimentare au arătat că în prezența cofeinei, efectele acizilor nucleici au fost blocate.

Studii din trecut au arătat că IL-1-beta apare în niveluri mari la persoanele cu boli cardiovasculare, iar o serie de teste se ocupă în prezent de efectele unui inhibitor pentru IL-1-beta în cazul pacienților care suferă de boli de inimă.

Dacă privim imaginea de ansamblu, studiul ridică și întrebări fundamentale: de ce unii oameni îmbătrânesc “mai bine” decât alții? De ce unii suferă de un infarct la 60 de ani, în timp ce alții trăiesc 100 de ani fără să fi avut vreodată un infarct?

Rezultatele studiilor de randomizare mendeliană recente au găsit date limitate în sprijinul unei asocieri cauzale a consumului de cafea cu accidentul vascular cerebral, fibrilația atrială și insuficiența cardiacă, dar și constatări inconsistente pentru boala coronariană. Datele sunt limitate în ceea ce privește asocierile consumului de cafea prezis genetic în legătură cu alte boli cardiovasculare. În plus, consumul de cafea prezintă corelații genetice ușoare spre moderate cu indicele de masă corporală (IMC) și comportamentul de fumat, care pot exercita efecte pleiotropice. Deși un răspuns clar este dificil de oferit în acest moment, experții cred că, parțial, aceste scenarii sunt de ordin genetic.

3. Cafeaua și riscul redus de boli de inimă

a. Cafeaua scade riscul de boli coronariene

Studiile la scară largă din ultimii cinci ani prezintă o imagine promițătoare. O analiză cuprinzătoare a studiilor de cohortă care au implicat milioane de participanți a constatat că persoanele care consumă cafea cu moderație (1-5 cești pe zi) au un risc mai mic de boli cardiovasculare (BCV), inclusiv boli coronariene (BCV) și insuficiență cardiacă. În cazul bolilor cardiovasculare, deși rezultatele sunt mixte în general, unele analize arată o curbă în formă de J: beneficiile ating un vârf la 2-5 cești, riscurile potențiale crescând dincolo de acest nivel în anumite grupuri, cum ar fi bărbații.

O constatare remarcabilă provine dintr-o meta-analiză din 2025 axată pe persoanele cu diabet, care prezintă un risc mai mare de boli cardiovasculare. Aici, consumul de până la 4 cești de cafea zilnic a fost asociat cu o mortalitate din orice cauză cu 18% mai mică și o scădere cu 16% a mortalității din cauza boli cardiovasculare.

b. Cafeaua are beneficii asupra insuficienței cardiace

Cafeaua are beneficii și asupra insuficienței cardiace, o afecțiune în care inima are dificultăți în a pompa sânge. O analiză din 2024 a remarcat o asociere în formă de J, cu cel mai mic risc la 2-5 cești pe zi (o reducere de până la 17%).

Aceasta ar putea proveni din capacitatea cafelei de a îmbunătăți structura cardiacă - studiile genetice din 2025 sugerează că aportul de cafea se corelează cu volume ventriculare mai mari, contracarând contracția cardiacă legată de vârstă.

La europenii în vârstă, fiecare ceașcă a fost asociată cu valori mai bune ale ventriculelor stâng și drept, mediate parțial de o tensiune arterială diastolică mai scăzută și un indice de masă corporală mai mare (care, cu moderație, ar putea proteja împotriva fragilității).

Fibrilația atrială (FA), bătăile neregulate ale inimii, nu prezintă o legătură puternică cu cafeaua, cu unele dovezi de protecție ușoară la niveluri moderate. În general, aceste constatări se aliniază cu ghidurile unor organisme precum Societatea Europeană de Cardiologie, care recomandă 3-4 cești zilnic pentru prevenirea bolilor cardiovasculare.

c. Consumul de cafea previne accidentul vascular cerebral

O analiză generală a meta-analizelor din 2024, care acoperă peste 5 milioane de persoane, a constatat că 4 cești zilnic au redus riscul de accident vascular cerebral cu 12%, cu beneficii atât pentru tipul ischemic (reducere cu 18%), cât și pentru cel hemoragic (10%). Dovezile au fost puternice, cu o heterogenitate scăzută, sugerând consecvență între studii.

De ce? Antioxidanții din cafea pot proteja vasele de sânge ale creierului în mod similar cu cele ale inimii, reducând inflamația și îmbunătățind funcția endotelială - mucoasa vaselor care controlează fluxul sangvin. Un model neliniar în formă de U apare în studii, cu o protecție optimă la 3-4 cești. Acest lucru reflectă tendințele mai largi ale bolilor cardiovasculare, unde moderația este esențială.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Coffee Consumption and Cardiovascular Diseases: A Mendelian Randomization Study”, Nutrients. 2021 Jun 28, autori: Shuai Yuan, Paul Carter, Amy M Mason, Stephen Burgess, Susanna C Larsson
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34203356/
Studiul „Coffee and tea consumption and cardiovascular disease and all-cause and cause-specific mortality in individuals with diabetes mellitus: a meta-analysis of prospective observational studies”, Front Nutr. 2025 Jun 2, autori: Li Ding, Hai-Peng Wang, Jun-Yu Zhao, Xin Zhao, Yu Sha, Li-Qiang Qin, Khemayanto Hidayat
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12168468/
Studiul „An umbrella review of meta-analysis to understand the effect of coffee consumption and the relationship between stroke, cardiovascular heart disease, and dementia among its global users”, Journal of Family Medicine and Primary Care 13(11):p 4783-4796, November 2024, autori: Gill, Harmeet; Patel, Neel; Naik, Nishthaben; Vala, Lovekumar et al.
https://journals.lww.com/jfmpc/fulltext/2024/13110/an_umbrella_review_of_meta_analysis_to_understand.5.aspx
Studiul „Evaluating the effects of coffee consumption on the structure and function of the heart from multiple perspectives”, Front. Cardiovasc. Med., 15 April 2025, autori: Xiong-Bin Ma et al.
https://www.frontiersin.org/journals/cardiovascular-medicine/articles/10.3389/fcvm.2025.1453106/full