Afectiuni frecvent asociate lupusului

Lupusul, cunoscut și sub denumirea de boala cu o mie de fețe, nu numai că imită mai multe afecțiuni prin simptomatologia sa, însă poate să se și suprapună cu o serie de boli.

Lupusul eritematos sistemic (LES) este cea mai frecventă formă de lupus - cam 70% dintre persoanele cu lupus au acest tip. Experții nu știu ce cauzează lupusul eritematos sistemic, dar această afecțiune și alte boli autoimune tind să apară în aceleași familii. 20% dintre persoanele cu lupus au un părinte sau un frate care are deja lupus sau care va dezvolta lupus. 

Recomandările Experților DOC

Lupusul este mai frecvent la femei

Femeile cu vârste cuprinse între 15 și 44 de ani și anumite grupuri etnice, cum ar fi afro-americani, asiatici americani, hispanici/latino-americani și nativi americani - prezintă un risc mai mare de a dezvolta lupus eritematos sistemic decât restul populației. Se crede că între aproximativ 10-15% dintre persoanele cu lupus vor muri prematur din cauza complicațiilor bolii însă, datorită îmbunătățirii diagnosticării și gestionării bolii, majoritatea persoanelor cu această afecțiune vor continua să trăiască o viață normală.    

Există multe provocări pentru a ajunge la diagnosticul de lupus, acesta fiind cunoscut drept „marele imitator”, deoarece simptomele sale imită multe alte boli. Simptomele lupusului pot fi, de asemenea, neclare, se pot intensifica și pot dispărea sau se pot schimba. În medie, poate fi nevoie de aproape șase ani pentru ca persoanele cu lupus eritematos sistemic să fie diagnosticate corect, din momentul în care își observă pentru prima dată simptomele. 

Simptomele pot să nu existe sau să fie extrem de neplăcute

Cele mai frecvente simptome de lupus (aceleași pentru bărbați și femei) sunt: oboseală extremă, tot timpul, durere sau umflare la nivelul articulațiilor, umflarea mâinilor, picioarelor sau în jurul ochilor, dureri de cap, febră ușoară, sensibilitate la lumina soarelui sau la lumina fluorescentă și durere în piept când persoana afectată respiră profund.

În timp ce unele persoane cu lupus nu au simptome vizibile, altele pot prezenta simptome semnificative, cum ar fi dureri, oboseală extremă, căderea părului, probleme cognitive și deficiențe fizice care afectează fiecare aspect al vieții lor. Mulți oameni cu lupus suferă de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, erupții cutanate desfigurante și articulații dureroase. În cele ce urmează, îți prezentăm bolile care pot să apară în același timp cu lupusul, fie înainte, fie după diagnosticare.

Boli care pot apărea odată cu lupusul eritematos sistemic

În general, bolile asociate cu lupusul eritematos sistemic apar la scurt timp după stabilirea diagnosticului de lupus. Bineînțeles, lupusul eritematos sistemic poate fi și diagnosticul secundar, declanșându-se uneori după una dintre aceste boli.

Tiroidita autoimună

Tiroidita autoimună, cunoscută și sub denumirea de tiroidita Hashimoto, poate să apară la un pacient care suferă deja de lupus eritematos sistemic. Ambele afecțiuni sunt autoimune, adică sunt caracterizate de un sistem imunitar hiperactiv. Stabilirea tratamentului potrivit pentru aceste afecțiuni asociate poate reprezenta o provocare pentru medic.

Poliartrita reumatoidă

Poliartrita reumatoidă este o boală similară lupusului, aceste două afecțiuni având o evoluție extrem de asemănătoare. În unele cazuri, destul de rare, artrita reumatoidă poate să apară în paralel cu lupusul eritematos sistemic – această asociere crește riscul de complicații și rata mortalității, de aceea pacientul care e diagnosticat cu ambele boli trebuie să ofere o atenție sporită tratamentului, dar și stilului de viață abordat. Principalul simptom comun al acestor două afecțiuni reumatice constă în afectarea articulară – care apare la peste 90% dintre pacienți. De aceea, protejarea articulațiilor trebuie să fie o prioritate pentru aceste persoane.

Miastenia gravis

Miastenia gravis, afecțiunea neuromusculară care provoacă slăbiciunea musculaturii, este tot o boală autoimună și apare, în cazuri extrem de rare, în asociere cu lupusul eritematos sistemic. Slăbiciunea musculară și epuizarea sunt simptome pe care cele două boli le au în comun – acestea pot fi mai accentuate decât atunci când boala apare pe cont propriu, nu în asociere cu o altă boală autoimună. Dacă, în mod normal, pacienții cu miastenia gravis nu necesită o îngrijire medicală extrem de atentă, în cazul în care boala apare în asociere cu lupusul eritematos sistemic, controalele regulate sunt obligatorii, la fel și tratamentul medicamentos.

Boala celiacă

Un procent de 2-3% dintre pacienții cu boală celiacă au, de asemenea, și lupus eritematos sistemic. Așadar, cele două afecțiuni autoimune sunt asociate rareori. Atunci când sunt prezente ambele boli în timpul diagnosticării, medicului ii va fi destul de dificil să le identifice pe amândouă.

Răspunsul imun în boala celiacă este declanșat de consumul de gluten – proteină care se regăsește în cerealele precum grâul. Glutenul determină, la acești pacienți, atacarea intestinului subțire și împiedicarea absorbției corespunzătoare a nutrienților din alimente. Boala celiacă este ereditară și, nediagnosticată și netratată la timp, poate crește riscul de apariție a altor afecțiuni autoimune. De aceea, lupusul eritematos sistemic apare în general după boala celiacă, nu boala celiacă după lupus.

Sindromul Sjögren

O altă afecțiune care apare rareori în asociere cu lupusul eritematos sistemic este sindromul Sjögren. Acest sindrom este tot de natură autoimună și afectează în mod deosebit glandele exocrine – cele care produc saliva și lacrimile. De aceea, cele mai frecvente simptome ale acestui sindrom sunt uscăciunea oculară sau cea a gurii. 

FII PRINTRE PRIMII CARE AFLĂ!

Însă și alte zone din organism pot fi afectate de lipsa fluidelor. De exemplu, femeile care suferă de acest sindrom au adesea probleme cu uscăciunea vaginală. De cele mai multe ori, sindromul Sjögren este secundar, adică apare pe fondul lupusului eritematos sistemic deja existent.

Pe lângă aceste afecțiuni autoimune care pot apărea în asociere cu lupusul, există și altele care pot fi diagnosticate în paralel. Important este să menții o legătură strânsă cu medicul reumatolog care îți tratează lupusul, astfel încât să depistezi cât mai devreme afecțiunile asociate care pot apărea. Cu cât tratezi mai de timpuriu afecțiunile autoimune, cu atât mai mici sunt riscurile să ai de-a face cu daune permanente cauzate de acestea. Urmează tratamentul recomandat de medic și adaptează stilul de viață în funcție de diagnosticul primit.

Viața pacienților diagnosticați cu lupus

Statisticile indică faptul că nu mai puțin de 5 milioane de oameni, la nivel global, suferă de o formă de lupus. Deși lupusul este o boală larg răspândită, așadar, conștientizarea bolii rămâne în urma multor alte afecțiuni. Multe persoane nu au auzit niciodată de lupus sau nu știu nimic ori prea puțin despre această boală, ceea ce indică faptul că este nevoie ca populația să fie informată.

Cum spuneam, lupusul este o boală pe care trebuie să o gestionezi întreaga viață  și care poate afecta multe dintre activitățile unei persoane. Dar, cu măsuri luate pentru controlul simptomelor și prevenirea crizelor, viața bolnavilor poate fi lungă și plină de satisfacții.

Acordă atenție factorilor care declanșează boala

Chiar dacă iei medicamente pentru lupus așa cum ți le-a recomandat medicul, s-ar putea să descoperi că unele lucruri îți declanșează o criză. De exemplu, simptomele pot apărea după ce ai stat în soare într-o zi sau după o zi grea la muncă, în care ai fost stresat.

Așadar, e bine să cunoști factorii declanșatori care duc la apariția puseelor bolii.   Acestea sunt: surmenajul și odihna insuficientă, stresul, statul în soare sau în lumină fluorescentă sau halogenă, o infecție, o leziune ori unele medicamente. De asemenea, întreruperea tratamentului prescris de medic poate duce la o apariție în forță a simptomelor.

Boala poate fi, în general, ținută sub control

Cel mai bun mod de a menține lupusul sub control este să urmezi planul de tratament și să ai grijă de tine. Familia și alte persoane apropiate trebuie să fie la curent cu boala ta și, dacă este nevoie, cere-le sprijinul când ai nevoie. În primul rând, mergi în mod regulat la medic pentru ca acesta să te consulte, dar și pentru a-i spune dacă ai probleme cu tratamentul sau orice dificultate în gestionarea bolii. În al doilea rând, străduiește-te să reduci stresul. Pentru fiecare persoană gestionarea stresului poate arăta diferit: pe unii oameni îi ajută să fie activi (de exemplu să alerge sau să facă alt gen de mișcare până obosesc și astfel scapă de stres), pe alții îi ajută la eliminarea stresului activitățile cu persoane dragi (conversații, întâlniri) sau timpul petrecut cu ei înșiși (lectura unei cărți, o baie caldă, aromaterapie etc.). Este important să vezi ce anume te ajută pe tine să scapi de stres și să aplici acele metode.

În al treilea rând, simptomele de lupus se manifestă acut când stai la soare, așa că limitează timpul petrecut în soare direct sau, dacă ești nevoit să ieși des, poartă haine lungi, o pălărie sau altceva de acoperit capul, precum și ochelari de soare.

Apoi, caută să mănânci alimente cât mai hrănitoare, acesta fiind un sfat bun pentru orice persoană, fie ea perfect sănătoasă, fie bolnavă de lupus. Legumele și fructele proaspete, pâinea integrală, proteinele slabe, aportul de apă în cantitate suficientă ajută la funcționarea corectă a corpului.

Nu neglija somnul, deoarece în timpul somnului organismul se reface fizic și psihic. Încearcă să nu mai mănânci nimic și să nu mai bei alcool cu trei ore înainte de a merge la culcare, iar cu o oră înainte de somn lasă deoparte telefonul sau tableta și relaxează-te într-un mod care să te ajute să dormi mai bine (citește ceva liniștitor, pune-ți o muzică plăcută, care să te calmeze, sau fă orice altceva știi că îți poate induce o stare prielnică somnului).

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Lupus.net - Other Autoimmune Diseases and Lupus
https://lupus.net/related-autoimmune-diseases
Lupus.org - Lupus is a cruel mystery we must all solve together
https://www.lupus.org/understanding-lupus


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0