Visele urâte - care sunt cauzele coșmarurilor la adulți?
Rezumat: Visele urâte apar ocazional la majoritatea oamenilor și, de regulă, nu reprezintă o problemă medicală. Un coșmar este însă suficient de intens pentru a provoca frică, anxietate sau alte emoții neplăcute și poate trezi persoana din somn.
Stresul, anxietatea, experiențele traumatizante, lipsa somnului, unele medicamente și consumul sau întreruperea anumitor substanțe pot favoriza coșmarurile. În timpul somnului REM, creierul procesează intens informații emoționale și amintiri, deși mecanismele exacte ale viselor nu sunt încă pe deplin cunoscute.
Când coșmarurile devin frecvente și afectează viața zilnică, evaluarea medicală și terapiile psihologice pot fi utile.
1. Ce sunt visele urâte?
a. Cum apar visele în timpul somnului?
b. Ce se întâmplă în creier în timpul unui coșmar?
2. Care sunt cele mai frecvente cauze ale coșmarurilor la adulți?
a. Stresul, anxietatea și perioadele dificile
b. Traumele și tulburarea de stres post-traumatic
c. Lipsa somnului și programul neregulat
d. Medicamentele, alcoolul și alte substanțe
3. De ce unele persoane au coșmaruri mai des decât altele?
4. Ce poți face pentru a reduce visele urâte?
a. Igiena somnului și reducerea stresului
b. Tehnici de relaxare și schimbarea rutinei de seară
5. Când ar trebui să mergi la medic din cauza coșmarurilor?
6. Pot fi prevenite coșmarurile?
7. Concluzie
1. Ce sunt visele urâte?
Visele sunt experiențe mentale care pot conține imagini, sunete, gânduri, senzații și emoții. Ele apar atât în somnul REM, cât și în somnul non-REM, dar visele din faza REM tind să fie mai vii, mai lungi, mai complexe și mai încărcate emoțional.
Un coșmar este un vis foarte neplăcut, care implică frecvent pericol, teamă, amenințare, neputință sau pierdere. Persoana se poate trezi brusc și își amintește de obicei conținutul visului.
Un coșmar izolat este normal. Problemele apar atunci când coșmarurile se repetă, provoacă teamă de somn, oboseală sau dificultăți de concentrare și interferează cu activitatea profesională, relațiile sau starea emoțională. În asemenea situații poate fi vorba despre tulburarea de coșmar.
a. Cum apar visele în timpul somnului?
Somnul nu reprezintă o perioadă în care creierul „se oprește”. Pe parcursul nopții, acesta trece prin cicluri succesive de somn non-REM și REM, fiecare fiind asociat cu modele diferite de activitate cerebrală.
Somnul REM este caracterizat prin mișcări rapide ale ochilor, activitate cerebrală intensă și o reducere importantă a tonusului muscular. Această etapă este puternic asociată cu visele, însă oamenii pot relata experiențe onirice și atunci când sunt treziți din somnul non-REM.
În somnul REM, creierul procesează informații legate de memorie și emoții. Cercetările sugerează că această etapă este implicată și în procesarea amintirilor emoționale, inclusiv a celor asociate cu frica.
Totuși, oamenii de știință nu pot spune încă exact de ce visăm sau de ce o anumită experiență din timpul zilei se transformă într-un anumit vis.
b. Ce se întâmplă în creier în timpul unui coșmar?
În timpul somnului REM există o activare importantă a unor regiuni implicate în emoții și memorie. Printre acestea se numără amigdala cerebrală, care participă la procesarea fricii și a informațiilor cu încărcătură emoțională.
În același timp, activitatea unor regiuni frontale implicate în analiza logică și controlul realității este diferită față de starea de veghe. Acest lucru poate contribui la caracterul neobișnuit al viselor și la faptul că situații imposibile ni se par reale în timpul lor.
Într-un coșmar, aceste procese sunt asociate cu emoții negative foarte intense. Cercetătorii studiază inclusiv ipoteza potrivit căreia anumite persoane au dificultăți în procesarea sau „stingerea” amintirilor legate de teamă în timpul somnului.
Mecanismul nu este însă complet elucidat. Ar fi prea simplu să spunem că o anumită zonă din creier „produce” coșmarurile; sunt implicate rețele cerebrale complexe și interacțiuni între somn, memorie și emoții.
2. Care sunt cele mai frecvente cauze ale coșmarurilor la adulți?
Un coșmar nu are întotdeauna o cauză ușor de identificat. La adulți, episoadele izolate pot apărea fără existența unei boli.
În alte cazuri există factori declanșatori destul de clari. Stresul, afecțiunile psihice, experiențele traumatizante, privarea de somn, anumite boli, unele medicamente și consumul unor substanțe se numără printre factorii asociați cu coșmarurile.
a. Stresul, anxietatea și perioadele dificile
O schimbare profesională, un conflict, problemele financiare, un divorț, pierderea unei persoane apropiate sau o perioadă în care grijile se acumulează se pot reflecta în visele din timpul nopții.
Stresul și anxietatea nu înseamnă obligatoriu că o persoană va avea coșmaruri, dar pot crește probabilitatea apariției lor la persoanele susceptibile.
O analiză sistematică a arătat existența unor relații complexe între coșmaruri și simptomele psihiatrice, în special anxietate, depresie și tulburare de stres post-traumatic. Dovezile nu permit însă ca orice astfel de asociere să fie interpretată automat drept relație directă de cauzalitate.
Chiar și conținutul consumat înainte de culcare poate conta. Pentru unele persoane, un film înfricoșător, știrile tulburătoare sau o conversație tensionată pot furniza teme și emoții care ajung ulterior în visele lor.
b. Traumele și tulburarea de stres post-traumatic
Coșmarurile reprezintă un simptom frecvent al tulburării de stres post-traumatic, prescurtat PTSD. Aceasta poate apărea după experiențe precum accidente grave, violență, război, agresiuni sau alte evenimente care au amenințat viața ori siguranța persoanei.
În PTSD, un coșmar poate reproduce elemente ale traumei sau poate avea un conținut diferit, dar cu o încărcătură emoțională asemănătoare.
Cercetările asupra somnului REM acordă o atenție deosebită modului în care creierul procesează amintirile asociate fricii. Interacțiunile dintre cortexul prefrontal și structurile sistemului limbic par importante, însă mecanismele exacte sunt încă investigate.
Tratamentul PTSD poate reduce și coșmarurile, dar la unele persoane acestea persistă și necesită o intervenție orientată în mod special asupra viselor traumatizante.
c. Lipsa somnului și programul neregulat
Privarea de somn și un program foarte neregulat pot perturba arhitectura normală a somnului și pot favoriza parasomniile, printre care se numără și coșmarurile.
Somnul REM are un rol important în procesele emoționale. O analiză sistematică din 2024 arată că perturbarea acestuia poate influența modul în care sunt procesate informațiile afective, deși cercetările la oameni sunt încă mai puține decât studiile experimentale pe animale.
Există și un cerc vicios. Persoana are un coșmar, începe să se teamă să adoarmă, doarme mai puțin, iar privarea de somn poate contribui la menținerea problemelor nocturne.
d. Medicamentele, alcoolul și alte substanțe
Unele medicamente pot modifica structura somnului sau activitatea neurotransmițătorilor implicați în somnul REM. Coșmarurile au fost raportate în asociere cu anumite antidepresive, beta-blocante, medicamente care influențează dopamina și alte categorii terapeutice.
O analiză publicată în 2024 a identificat coșmarurile printre cele mai frecvente parasomnii asociate cu utilizarea unor medicamente. Relațiile sunt însă complexe, iar reacția nu apare la toate persoanele care iau un anumit medicament.
Din acest motiv, un tratament prescris nu trebuie întrerupt pentru că apar visele neplăcute. Medicul poate verifica dacă există o legătură cu momentul începerii tratamentului, doza sau asocierea cu alte medicamente.
Alcoolul poate fragmenta somnul și îi poate modifica structura. După ce efectul sedativ se reduce, poate apărea o modificare a somnului REM. Coșmarurile pot apărea și în contextul sevrajului la alcool sau la alte substanțe.
3. De ce unele persoane au coșmaruri mai des decât altele?
Nu există un singur răspuns. Vulnerabilitatea pare să rezulte din interacțiunea dintre modul în care creierul reglează emoțiile, experiențele personale, sănătatea psihică, calitatea somnului și anumiți factori biologici.
Coșmarurile sunt întâlnite mai des la persoanele cu PTSD, anxietate sau depresie, dar prezența viselor urâte nu înseamnă automat că există o tulburare psihică.
Pot avea un rol și alte tulburări de somn. Apneea obstructivă de somn, narcolepsia și alte parasomnii pot fi asociate cu vise neplăcute sau cu treziri în timpul nopții.
Unele persoane sunt, de asemenea, mai reactive la stres și pot continua să proceseze intens în timpul somnului emoțiile acumulate peste zi.
De aceea, nu există o „interpretare” medicală universală a unui coșmar. Faptul că cineva visează că este urmărit, cade sau pierde pe cineva nu permite diagnosticul unei boli pe baza conținutului visului.
4. Ce poți face pentru a reduce visele urâte?
Primul pas este identificarea unui posibil factor declanșator. Un jurnal în care sunt notate orele de culcare, trezirile, medicamentele, consumul de alcool și apariția coșmarurilor poate ajuta la observarea unor tipare.
Pentru coșmarurile persistente există și terapii specializate. Una dintre cele mai bine susținute de cercetări este imagery rehearsal therapy – terapia prin repetiție în imaginație, cunoscută prin abrevierea IRT.
În IRT, persoana rescrie în stare de veghe povestea unui coșmar, modificând-o într-o variantă mai puțin amenințătoare, apoi repetă mental noul scenariu. Scopul nu este interpretarea visului, ci reducerea frecvenței și intensității lui.
a. Igiena somnului și reducerea stresului
Un program relativ stabil de somn îi oferă organismului șansa de a păstra ciclurile somn-veghe cât mai regulate.
Este util ca orele de culcare și trezire să nu varieze foarte mult, iar timpul rezervat somnului să fie suficient. Reducerea privării de somn poate îndepărta unul dintre factorii care întrețin visele neplăcute.
Alcoolul folosit drept „somnifer” nu reprezintă o soluție. Chiar dacă poate grăbi adormirea, somnul din a doua parte a nopții poate deveni mai fragmentat.
Este important și tratamentul unor probleme care perturbă somnul, cum ar fi insomnia sau apneea obstructivă de somn.
b. Tehnici de relaxare și schimbarea rutinei de seară
O rutină liniștită înainte de culcare poate reduce nivelul de activare psihologică. Exercițiile de respirație, relaxarea musculară sau activitățile calme pot fi utile, mai ales când stresul reprezintă un factor important.
Dacă observi că filmele horror, știrile tulburătoare sau anumite discuții declanșează frecvent visele neplăcute, mutarea lor într-un alt moment al zilei poate fi o măsură simplă.
Tehnicile de relaxare fac parte și din unele intervenții psihologice pentru coșmaruri. O analiză sistematică a 69 de studii a găsit dovezi bune pentru intervențiile bazate pe expunere și repetiție în imaginație în reducerea frecvenței și intensității coșmarurilor.
5. Când ar trebui să mergi la medic din cauza coșmarurilor?
Un coșmar ocazional nu impune, de regulă, investigații. Este însă indicat să ceri sfatul unui medic dacă episoadele sunt frecvente, persistă săptămâni sau luni ori îți afectează clar somnul și viața de zi cu zi.
Evaluarea este importantă dacă ai ajuns să eviți somnul, ești permanent obosit, ai probleme de concentrare sau coșmarurile au apărut după un eveniment traumatizant.
Trebuie discutat cu medicul și atunci când visele urâte au început după introducerea sau schimbarea dozei unui medicament.
Tratamentul depinde de cauză. Pot fi recomandate psihoterapia, tratamentul unei tulburări de somn sau al unei afecțiuni psihice și, în situații selectate, medicamente.
În cazul coșmarurilor recurente, IRT este una dintre intervențiile psihologice cu cele mai bune dovezi. Cercetările recente susțin și dezvoltarea terapiei cognitiv-comportamentale specifice coșmarurilor, CBT-N.
Pentru coșmarurile asociate PTSD, prazosinul poate fi luat în considerare în anumite situații, dar rezultatele studiilor nu sunt uniforme. Alegerea unui medicament trebuie făcută de medic, nu prin automedicație.
6. Pot fi prevenite coșmarurile?
Nu toate coșmarurile pot fi prevenite, deoarece visele nu se află sub control voluntar complet. Totuși, reducerea factorilor declanșatori poate scădea probabilitatea episoadelor la unele persoane.
Un program stabil de somn, evitarea privării de somn, gestionarea stresului și limitarea alcoolului înainte de culcare pot ajuta.
La fel de important este tratamentul cauzei atunci când coșmarurile sunt legate de PTSD, anxietate, depresie, insomnie sau altă afecțiune.
Dacă același coșmar revine, terapia prin repetiție în imaginație poate schimba scenariul visului în stare de veghe și poate reduce reapariția lui. Cercetările actuale consideră intervențiile de acest tip printre cele mai bine susținute abordări psihologice pentru coșmarurile recurente.
7. Concluzie
Visele urâte sunt normale atunci când apar ocazional. Ele devin o problemă atunci când un coșmar se repetă, provoacă teamă de somn, fragmentează odihna sau afectează funcționarea din timpul zilei.
Obiceiurile bune de somn și reducerea stresului pot ajuta în cazurile ușoare. Pentru coșmarurile recurente există terapii specifice.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: De ce am coșmaruri în fiecare noapte?
Răspuns: Coșmarurile frecvente pot fi asociate cu stres, anxietate, PTSD, lipsa somnului, anumite medicamente, consumul de substanțe sau unele tulburări de somn. Dacă apar aproape în fiecare noapte, este indicată evaluarea medicală.
Întrebare: Visele urâte pot apărea din cauza stresului?
Răspuns: Da. Stresul și anxietatea pot favoriza visele neplăcute, mai ales în perioade cu probleme emoționale, schimbări majore sau griji persistente.
Întrebare: În ce parte a nopții apar cel mai des coșmarurile?
Răspuns: Coșmarurile sunt asociate mai ales cu somnul REM. Perioadele REM devin mai lungi în a doua parte a nopții, de aceea multe coșmaruri apar spre dimineață.
Întrebare: Ce medicamente pot provoca vise urâte?
Răspuns: Coșmarurile au fost raportate în asociere cu diverse medicamente, inclusiv unele antidepresive și beta-blocante. Dacă apar după începerea unui tratament, discută cu medicul și nu întrerupe medicamentul pe cont propriu.
Întrebare: Există tratament pentru coșmarurile repetate?
Răspuns: Da. Una dintre metodele cel mai bine susținute de dovezi este terapia prin repetiție în imaginație (IRT). Tratarea PTSD, anxietății, insomniei sau a altor cauze asociate poate reduce, de asemenea, coșmarurile.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - Status of Imagery Rehearsal Therapy and Other Interventions for Nightmare Treatment in PTSD
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40932590/
Studiul „Status of Imagery Rehearsal Therapy and Other Interventions for Nightmare Treatment in PTSD”, apărut în Curr Psychiatry Rep. 2025 Nov;27(11):671-678. doi: 10.1007/s11920-025-01639-z. Epub 2025 Sep 11, autori: Christine J So et al.
Pub Med - The effect of REM-sleep disruption on affective processing: A systematic review of human and animal experimental studies
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38729279/
Studiul „The effect of REM-sleep disruption on affective processing: A systematic review of human and animal experimental studies”, apărut în Neurosci Biobehav Rev. 2024 Jul:162:105714. doi: 10.1016/j.neubiorev.2024.105714. Epub 2024 May 9, autori: Anu-Katriina Pesonen et al.
Pub Med - The neurocognition of dreaming: key questions and foci
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38130166/
Studiul „The neurocognition of dreaming: key questions and foci”, apărut Emerg Top Life Sci. 2023 Dec 22;7(5):477-486. doi: 10.1042/ETLS20230099, autori: Caroline L Horton
Te-ar mai putea interesa și...
