Valorile normale si anormale ale tensiunii arteriale

1. Ce înseamnă valorile tensiunii arteriale?
a. Tensiune arterială normală
b. Tensiune arterială crescută
c. Hipertensiune grad 1
d. Hipertensiune grad 2
2. Care sunt valorile normale ale tensiunii arteriale?
3. De ce e important ca valorile tensiunii arteriale să fie normale?
4. Hipertensiunea la adulți
a. Ce înseamnă hipertensiune?
b. Stilul de viață în hipertensiune
c. Renunțarea la fumat în hipertensiune
d. Tratamentul farmacologic în hipertensiune

STUDII VIITOARE INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ

O tensiune de 120/80 mmHg și 140/90 mHg poate însemna că există un risc de a dezvolta hipertensiune dacă nu se ia nicio măsură pentru a ține acest lucru sub control. Pentru a-ți măsura tensiunea arterială, medicul va așeza o manșetă specială în jurul brațului tău drept și îți va lua tensiunea fie cu ajutorul unui tensiometru clasic, fie folosind un tensiometru electronic. Află în cele ce urmează care este tensiunea normală și cum se pot regla valorile.

Ce înseamnă valorile tensiunii arteriale?

Tensiunea arterială, măsurată în milimetri coloană de mercur (mmHg), este alcătuită din două valori. Primul număr (cel din partea de sus a tensiometrului electronic) măsoară presiunea sângelui din arterele tale, când inima bate (tensiunea sistolică). Al doilea număr (cel din partea de jos a tensiometrului electronic) măsoară presiunea sângelui din artere între două bătăi ale inimii (tensiunea diastolică).

Măsurătorile tensiunii arteriale intră în 4 categorii generale:

Tensiune arterială normală

Tensiunea este normală dacă este mai jos de 120/80 mmHg sau mai mică de „12 cu 8”, cum se spune popular. Atenție, dacă scade sub 90/60, aceasta este o tensiune arterială prea mică.

Tensiune arterială crescută

Când ai tensiunea arterială crescută, acest lucru înseamnă că tensiunea sistolică variază de la 120 la 129 mmHg și că tensiunea diastolică este sub 80 mmHg. Tensiunea arterială crescută tinde să se agraveze în timp dacă nu iei măsurile necesare pentru a o ține sub control.

Hipertensiune grad 1

Dacă vorbim de hipertensiunea arterială de gradul 1, atunci tensiunea sistolică variază de la 130 la 139 mmHg sau tensiunea diastolică variază de la 80 la 89 mmHg.

Hipertensiune grad 2

O formă mai gravă, hipertensiunea de gradul 2, este reprezentată de o presiune sistolică de 140 mmHg sau de o presiune diastolică de 90 mmHg sau peste această valoare.

Ambele numere pe care ți le indică tensiometrul atunci când îți măsori tensiunea arterială sunt importante, dar, după vârsta de 60 de ani, tensiunea sistolică este chiar mai importantă.

Hipertensiunea sistolică izolată este o afecțiune în care presiunea diastolică este normală (are valori mai mici de 90 mmHg), dar tensiunea sistolică este ridicată (are valori mai mari de 140 mmHg). Acesta este un tip destul de întâlnit de hipertensiune în cazul persoanelor de peste 60 de ani.

Care sunt valorile normale ale tensiunii arteriale?

Pentru a vedea dacă tensiometrul indică valori normale, tensiunea ta arterială trebuie să arate astfel:

numărul de sus (tensiunea sistolică) să fie cuprins între 90 și 120;
numărul de jos (tensiunea diastolică) - să fie cuprins între 60 și 80.

Asociația Americană a Inimii consideră tensiunea arterială a fi în parametri normali atunci când ambele numere, tensiunea sistolică și cea diastolică sunt între aceste valori. O tensiune arterială normală ar fi, deci, sub 120/80 mmHg și peste 90/60 mmHg în cazul unui adult.

Îți poți măsura tensiunea acasă folosind un tensiometru digital de la farmacie. Stai relaxat timp de 5-10 minute înainte de măsurare și evită cafeaua, fumatul și efortul fizic cu cel puțin 30 de minute înainte. Asigură-te că vezica urinară nu este plină (poate influența rezultatul). Stai pe un scaun, cu spatele drept și sprijinit și ține picioarele pe podea, fără să le încrucișezi. Sprijină brațul pe o masă, astfel încât manșeta să fie la nivelul inimii. Pune manșeta pe brațul gol, la 2-3 cm deasupra cotului. Strânge manșeta ferm, dar nu prea tare – ar trebui să poți introduce un deget între ea și piele. Apoi, apasă butonul de start și așteaptă rezultatul. Pentru rezultate precise, măsoară tensiunea de două ori pe zi, dimineața și seara, și notează valorile.

După 40 de ani, monitorizarea ar trebui să fie mai frecventă, chiar lunar, mai ales dacă ai antecedente familiale de hipertensiune. După 50-60 de ani, tensiunea arterială ar trebui verificată săptămânal sau chiar zilnic, mai ales dacă ai deja valori oscilante sau alte probleme cardiovasculare. Dacă ai valori ridicate în mod repetat (peste 140/90 mmHg), mergi la medicul de familie.

De ce e important ca valorile tensiunii arteriale să fie normale?

Menținerea tensiunii arteriale în limite normale este esențială pentru sănătatea cardiovasculară și prevenirea complicațiilor severe. O tensiune arterială crescută poate deteriora în timp pereții arterelor, favorizând formarea plăcilor de aterom și creșterea riscului de infarct miocardic sau accident vascular cerebral. De asemenea, hipertensiunea poate suprasolicita rinichii, ducând la insuficiență renală.

Mai multe categorii de persoane sunt predispuse la hipertensiune, iar riscul poate fi influențat de factori genetici, stil de viață și afecțiuni preexistente. Printre cele mai importante categorii la risc se numără persoanele în vârstă (riscul de hipertensiune crește odată cu înaintarea în vârstă, deoarece vasele de sânge își pierd din elasticitate, ceea ce îngreunează circulația sângelui) și persoanele cu antecedente familiale de hipertensiune (dacă un membru al familiei suferă de hipertensiune, riscul de a dezvolta această afecțiune este mai mare, ceea ce indică o posibilă componentă genetică).

Diabeticii și pacienții cu afecțiuni renale sunt și aceștia la risc de a avea valori tensionale prea mari. Hipertensiunea este frecvent asociată cu diabetul zaharat și bolile renale, deoarece aceste afecțiuni afectează echilibrul fluidelor și al sărurilor din organism.

Însă valorile tensiunii arteriale cresc și în cazul persoanelor supraponderale sau obeze, pentru că excesul de greutate crește presiunea asupra arterelor și forțează inima să pompeze sângele mai intens, ceea ce poate duce la hipertensiune. La fel, hipertensiunea afectează și persoanele sedentare, pentru un stil de viață inactiv favorizează acumularea kilogramelor în exces și afectează sănătatea inimii.

În plus, oamenii care consumă excesiv sare ajung și ei să aibă valorile tensiunii arteriale peste limite: un aport ridicat de sare favorizează retenția de lichide, ceea ce tinde să ducă la creșterea tensiunii arteriale. În ce privește alte obiceiuri de viață, fumatul afectează vasele de sânge și contribuie la rigidizarea acestora, iar consumul excesiv de alcool poate duce la creșteri ale tensiunii arteriale. Stresul pe termen lung poate determina creșteri repetate ale tensiunii arteriale și poate contribui la apariția hipertensiunii cronice.

Hipertensiunea la adulți

Hipertensiunea arterială este o cauză majoră de deces prematur la nivel mondial. Potrivit unei analize publicate în jurnalul științific The Lancet, prevalența globală standardizată a hipertensiunii arteriale la adulții cu vârste cuprinse între 30 și 79 de ani a fost de 32% la femei și 34% la bărbați. Prevalența ridicată a hipertensiunii arteriale este constantă în toate straturile socio-economice și de venit și crește pe măsură ce populația îmbătrânește, afectând până la 60% dintre oamenii cu vârste de peste 60 de ani.

Ce înseamnă hipertensiune?

În prezent, hipertensiunea arterială înseamnă că valorile tensiunii arteriale sistolice sunt de 130 mmHg sau mai mult și/sau ale tensiunii arteriale diastolice sunt mai mari de 80 mmHg. Majoritatea cazurilor de hipertensiune arterială sunt asimptomatice și sunt diagnosticate întâmplător la măsurarea tensiunii arteriale la cabinetul medicului de familie.

Deoarece hipertensiunea este unul dintre factorii de risc pentru accident vascular cerebral, boală cardiacă și disfuncție renală, trebuie tratată și gestionată atât farmacologic, cât și non-farmacologic.

La diagnosticarea cu hipertensiune arterială, medicul va recomanda tuturor persoanelor cu tensiune arterială crescută, indiferent de vârstă, gen, comorbidități sau stare de risc cardiovascular să facă schimbări în stilul de viață. Aceste schimbări ale stilului de viață pot contribui la o reducere cu până la 15% a tuturor evenimentelor cardiovasculare. Mulți pacienți vor avea nevoie, însă, și de medicamente pentru reglarea valorilor tensionale.

Stilul de viață în hipertensiune

Scăderea în greutate este recomandabilă persoanelor care sunt supraponderale sau obeze și au hipertensiune, deoarece poate duce la scăderi de până la 5 până la 20 mmHg a tensiunii arteriale sistolice. Obținerea și menținerea unei greutăți corporale normale se face în principiu printr-o alimentație adecvată, bazată pe mai multe legume, fructe și cereale integrale și mai puține grăsimi animale și dulciuri, combinată cu activitate fizică regulată.

Pentru fiecare persoană este necesar un anumit număr de calorii pe zi, care poate fi calculat cu ajutorul medicului de familie. În ce privește activitatea fizică, un adult ar trebui să facă aproximativ două ore și jumătate de mișcare moderată pe săptămână, constând în diverse activități, în funcție de posibilități: mers pe jos în pas alert, mers pe bicicletă, exerciții de forță, yoga etc.

Renunțarea la fumat în hipertensiune

Efectele fumatului asupra tensiunii arteriale sunt complexe, cu dovezi că crește tensiunea arterială în mod acut și crește riscul de hipertensiune renovasculară, malignă și mascată.

Tratamentul farmacologic în hipertensiune

Terapia farmacologică a hipertensiunii arteriale constă în inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), cum ar fi enelaprilul sau captoprilul, blocante ale receptorilor angiotensinei (BRA), diuretice (de obicei tiazide), blocante ale canalelor de calciu (BCC) și beta-blocante (BB), care sunt recomandate ținând cont de vârsta pacientului și comorbidități cum ar fi prezența disfuncției renale, insuficienței cardiace și bolilor cerebrovasculare.

Prognosticul în cazul fiecărui pacient depinde de controlul tensiunii arteriale și este favorabil numai dacă tensiunea arterială este gestionată corespunzător; totuși, la unii pacienți pot apărea complicații, deoarece hipertensiunea arterială este o boală progresivă.

Complicațiile asociate cu hipertensiunea arterială necontrolată sunt boala coronariană, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral (fie ischemic, fie hemoragic), encefalopatie hipertensivă, insuficiență renală, boală arterială periferică, fibrilație atrială, anevrism aortic și deces (de obicei din cauza bolilor coronariene, bolilor vasculare, legate de accidentul vascular cerebral).

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - What is blood pressure?
https://www.nhs.uk/common-health-questions/lifestyle/what-is-blood-pressure/
NCBI - Essential Hypertension
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539859/
Nature - Low on-treatment blood pressure and cardiovascular events in patients without elevated risk: a nationwide cohort study
https://www.nature.com/articles/s41440-024-01593-y
Studiul „Low on-treatment blood pressure and cardiovascular events in patients without elevated risk: a nationwide cohort study”, apărut în Hypertens Res 47, 1546–1554 (2024). https://doi.org/10.1038/s41440-024-01593-y, autori: Mori, Y., Mizuno, A. & Fukuma, S. et al.
The Lancet - Worldwide trends in hypertension prevalence and progress in treatment and control from 1990 to 2019: a pooled analysis of 1201 population-representative studies with 104 million participants
https://www.thelancet.com/article/S0140-6736(21)01330-1/fulltext
Studiul „Worldwide trends in hypertension prevalence and progress in treatment and control from 1990 to 2019: a pooled analysis of 1201 population-representative studies with 104 million participants”, apărut în The Lancet, 2021, vol 398, issue 10304, DOI:https://doi.org/10.1016/S0140-6736(21)01330-1, autori: Bin Zhou, Rodrigo M Carrillo-Larco et al.