Deseori hipertensiunea nu este diagnosticata si tratata

Tensiunea arterială mare, așa cum mai este numită hipertensiunea arterială (HTA), exercită o presiune suplimentară pe inimă și pe vasele de sânge, ceea ce mărește riscul de infarct miocardic și de accident vascular cerebral. Dar acestă afecțiune are rareori simptome vizibile, deci multe persoane nu au nicio idee că suferă de hipertensiune și nu iau nicio măsură de tratament.

Un studiu recent a arătat că jumătate dintre persoanele testate în clinicile mobile nu știau că suferă de hipertensiune, afecțiune cunoscută și sub denumirea de „silent killer” - hiptertensiunea arterială este considerată un „ucigaș tăcut”, pentru că nu provoacă simptome care să trezească îngrijorarea persoanei afectate, în schimb poate avea efecte grave în corp. De cele mai multe ori, riscurile grave asociate cu hipertensiunea netratată sunt neînțelese sau neștiute de pacienți. Potrivit oamenilor de știință, este mare nevoie de creșterea gradului de conștientizare în ceea ce privește hipertensiunea și complicațiile ei.

Recomandările Experților DOC

Mulți oameni nu știu că au hipertensiune

Pentru acest studiu, oamenii de știință au măsurat tensiunea arterială a aproximativ 1.100 de voluntari. Măsurătorile au avut loc în clinici mobile, pe care cercetătorii le-au instalat în mall-uri, birouri, spitale și centre comunitare din orașele mari. 50% dintre persoanele participante la studiu nu știau că suferă de hipertensiune. Dintre acestea, 2% se confruntau cu un risc ridicat de complicații. Constatările au fost publicate online în jurnalul științific Hypertension.

„Ceea ce este important la acest studiu este că un număr surprinzător de mare de participanți se confruntă cu probleme legate de hipertensiune care necesită îngrijiri urgente”, a precizat autorul studiului, dr. Grant Pierce, într-un comunicat al jurnalului. Dr. Pierce este investigator principal în cadrul laboratorului de biologie celulară, Institutul de Științe Cardiovasculare, din cadrul Spitalului St-Boniface, Winnipeg.

Majoritatea persoanelor cu hipertensiune nu urmau niciun tratament, deși fuseseră diagnosticate cu această afecțiune. Autorii studiului au sugerat că fie oamenii nu au înțeles pe deplin afecțiunea, fie nu au înțeles consecințele asupra sănătății asociate cu hipertensiunea.

„Majoritatea participanților nu știau că suferă de hipertensiune sau, pur și simplu, nu și-au luat medicamentele”, a mai spus dr. Pierce. „Pe baza acestor constatări, am stabilit că o clinică mobilă furnizează o platformă valoroasă pentru a identifica persoanele care suferă de hipertensiune, precum și informații legate de gestionarea acestei afecțiuni”.

Care sunt recomandările specialiștilor de la Asociația Americană a Inimii (AHA)?

Dacă tensiunea arterială este normală

Dacă tensiunea ta arterială este normală (tensiometrul îți indică valori sub 120/80 mm Hg sau „12 cu 8”, cum se mai spune), atunci ar trebui să îți măsori tensiunea arterială în timpul vizitelor regulate pe care le faci la cabinetul medicului tău de familie, cel puțin o dată la fiecare doi ani, recomandare valabilă pentru orice persoană cu vârsta de 20 de ani sau peste această vârstă.

Dacă tensiunea este mai mare o dată

Dacă valorile tensiunii tale arteriale sunt mai mari decât cele normale, medicul îți va măsura tensiunea mai des sau îți va cere să îți monitorizezi tensiunea arterială la tine acasă pentru o perioadă, înainte de a-ți pune diagnosticul de hipertensiune. O singură măsurare a tensiunii arteriale care indică valori prea mari nu înseamnă că ai hipertensiune, dar dacă valorile obținute în urma măsurătorilor continuă să rămână mari, medicul tău, cel mai probabil, va dori să începi un tratament pentru a ține sub control hipertensiunea arterială.

Dacă ești deja diagnosticat cu hipertensiune arterială

Medicul îți poate recomanda să îți monitorizezi valorile tensiunii arteriale la tine acasă, pe lângă vizitele pe care le faci în mod regulat la cabinetul său (vizite în timpul cărora și el îți va măsura tensiunea arterială). Totodată, acesta îți va face un plan de tratament, care include modificarea stilului de viață și, dacă este nevoie, îți va prescrie și medicamente pentru hipertensiune.

Ce înseamnă cele două numere pe care ți le indică tensiometrul?

Tensiunea ta arterială este măsurată cu ajutorul unui tensiometru, iar la final vei obține două numere:

tensiunea sistolică (numărul de deasupra) - indică ce presiune exercită sângele pe pereții arterelor, în timpul bătăilor inimii;
tensiunea diastolică (numărul de jos) - indică ce presiune exercită sângele pe pereții arterelor tale, în timp ce inima se odihnește între două bătăi.

Ce simptome poate provoca hipertensiunea arterială?

Hipertensiunea arterială este adesea asimptomatică în stadiile incipiente. De multe ori, persoanele cu hipertensiune arterială nu au simptome evidente până când afecțiunea devine severă sau provoacă complicații.

Deși HTA este adesea asimptomatică, unele persoane pot experimenta simptome nespecifice, cum ar fi dureri de cap, amețeli, oboseală, sau palpitații. Aceste simptome nu sunt specifice tensiunii mari și pot fi cauzate de multe alte condiții. Hipertensiunea arterială poate duce la simptome mai grave dacă provoacă complicații, cum ar fi dureri în piept, dificultăți de respirație, vedere încețoșată sau umflături la picioare. Acestea sunt semne ale unor probleme mai serioase care necesită evaluare medicală.

Utilizarea unui tensiometru acasă poate oferi o estimare a tensiunii arteriale. Este important să urmezi instrucțiunile pentru utilizare corectă și să măsori tensiunea arterială la momente diferite ale zilei. Dacă tensiunea arterială este mereu mai mare decât valorile normale, cel mai probabil suferi de hipertensiune. Așadar, deși unele simptome pot sugera hipertensiune arterială, diagnosticul precis se bazează pe măsurarea tensiunii arteriale și pe evaluarea medicului.

Hipertensiunea arterială netratată poate ucide

Nu este doar un fel de a spune, ci chiar adevărul: hipertensiunea arterială netratată este extrem de periculoasă și, în cazuri severe, poate duce la moarte. Faptul că presiunea arterială este constant ridicată provoacă deteriorări semnificative ale organelor și crește riscul de complicații grave.

Infarct miocardic (atac de cord)

HTA contribuie la acumularea plăcilor de aterom în arterele coronare, ceea ce poate duce la blocaje care provoacă un atac de cord.

Accident vascular cerebral

HTA poate provoca îngustarea și blocarea arterelor cerebrale, reducând fluxul de sânge către creier și provocând un AVC ischemic. De asemenea, presiunea arterială ridicată poate slăbi pereții vaselor de sânge din creier, crescând riscul de rupere și hemoragie cerebrală, care este o urgență medicală.

Insuficiență cardiacă

Presiunea ridicată pune o presiune suplimentară pe inimă, forțând-o să muncească mai mult, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă, o afecțiune în care inima nu mai poate pompa sângele eficient.

Insuficiență renală

Htipertensiunea arterială netratată poate deteriora vasele de sânge din rinichi, afectând funcția renală și ducând la insuficiență renală, care poate necesita dializă sau transplant renal.

Anevrism de aortă

HTA poate slăbi și lărgi pereții aortei, ducând la formarea unui anevrism (dilatarea anormală a vasului de sânge), care poate rupe și provoca sângerări interne severe.

Afectarea arterelor periferice

Hipertensiunea arterială poate contribui la îngustarea arterelor care furnizează sânge către brațe și picioare, provocând dureri și dificultăți de mers și crescând riscul de infecții și ulcere.

Crize hipertensive

În cazuri extreme, HTA poate duce la o criză hipertensivă, o urgență medicală caracterizată prin creșteri foarte mari ale tensiunii arteriale care pot deteriora rapid organele vitale și pot duce la moarte dacă nu sunt tratate imediat.

Cum știi dacă ești la risc de hipertensiune?

Dacă ai membri ai familiei care au avut hipertensiune arterială, riscul tău de a dezvolta HTA este mai mare.
Riscul de hipertensiune arterială crește odată cu înaintarea în vârstă.
În general, bărbații sunt mai predispuși să dezvolte HTA mai devreme decât femeile. După menopauză, riscul femeilor se apropie de cel al bărbaților.
Dietele bogate în sodiu (sare), grăsimi saturate și colesterol pot contribui la hipertensiune.
Excesul de greutate sau obezitatea sunt factori de risc majori pentru HTA.
Un stil de viață sedentar poate contribui la dezvoltarea hipertensiunii.
Consumul excesiv de alcool poate crește tensiunea arterială.
Fumatul afectează negativ vasele de sânge și poate crește riscul de hipertensiune.
Persoanele cu diabet au un risc crescut de hipertensiune arterială.
Nivelurile crescute de colesterol rău LDL contribuie la riscul de HTA.
Bolile renale pot afecta presiunea arterială.
Stresul cronic poate contribui la creșterea tensiunii arteriale.
Apneea în somn și alte probleme de somn pot influența negativ tensiunea arterială.

Deși nu ai cum să prezici cu certitudine dacă vei dezvolta hipertensiune doar pe baza riscurilor, monitorizarea regulată a tensiunii arteriale, adoptarea unui stil de viață sănătos și consultarea periodică cu un medic sunt esențiale pentru prevenirea și gestionarea hipertensiunii. Identificarea și abordarea factorilor de risc îți pot ajuta să reduci semnificativ șansele de a dezvolta HTA și complicațiile asociate acesteia.

Cu toate că este mai puțin frecventă decât la adulți, și copiii pot dezvolta hipertensiune. La copii, tinde să se dezvolte ca rezultat al altor afecțiuni, cum ar fi problemele renale (glomerulonefrita, sindromul nefrotic), problemele endocrine (hipertiroidism, sindrom Cushing) sau defecte cardiace congenitale.

Obezitatea, o problemă tot mai răspândită, este un factor de risc major pentru hipertensiune arterială în rândul copiilor, alături de consumul excesiv de sare și de alimente ultra procesate (cartofi prăjiți, burgeri, produse de patiserie, dulciuri și băuturi cu zahăr, salamuri, crenvurști etc.) și lipsa de activitate fizică regulată.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
FDA - High Blood Pressure - Understanding the Silent Killer
https://www.fda.gov/drugs/special-features/high-blood-pressure-understanding-silent-killer
NCBI - Combatting a silent killer – the importance of self-screening of blood pressure from an early age
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8495116/
Studiul „Combatting a silent killer – the importance of self-screening of blood pressure from an early age”, apărut în EXCLI J. 2021; 20: 1326–1327. Published online 2021 Aug 16. doi: 10.17179/excli2021-4140, autori: Sarosh Fatima și Samar Mahmood

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...