Infectia hepatica ar putea sa creasca riscul de dezvoltare a bolii Parkinson
1. Ce este boala Parkinson?
2. Hepatita B și hepatita C - ce sunt și de ce contează?
3. Ce spun studiile recente despre hepatita B, hepatita C și Parkinson?
4. Cum ar putea un virus hepatic să influențeze creierul: axa intestin–ficat–creier?
5. Nu doar virus hepatic: rolul infecțiilor în general în boala Parkinson
6. Ce înseamnă aceste date pentru persoanele cu hepatita B sau hepatita C?
Când auzim de boala Parkinson, ne gândim aproape automat la creier, tremor, mișcări lente și probleme de echilibru. Când auzim hepatita B, hepatita C sau virus hepatic, ne gândim la ficat, analize de sânge și risc de ciroză. La prima vedere, par două lumi separate. În ultimii ani, însă, tot mai multe cercetări arată că între ficat și creier există o legătură mult mai strânsă decât credeam. Unele studii recente sugerează că persoanele cu infecție cronică cu virus hepatic – în special hepatita C și, într-o măsură mai mică, hepatita B – pot avea un risc ușor crescut de a dezvolta, în timp, boala Parkinson.
Este foarte important de subliniat de la început: infecția hepatică nu înseamnă automat că o persoană va face boala Parkinson. Vorbim despre un posibil risc crescut, nu despre o cauză directă și sigură. Totuși, această asociere ridică întrebări importante despre cum inflamația cronică din ficat, răspunsul imun al organismului și modificările de la nivelul intestinului (microbiomul intestinal) pot influența creierul pe termen lung.
Ce este boala Parkinson?
Boala Parkinson este o afecțiune neurologică degenerativă, adică o boală în care, treptat, se deteriorează anumite celule nervoase din creier. Aceste celule produc dopamină, un „mesager chimic” esențial pentru controlul mișcărilor, dar și pentru dispoziție și motivație. Când aceste celule se pierd, apar simptomele clasice:
tremor (mai ales în repaus)
mișcări lente
rigiditate musculară
probleme de echilibru și postură
În plus, boala Parkinson nu înseamnă doar simptome motorii. Pot apărea și tulburări de somn, constipație, anxietate, depresie sau tulburări de miros, uneori cu ani buni înainte de semnele motorii.
La nivel microscopic, în boala Parkinson se observă acumularea unei proteine numite alfa-sinucleină în celulele nervoase și o inflamație cronică la nivelul creierului. Unele teorii recente sugerează că aceste modificări pot începe la nivelul intestinului sau altor organe și „urcă” spre creier prin nervi sau prin sânge.
Hepatita B și hepatita C – ce sunt și de ce contează?
Hepatita B și hepatita C sunt infecții virale care afectează în principal ficatul.
Hepatita B este cauzată de virusul hepatitic B și se transmite prin sânge, contact sexual neprotejat sau de la mamă la copil. Poate evolua spre hepatită cronică, ciroză și cancer hepatic dacă nu este controlată. Hepatita C este cauzată de virusul hepatitic C, un alt tip de virus hepatic, transmis mai ales prin sânge (în special prin ace sau echipamente medicale contaminate). Și hepatita C poate deveni cronică și duce la afectare severă a ficatului.
La nivel mondial, zeci de milioane de oameni trăiesc cu hepatita C cronică, iar hepatita B este frecventă în multe regiuni ale lumii. Aceasta înseamnă că orice legătură între infecția cu virus hepatic și boala Parkinson are o importanță foarte mare pentru sănătatea publică. Pe lângă distrugerea treptată a celulelor hepatice, atât hepatita B, cât și hepatita C determină inflamație cronică în organism și pot afecta sistemul imunitar, metabolismul și chiar compoziția microbiotei intestinale. Toate acestea sunt „piese” care apar și în puzzle-ul numit Parkinson.
Ce spun studiile recente despre hepatita B, hepatita C și Parkinson?
În ultimii ani, mai multe echipe de cercetători au analizat date din registre naționale sau baze de date uriașe de pacienți, pentru a vedea dacă oamenii cu hepatita B sau hepatita C fac mai des boala Parkinson decât cei fără infecție hepatică.
Un studiu populațional din Coreea a urmărit peste un milion de persoane timp de aproximativ 10 ani. Comparând persoanele fără infecție cu cele cu hepatita B, hepatita C sau coinfecție, autorii au observat că riscul de boală Parkinson era cu aproximativ 25% mai mare la persoanele cu hepatita B, cu aproximativ 39% mai mare la persoanele cu hepatita C și cu aproximativ 46% mai mare la persoanele cu coinfecție hepatita B + hepatita C, față de cei fără hepatită.
Aceste valori sunt exprimate prin „raport de hazard” (hazard ratio) și, chiar dacă procentul pare mare, trebuie înțeles că vorbim de un risc relativ. În termeni simpli: boala Parkinson rămâne rară, chiar și la persoanele cu hepatita B sau hepatita C.
O analiză și mai nouă a combinat rezultatele a șase studii mari (peste 2,5 milioane de pacienți) pentru a vedea mai clar legătura dintre infecția cu virus hepatic și Parkinson. Rezultatele au arătat că infecția cu hepatita C este asociată cu un risc crescut de boală Parkinson, atât atunci când se măsoară ca raport de șanse (OR), cât și ca raport de hazard (HR), iar pentru hepatita B, rezultatele sunt mai neomogene - unele analize arată un risc crescut, altele nu găsesc o asociere clară.
În paralel, o revizuire despre infecții și boala Parkinson subliniază că dintre toate virusurile studiate, hepatita C are probabil cele mai consistente dovezi epidemiologice pentru o posibilă legătură cu riscul de Parkinson. Mai recent, o cercetare publicată în 2024 a analizat date de expresie genică (activitatea unor gene) la pacienți cu hepatita C și cu boala Parkinson și a găsit gene și căi biologice comune, în special legate de inflamație și sistemul imunitar. Acest lucru sugerează că există procese biologice similare activate în ambele afecțiuni.
Pe scurt, deși nu putem spune că hepatita B sau hepatita C „cauzează” boala Parkinson, datele actuale arată o asociere, mai clară pentru hepatita C, care merită luată în serios și explorată în continuare.
Cum ar putea un virus hepatic să influențeze creierul: axa intestin–ficat–creier?
La prima vedere, pare greu de înțeles cum o infecție a ficatului, produsă de un virus hepatic, ar putea avea legătură cu o boală a creierului, cum este boala Parkinson. Explicația începe de la conceptul de „axă intestin–ficat–creier”.
Pe scurt:
Intestinul găzduiește trilioane de bacterii (microbiota intestinală), care influențează digestia, imunitatea și chiar producerea unor substanțe cu efect asupra creierului.
Ficatul primește sânge direct din intestin și filtrează toxine, metabolizează medicamentele și participă la reglarea răspunsului imun.
Creierul comunică cu intestinul și ficatul prin nervi (în special nervul vag) și prin mediatori chimici care circulă în sânge.
În bolile hepatice cronice, inclusiv în hepatita B și hepatita C, se produce:
inflamație de lungă durată în ficat
modificări ale microbiotei intestinale
„scăpări” ale barierei intestinale (substanțe care ar trebui să rămână în intestin ajung în sânge)
activare anormală a sistemului imunitar
Toate acestea pot trimite „semnale de pericol” către creier și pot contribui la o stare de neuroinflamație – un tip de inflamație la nivelul creierului implicată și în boala Parkinson.
Unele teorii propun chiar că acumularea de alfa-sinucleină ar putea începe în intestin, sub influența inflamației și a modificărilor de microbiotă, și apoi să se extindă spre creier de-a lungul nervului vag. În prezența unei infecții cronice cu virus hepatic, acest lanț de evenimente ar putea fi mai ușor declanșat sau accelerat.
Nu doar virus hepatic: rolul infecțiilor în general în boala Parkinson
Studiile recente nu se uită doar la hepatita B și hepatita C, ci și la alte infecții virale sau bacteriene posibile. Unele date sugerează că anumite virusuri respiratorii, infecții intestinale sau chiar bacterii precum Helicobacter pylori ar putea influența, într-un fel, riscul de Parkinson sau evoluția bolii.
Imaginea care se conturează este următoarea:
boala Parkinson nu apare dintr-o singură cauză, ci dintr-o combinație de factori – genetic, mediu (toxine, pesticide), stil de viață, infecții, îmbătrânire
infecțiile cronice, inclusiv cele date de virus hepatic (hepatita B, hepatita C), pot fi un factor „în plus” care, la unele persoane, în combinație cu restul factorilor, contribuie la apariția bolii
Este însă esențial de înțeles că majoritatea persoanelor cu hepatita B sau hepatita C nu vor dezvolta boala Parkinson, iar mulți pacienți cu Parkinson nu au avut niciodată hepatită. Asocierea este statistică, nu un verdict individual.
Ce înseamnă aceste date pentru persoanele cu hepatita B sau hepatita C?
Dacă ai fost diagnosticat cu hepatita B sau hepatita C, vestea că infecția cu virus hepatic ar putea crește riscul de Parkinson poate suna îngrijorător. Dar câteva aspecte sunt importante:
Riscul absolut rămâne mic. Chiar dacă studiile vorbesc despre un risc cu 25–40% mai mare, boala Parkinson este, în continuare, relativ rară în populația cu hepatite.
Nu există recomandări oficiale ca toate persoanele cu hepatita B sau hepatita C să facă screening neurologic special pentru Parkinson. Totuși, este util ca medicul de familie sau medicul infecționist/hepatolog să fie atent la eventuale simptome neurologice.
Controlul bun al bolii de ficat contează. Tratamentele moderne pentru hepatita C pot elimina virusul la majoritatea pacienților, iar pentru hepatita B există terapii care reduc încărcătura virală și inflamația hepatică. Prin reducerea inflamației cronice, este posibil să scadă și unele riscuri pe termen lung – inclusiv cele legate de creier, deși această legătură trebuie încă studiată.
Stilul de viață rămâne esențial. Renunțarea la fumat, alimentația echilibrată, mișcarea regulată și protecția împotriva altor toxine (de exemplu, pesticide, alcool în exces) sunt măsuri care pot ajuta atât ficatul, cât și creierul.
Dacă observi la tine sau la o persoană dragă simptome precum tremor la o mână în repaus, mișcări mai lente, probleme de echilibru sau rigiditate, este important să discuți cu un medic, indiferent dacă ai sau nu hepatită.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Springer Nature Link - Risk of Parkinson’s disease in hepatitis B and C populations: a systematic review and meta-analysis
https://link.springer.com/article/10.1007/s00702-023-02705-7
Studiul „Risk of Parkinson’s disease in hepatitis B and C populations: a systematic review and meta-analysis”, apărut în J Neural Transm 131, 609–616 (2024). https://doi.org/10.1007/s00702-023-02705-7, autori: Yaow, C.Y.L., Hong, A.S.Y., Chong, N.ZY. et al.
Frontiers - Avenues within the gut-liver-brain axis linking chronic liver disease and symptoms
https://www.frontiersin.org/journals/neuroscience/articles/10.3389/fnins.2023.1171253/full
Studiul „Avenues within the gut-liver-brain axis linking chronic liver disease and symptoms”, apărut în Front. Neurosci., 13 July 2023, Sec. Gut-Brain Axis, Volume 17 - 2023 | https://doi.org/10.3389/fnins.2023.1171253, autori: Henry H. Nguyen, Mark G. Swain, Mark G. Swain2
Te-ar mai putea interesa și...
