Alimente de sezon benefice pentru ficat

Ficatul poate fi menajat prin alimentație, însă poate fi și suprasolicitat de o dietă bogată în grăsimi nesănătoase și zaharuri. De aceea, o alimentație sănătoasă și echilibrată este foarte importantă pentru sănătatea ficatului.

Ce este boala ficatului gras(steatoza hepatică)

Potrivit specialiștilor, aproximativ 100 de milioane de americani au o afecțiune cunoscută sub numele de ficat gras (steatoza hepatică). Aceasta apare atunci când grăsimea se acumulează în ficat și provoacă inflamație și, în general, îngreunează funcționarea optimă a ficatului. Boala ficatului gras poate fi cauzată de alcool sau de dieta bogată în grăsimi. La mulți pacienți, ficatul gras poate evolua către o afecțiune cunoscută sub numele de ciroză hepatică și poate duce la insuficiență hepatică.

Chiar dacă nu ai o afecțiune hepatică diagnosticată, este important să ai grijă de ficatul tău, la fel cum este important să ai grijă de inima și de creierul tău. Cum poți să faci asta? Având grijă să ai o greutate sănătoasă, făcând exerciții fizice în mod regulat și consumând alimentele care ajută ficatul să funcționeze la maximum. Iar despre aceste alimente vom discuta pe larg în acest articol.

Ce nu ar trebui să consumi ca să ai un ficat sănătos

Dacă suferi deja de o afecțiune hepatică precum hepatita C, steatoza hepatică (boala ficatului gras) sau chiar ciroză, este recomandat să adopți o dietă bazată pe alimente care să stimuleze activitatea ficatului și totodată și procesul de detoxifiere.

Ficatul curăță organismul de toxinele care ajung în corp sau din mediul toxic prin alimentele consumate. Așadar, orice substanță care intră în contact cu organismul, este procesată de ficat. Ficatul folosește 30% din tot sângele din organism în fiecare minut, pentru a realiza reacțiile chimice care îndepărtează toxinele, dar și pentru a depozita nutrienții esențiali, pentru a face proteinele și pentru a detoxifica sângele de substanțele carcinogene sau de alte toxine.

Un lucru pe care îl poți face pentru a-ți ajuta ficatul este să adopți o dietă bazată pe alimente sănătoase, în mare parte de proveniență vegetală. Specialiștii în nutriție recomandă eliminarea din dietă a grăsimilor nesănătoase, a alcoolului, a zahărului rafinat, a cofeinei în exces și a alimentelor procesate, pentru protejarea ficatului.

De altfel, elimină mesele bogate în calorii, grăsimile saturate, carbohidrații rafinați (cum ar fi pâinea albă, orezul alb și pastele) și zaharurile. Nu consuma crustacee crude sau puțin gătite. De asemenea, limitează cantitatea de carne roșie, lactatele (lapte cu conținut scăzut de grăsimi și cantități mici de brânză). Hidratarea este esențială, așa că bea multă apă.

La un nivel mai specific, studiile au arătat că anumite alimente pot fi extrem de utile atunci când vine vorba de a proteja împotriva bolilor hepatice și de a îmbunătăți rezultatele pentru cei cu boli de ficat.

RECOMANDARILE EXPERTILOR

Ce alimente de sezon să consumi ca să ai un ficat sănătos

În general, o dietă sănătoasă, care include o mulțime de fructe și legume colorate, cereale integrale bogate în fibre, grăsimi sănătoase, surse de proteine slabe și produse lactate bogate în calciu sau alternative la lactate este ceea ce are nevoie ficatul tău.

Iată ce alimente de sezon poți consuma pentru a susține activitatea ficatului, pentru detoxifierea acestuia, dar și pentru hrănirea sa cu nutrienții de care are nevoie!

Sfecla

Sfecla are capacitatea de a curăța și purifica sângele, ceea ce înseamnă că stimulează totodată și buna funcționare a ficatului. Mai mult decât atât, sfecla conține cantități mari de antioxidanți și nutrienți importanți printre care: acidul folic, fibrele, fierul și betacianina.

Merele

Probabil ești familiarizat cu expresia: „Un măr pe zi ține doctorul departe”. Această sintagmă este valabilă și pentru ficat. Merele sunt bogate în pectină, o fibră solubilă care ajută la eliminarea toxinelor și la reducerea colesterolului, ajutând ficatul să funcționeze mai bine. Totodată, aceste fructe conțin acid malic, nutrient care îndepărtează substanțele cancerigene, dar și alte toxine din sânge. Alege mere de proveniență organică pentru că aceste fructe sunt cele mai mari surse de pesticide pe care trebuie să le eviți dacă nu vrei să-ți pui sănătatea în pericol. Partea bună este că se găsesc în supermarket tot timpul anului.

Ceapa

Ceapa conține cantități mari de alicină, care are efecte benefice asupra ficatului, dar și asupra tractului digestiv. Ceapa conține și cantități semnificative de potasiu, fibre, fitonutrienți și flavonoizi care ajută organismul să elimine toxinele.

Perele

Perele sunt bogate în pectină, adică o polizaharidă care conține acizi pectici, care este eficientă în blocarea absorbției colesterolului. Așadar, pectina reduce nivelul de colesterol LDL („rău”) din sânge și împiedică ficatul să absoarbă colesterolul. Totodată, perele conțin fibre insolubile, vitamina C în cantități mari, dar și vitaminele B și E.

Dovleacul

Dovleacul este un aliment extrem de benefic pentru ficat. Asta pentru că acesta conține o combinație perfectă între următoarele ingrediente: apă, proteine, grăsimi sănătoase, carbohidrați, vitamine, celuloză și alți nutrienți. Dovleacul poate să susțină procesul de refacere a hepatocitelor (celulele ficatului), dar și să prevină moartea celulelor în caz de hepatită sau alte afecțiuni hepatice. Dovleacul se poate consuma ca atare, sub formă de suc proaspăt, dar și sub formă de supă-cremă sau servit cu miere. Și semințele de dovleac au aceleași efecte benefice asupra ficatului.

Legumele crucifere

Legumele crucifere, printre care se numără inclusiv varza de Bruxelles, broccoli, conopida și varza kale, conțin fitonutrienți, carotenoide și flavonoide care ajută la neutralizarea toxinelor. De asemenea, au în compoziție și glucozinolați, adică compuși care conțin sulf, care sunt descompuși în metaboliți care declanșează reacții enzimatice specifice. Aceștia ajută la detoxifierea substanțelor cancerigene și a metalelor grele din sânge.

De asemenea, ajută la digestie. Broccoli conține vitamina E, care este un antioxidant important pentru ficat. Este vital să combini legumele crucifere cu grăsimi sănătoase pentru o mai bună absorbție a vitaminelor liposolubile.

Mai mult, un studiu recent arată că indolul, un compus natural care se întâlnește în legumele crucifere ar putea preveni și îmbunătăți boala ficatului gras¹.

Citrice

Lămâile și lime conțin acid citric, potasiu, vitamina C și bioflavonoide. Acești nutrienți ajută la îmbunătățirea nivelului de energie, la susținerea detoxifierii ficatului și la reducerea inflamației. Grepfrutul are un nivel ridicat de vitamina C, acid folic, acid fenolic, potasiu, calciu, fier și antioxidanți. Flavonoidul cu cea mai mare concentrație în grepfrut este naringina care este metabolizată în naringenină. Studiile au descoperit că acești antioxidanți ajută la protejarea ficatului de leziuni.

Legumele cu frunze verzi

Cele mai bogate legume cu frunze verzi în nutrienți sunt spanacul, varza kale, rucola. Acestea sunt surse excelente de potasiu, mangan și magneziu. De asemenea, conțin clorofilă, care ajută ficatul prin neutralizarea metalelor grele și a substanțelor chimice toxice.

Usturoiul

Usturoiul este bogat în alicină, vitamina C, vitamina B6 și seleniu, care joacă toate un rol important în detoxifierea organismului. Alicina este un compus cu sulf care are proprietăți antioxidante, antibiotice și antifungice. Seleniul este un mineral detoxifiant natural care ajută la atenuarea muncii pe care o depune ficatul prin creșterea acțiunii antioxidanților.

Fructele de pădure

Afinele și merisoarele conțin vitamine, minerale și fitonutrienți numiți antociani, care conferă fructelor de pădure culorile lor distincte. Potrivit specialiștilor, antocianinele au activitate biologică antioxidantă, anticancerigenă și antiinflamatoare. Fructele de pădure pot crește răspunsul celulelor imune și pot reduce inflamația. Potrivit unui studiu din 2017 publicat în Journal of Translational Internal Medicine ², antioxidanții numiți polifenoli pot ajuta în tratamentul bolii hepatice grase non-alcoolice prin creșterea oxidării (sau descompunerea) acizilor grași și controlând mai bine rezistența la insulină, stresul oxidativ și inflamația. Aceștia sunt principalii factori care contribuie la progresia afecțiunii, de la simpla acumulare de grăsime la boala ficatului gras. Polifenolii se găsesc în cantități mari în fructele de pădure, cum ar fi căpșunile, afinele și zmeura.

Nucile

Sunt o sursă excelentă de grăsimi sănătoase mononesaturate și polinesaturate care protejează împotriva acumulării de grăsime. Nucile conțin aminoacidul arginină care este necesar pentru a elimina amoniacul din organism. De asemenea, conțin glutation și acizi grași Omega-3. Prin urmare, pot îmbunătăți profilul lipidic, steatoza hepatică și inflamația.

Ciupercile

Câteva studii pe animale au arătat că ciupercile au beneficii în tratarea bolilor hepatice. Iar o cercetare din 2020, efectuată pe adulții chinezi, arată că un aport mai mare de ciuperci este asociat în mod semnificativ cu o prevalență mai scăzută a bolii hepatice grase non-alcoolice³.

Fasole

Aceste legume pot fi integrate cu ușurință în meniul zilnic, iar pe lângă asta, fasolele și leguminoase mai au un mare beneficiu: scad riscul de boală hepatică grasă non-alcoolică. Potrivit unui studiu din 2019, efectuat pe 803 participanți, un aport mai mare de leguminoase, linte și fasole a fost asociat cu un risc mai scăzut de boală hepatică grasă non-alcoolică⁴. Prin urmare, fierbe boabe de fasole și adaugă-le în supe, prepară cu ele tacos sau amestecă-le cu legume proaspete, ca să obții astfel o salată de gustoasă și hrănitoare.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul„Indole Alleviates Diet-Induced Hepatic Steatosis and Inflammation in a Manner Involving Myeloid Cell 6-Phosphofructo-2-Kinase/Fructose-2,6-Biphosphatase 3”, Hepatology. 2020 Oct, Linqiang Ma, Honggui Li, Jinbo Hu, Juan Zheng, Jing Zhou, Rachel Botchlett et al.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31953865/
2 Studiul „Polyphenols Treatment in Patients with Nonalcoholic Fatty Liver Disease”, publicat în 2017, în Journal of Translational Internal Medicine, autori: Ludovico Abenavoli, Natasa Milic, Francesco Luzza, Luigi Boccuto și Antonino De Lorenzo
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5688531/
3 Studiul „Association between edible mushroom intake and the prevalence of newly diagnosed non-alcoholic fatty liver disease: results from the Tianjin Chronic Low-Grade Systemic Inflammation and Health Cohort Study in China”, Br J Nutr. 2020 Jan 14, Shunming Zhang, Yeqing Gu, Min Lu et al.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31619310/
4 Studiul „Legume intake and risk of nonalcoholic fatty liver disease”, Indian J Gastroenterol. 2019 Feb, Alireza Bahrami, Farshad Teymoori, Tannaz Eslamparast, Golbon Sohrab, Ehsan Hejazi, Hossein Poustchi, Azita Hekmatdoost
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30796701/
American Liver Foundation - About the liver
https://liverfoundation.org/about-your-liver/how-liver-diseases-progress/the-healthy-liver/