Cum știi ca suferi de ficat gras nonalcoolic si prognosticul acestei afectiuni
Cum știi ca suferi de ficat gras nonalcoolic si prognosticul acestei afectiuni
Cum știi ca suferi de ficat gras nonalcoolic si prognosticul acestei afectiuni
Steatoza hepatică reprezintă acumularea de grăsimi la nivelul ficatului, care poate cauza complicații în asociere cu obezitatea ori cu alte afecțiuni hepatice de care pacientul suferă. Cum recunoști boala de ficat gras gras non-alcoolic și care sunt perspectivele?
Steatoza hepatică nu este un diagnostic care să sperie pacientul, în sensul că este reversibilă dacă sunt urmate instrucțiunile medicului. Dacă, însă, boala de ficat gras nu este abordată, aceasta evoluează, ducând la apariția inflamației. Inflamația prelungită determină apariția fibrozei, care, de asemenea, poate evolua, de-a lungul anilor, spre ciroză.
E bine de reținut că boala de ficat gras este reversibilă, deci se poate vindeca, însă nici fibroza hepatică și nici ciroza nu pot fi vindecate. În cazul cirozei, care e ultima fază a bolii hepatice, transplantul de ficat reprezintă singura metodă de vindecare a steatozei hepatice.
Aspecte clinice ale bolii de ficat gras non-alcoolic
Ficatul gras non-alcoolic este o tulburare metabolică reprezentând un spectru de afecțiuni care variază de la steatoza fără afectare specifică, la steatoza hepatică non-alcoolică și la ficatul gras non-alcoolic asociat cirozei.
Factorii de risc pentru steatoza hepatică non-alcoolică sunt obezitatea centrală, deci grăsimea depusă în jurul mijlocului, care este mai frecventă în cazul bărbaților, hiperglicemia, diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială și hipertrigliceridemia.
Pacienții cu ficat gras non-alcoolic sunt în general asimptomatici, deci nici măcar nu bănuiesc că suferă de această afecțiune. De obicei, persoanele afectate ajung să fie evaluate și apoi diagnosticate cu ficat gras non-alcoolic din cauza unor analize modificate, cum ar fi transaminazele ori fosfataza alcalină, sau din cauză de hepatomegalie care trebuie investigată.
Dacă boala ficatului gras a progresat, abia atunci pacientul poate avea simptome precum oboseală inexplicabilă, senzație de slăbiciune generală și o durere în partea dreaptă superioară a abdomenului.
Steatoza hepatică non-alcoolică rămâne un diagnostic de excludere, după ce au fost eliminate alte boli hepatice. Diagnosticul diferențial al steatozei hepatice non-alcoolice trebuie să includă hepatitele autoimune, hepatita C și ciroza biliară primitivă.
Aspecte microscopice alea steatozei hepatice non-alcoolice
Diagnosticul de steatoză hepatică non-alcoolică nu este dependent de un singur aspect histologic. Mai degrabă, aceasta implică o evaluare globală a mai multor caracteristici independente. Criteriile minimale general acceptate pentru diagnosticul de steatoză hepatică non-alcoolică sunt steatoza, degenerarea grasă și inflamația lobulară. Steatoza este predominant macroveziculară, cu inflamație lobulară și balonizarea hepatocitelor.
Cum se diagnostichează ficatul gras non-alcoolic?
Examinarea fizică, anamneza și istoricul medical sunt cele care pot ridica suspiciunea de steatoză hepatică. Medicul va palpa zona ficatului, astfel încât să observe dacă ficatul este mărit, iar pentru depistarea inflamației la nivelul ficatului se vor recomanda analize de sânge. Nivelul transaminazelor AST ori ALT poate ajuta medicul să depisteze steatoza hepatică.
Testele de imagistică precum ecografia, tomografia computerizată ori RMN-ul sunt, de asemenea, ustensile utile medicului în stabilirea diagnosticului de steatoză hepatică. Însă diagnosticul cel mai corect de boală de ficat gras non-alcoolic este stabilit în urma efectuării biopsiei hepatice, care analizează la microscop țesutul ficatului.
Tratarea bolii de ficat gras non-alcoolic
Rolul tratamentului pentru ficatul gras este acela de a reduce riscurile la care e expus ficatul la nivelul căruia s-au format depozite semnificative de grăsimi. În cazul unei boli hepatice alcoolice, consumul de alcool este complet interzis, însă în caz de steatoză hepatică non-alcoolică este permisă o cantitate redusă de băuturi alcoolice precum vinul ori berea.
Nu există un tratament medicamentos standard pentru ficatul gras
Un tratament medicamentos standard, general acceptat, nu există încă pentru această afecțiune. Ce este important e ca nivelul de colesterol, precum și cel de zahăr din sânge să fie menținute în limitele normale, deci în aceste cazuri, pentru gestionarea acestor probleme, este posibil ca pacientul să primească tratament medicamentos. În situația pacienților cu obezitate morbidă este de ajutor și intervenția chirurgicală bariatrică, iar pentru cei care sunt supraponderali, scăderea în greutate cu ajutorul regimului și exercițiilor fizice se dovedește eficientă pentru combaterea afecțiunii.
Grăsimile animale și zahărul trebuie limitate drastic
Alimentația adecvată este cel mai important aspect când vine vorba de tratarea ficatului gras și de posibila vindecare. Pacientul cu steatoză hepatică non-alcoolică trebuie să limiteze mult consumul de grăsimi (unt, untură, carne grasă, lactate grase, smântână etc.) și să folosească în bucătărie grăsimi bune, nesaturate, cu moderație. În salate se va pune puțin ulei de măsline, o linguriță la un castron mic sau o lingură la un castron mare, care conține mai multe porții.
Când e vorba de alimente gătite, acestea nu se vor prăji, ci se vor fierbe sau se vor prepara la cuptor ori la abur, iar uleiul de va adăuga la sfârșit, după gătire.
La fel, se vor reduce cât mai mult produsele care conțin zahăr. Dacă persoana preferă să îndulcească ceaiul sau cafeaua, e bine să nu pună mai mult de o linguriță de zahăr la o cană (de preferință, zahăr brun sau zahăr de cocos), ori să folosească un îndulcitor natural pe bază de stevia, care să nu aibă nici calorii.
Alimentația se va baza pe legume, cereale integrale și fructe
În general, mesele zilnice ale unei persoane cu ficat gras non-alcoolic e indicat să fie compuse din legume, leguminoase, fructe proaspete, carne slabă și brânzeturi slabe, tofu, pâine integrală, cantități mici de nuci, alune, semințe (crude sau coapte, nu prăjite). Alimentația care include alimente de tip fast-food favorizează evoluția steatozei hepatice, de aceea este interzisă celor diagnosticați cu această afecțiune.
Mișcarea este un aliat în combaterea ficatului gras
Chiar dacă pacientul cu ficat gras nu e obișnuit să facă sport, important este să își găsească timp măcar să meargă pe jos sau cu bicicleta câte 30 de minute în fiecare zi, deoarece orice fel de mișcare este mai bună decât sedentarismul.
Prevenirea ficatului gras se face tot printr-un stil de viață sănătos
Steatoza hepatică poate fi prevenită tot așa, prin adoptarea unui stil de viață sănătos, cu o dietă echilibrată și săracă în grăsimi animale, precum și cu sesiuni zilnice de activitate fizică.
Care este prognosticul pacientului cu ficat gras non-alcoolic?
Prognosticul pe termen lung al pacientului cu ficat gras non-alcoolic depinde de aspectul histologic la prezentare. Dacă în rest starea de sănătate a pacientului este una bună, iar acesta face schimbările necesare în stilul de viață (alimentație adecvată, mișcare, limitarea consumului de alcool), boala de ficat gras este reversibilă.
Totuși, progresia spre stadiul de fibroză poate să fie asociată cu parametri clinici precum diabetul, obezitatea și creșterea rezistenței la insulină. Datele sugerează că inflamația portală cronică poate fi asociată cu aspecte clinice și patologice ale progresiei steatozei hepatice non-alcoolice, inclusiv fibroză avansată.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Stanford Healthcare - Nonalcoholic Steatohepatitis (NASH)
https://stanfordhealthcare.org/medical-conditions/liver-kidneys-and-urinary-system/nonalcoholic-steatohepatitis-nash.html
BMC - Non-alcoholic fatty liver disease (NAFLD): a review of pathophysiology, clinical management and effects of weight loss
https://bmcendocrdisord.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12902-022-00980-1#citeas
Studiul „Non-alcoholic fatty liver disease (NAFLD): a review of pathophysiology, clinical management and effects of weight loss”, apărut în BMC Endocr Disord 22, 63 (2022). https://doi.org/10.1186/s12902-022-00980-1, autori: Pouwels, S., Sakran, N., Graham, Y. et al.
Te-ar mai putea interesa și...
