6 simptome precoce ale artrozei
Rezumat: Artroza, numită medical și osteoartrită, este o boală a întregii articulații, nu doar o simplă „uzură” a cartilajului. Primele simptome pot fi discrete și apar adesea treptat: durere la mișcare, rigiditate după repaus, mobilitate redusă, sensibilitate, trosnituri și umflare ușoară.
Simptomele artrozei afectează frecvent genunchii, șoldurile și mâinile, dar pot apărea și la nivelul coloanei vertebrale.
Zgomotele articulare singure nu înseamnă neapărat boală. Dacă durerea persistă, limitează activitățile zilnice sau articulația devine brusc foarte umflată, evaluarea medicală este importantă pentru confirmarea diagnosticului și excluderea altor afecțiuni articulare.
1. Ce este artroza și cum debutează?
2. Simptomele artrozei pot fi ușor ignorate la început
a. Durerea articulară la mișcare
b. Rigiditatea articulației după repaus
c. Scăderea mobilității articulației
d. Sensibilitatea articulației la atingere sau presiune
e. Pocnituri, trosnituri sau senzația de frecare în articulație
f. Umflarea ușoară a articulației
3. Ce articulații sunt afectate cel mai frecvent de osteoartrită?
a. Genunchii, șoldurile și coloana vertebrală
b. Mâinile și degetele
4. Când trebuie să mergi la medic?
5. Concluzie
1. Ce este artroza și cum debutează?
Artroza sau osteoartrita este cea mai frecventă formă de artrită.
Boala nu afectează doar cartilajul care acoperă extremitățile oaselor. Cercetările moderne descriu osteoartrita drept o afecțiune a întregii articulații, care implică și osul subcondral, sinoviala, ligamentele, capsula articulară și musculatura din jur.
În articulație pot apărea degradarea cartilajului, remodelarea osului, formarea osteofitelor și o inflamație cronică de intensitate redusă. Aceste modificări contribuie treptat la durere, rigiditate și diminuarea funcției articulare.
Simptomele artrozei apar de obicei progresiv. La început, durerea poate fi prezentă numai după o plimbare mai lungă, urcarea scărilor sau o activitate care solicită articulația.
Uneori există zile fără probleme, urmate de perioade în care simptomele reapar. Intensitatea lor nu reflectă întotdeauna exact ceea ce se vede la radiografie, deoarece modificările structurale și durerea nu evoluează obligatoriu în paralel.
Vârsta este un factor de risc important, dar artroza nu trebuie considerată o consecință inevitabilă a îmbătrânirii. Obezitatea, traumatismele articulare anterioare, predispoziția genetică și anumite particularități biomecanice pot contribui la apariția bolii.
2. Simptomele artrozei pot fi ușor ignorate la început
a. Durerea articulară la mișcare
Durerea provocată sau agravată de utilizarea articulației este unul dintre cele mai tipice simptome ale artrozei.
La debut, persoana poate simți disconfort numai după activități mai solicitante. Genunchiul poate începe să doară după mers prelungit, iar șoldul după urcatul scărilor sau după o plimbare mai lungă.
În primele stadii, durerea se poate ameliora după repaus. În formele mai avansate, ea poate deveni mai frecventă și poate apărea inclusiv în repaus sau în timpul nopții.
Durerea din osteoartrită nu provine direct din cartilaj, deoarece acesta nu are terminații nervoase. Pot contribui osul subcondral, sinoviala, capsula, ligamentele și mecanismele de sensibilizare a sistemului nervos.
b. Rigiditatea articulației după repaus
Un alt semn precoce este senzația de articulație „înțepenită” după ce persoana a stat nemișcată.
Rigiditatea poate apărea dimineața la trezire sau după o perioadă petrecută pe scaun. Primele mișcări sunt dificile, după care articulația începe să se miște mai ușor.
În artroză, rigiditatea matinală este de obicei scurtă. Ghidurile clinice consideră caracteristică o rigiditate absentă sau care durează cel mult aproximativ 30 de minute.
O rigiditate matinală mult mai prelungită, mai ales dacă este însoțită de articulații calde și umflate, poate orienta medicul și spre o artrită inflamatorie.
c. Scăderea mobilității articulației
Persoana poate observa treptat că nu mai poate îndoi sau întinde articulația la fel de ușor.
În cazul genunchiului, poate deveni dificilă flexia completă. Artroza șoldului poate îngreuna încălțarea șosetelor, legarea șireturilor sau urcarea într-o mașină.
La mâini, mobilitatea redusă poate afecta gesturi aparent simple, precum deschiderea unui borcan sau folosirea unei chei.
Limitarea mișcărilor este determinată de mai mulți factori, inclusiv durerea, rigiditatea, modificările osoase și schimbările produse în țesuturile din jurul articulației.
Evitarea constantă a mișcării din cauza durerii poate favoriza și slăbirea musculaturii, ceea ce poate reduce suplimentar funcția articulației.
d. Sensibilitatea articulației la atingere sau presiune
Sensibilitatea înseamnă că o anumită zonă din jurul articulației devine dureroasă atunci când este apăsată.
Poate fi observată la genunchi, degete sau alte articulații și face parte dintre simptomele artrozei recunoscute clinic.
La început, sensibilitatea poate fi discretă și prezentă numai după o activitate mai intensă.
Totuși, acest simptom nu este specific exclusiv osteoartritei. Tendinitele, traumatismele, bursitele și artritele inflamatorii pot provoca, de asemenea, sensibilitate locală.
Dacă sensibilitatea apare brusc și este însoțită de roșeață, căldură intensă sau umflare pronunțată, este recomandată evaluarea medicală.
e. Pocnituri, trosnituri sau senzația de frecare în articulație
Termenul medical folosit pentru senzația de trosnit sau frecare este crepitație.
O persoană cu osteoartrită poate auzi sau simți un zgomot asemănător unui scârțâit, trosnit sau scrâșnet atunci când îndoaie și întinde articulația. Fenomenul este întâlnit frecvent la nivelul genunchiului.
Crepitația poate fi legată de modificările suprafețelor articulare și ale țesuturilor din interiorul articulației.
Important: simplul fapt că genunchiul „pocnește” nu înseamnă că persoana are artroză.
Zgomotele articulare sunt frecvente și la persoane fără boală. Devin mai relevante dacă sunt însoțite de durere persistentă, rigiditate, umflare sau limitarea mișcării.
f. Umflarea ușoară a articulației
Osteoartrita poate determina umflare în jurul articulației, mai ales după activități solicitante.
Uneori umflarea este discretă și apare doar periodic. Poate fi legată de inflamația membranei sinoviale și de acumularea suplimentară de lichid în articulație.
În timp pot apărea și modificări osoase, iar articulația poate părea mai mare sau mai „noduroasă”.
La mâini, de exemplu, modificările osoase pot duce la apariția unor proeminențe la nivelul articulațiilor degetelor.
Umflarea foarte accentuată, apărută rapid, asociată cu roșeață, căldură locală intensă, febră sau durere severă nu trebuie pusă automat pe seama artrozei și necesită evaluare medicală.
3. Ce articulații sunt afectate cel mai frecvent de osteoartrită?
Osteoartrita poate apărea în aproape orice articulație, dar anumite regiuni sunt afectate mult mai frecvent.
Genunchii, șoldurile și articulațiile mâinilor se numără printre localizările clasice ale bolii.
a. Genunchii, șoldurile și coloana vertebrală
Genunchiul este una dintre articulațiile cel mai des afectate. Primele simptome pot include durere la mers, la coborârea sau urcarea scărilor și după statul prelungit într-o anumită poziție.
Pot apărea rigiditate, crepitații, episoade de umflare și senzația că genunchiul nu se mai mișcă la fel de liber.
În artroza șoldului, durerea este adesea resimțită în regiunea inghinală, coapsă sau fesă. Uneori durerea poate fi percepută inclusiv la nivelul genunchiului.
Mișcările de rotație ale șoldului pot deveni dificile, iar mersul pe distanțe mari poate accentua disconfortul.
Coloana vertebrală poate prezenta, la rândul său, modificări degenerative, inclusiv osteoartrită la nivelul articulațiilor fațetare. Aceste modificări trebuie însă evaluate în context, deoarece durerea cervicală sau lombară poate avea numeroase alte cauze.
b. Mâinile și degetele
La mâini, artroza apare frecvent la articulațiile degetelor și la baza policelui.
Persoana poate observa durere când strânge sau răsucește obiecte, rigiditate și reducerea forței de prindere.
În timp, la nivelul articulațiilor interfalangiene pot apărea îngroșări osoase și modificări ale formei degetelor.
Osteoartrita bazei policelui poate face dificile activități precum deschiderea capacelor, folosirea foarfecelor sau întoarcerea unei chei.
Cercetările recente subliniază că osteoartrita mâinii are o povară importantă asupra funcționalității, chiar dacă a fost studiată mai puțin decât cea de genunchi și șold.
4. Când trebuie să mergi la medic?
Un episod scurt de disconfort după efort nu înseamnă neapărat osteoartrită.
Este indicat însă un consult dacă durerea articulară persistă, revine frecvent sau începe să limiteze activitățile obișnuite.
Medicul va analiza caracteristicile durerii, rigiditatea, mobilitatea și aspectul articulației. În multe situații, diagnosticul de artroză poate fi stabilit clinic, fără radiografie sau RMN de rutină.
De exemplu, la o persoană de cel puțin 45 de ani, durerea asociată activității și rigiditatea matinală absentă sau sub 30 de minute sunt considerate elemente clinice tipice.
Imagistica poate fi recomandată dacă există caracteristici neobișnuite sau suspiciunea unei alte boli.
Cercetările continuă să caute biomarkeri care ar putea identifica osteoartrita foarte devreme, însă o analiză sistematică din 2024 a concluzionat că nu există încă un biomarker din sânge sau urină suficient de fiabil pentru diagnosticul precoce de rutină.
Evaluarea trebuie făcută mai repede dacă articulația devine brusc foarte dureroasă, roșie, fierbinte sau foarte umflată ori dacă simptomele apar după un traumatism important.
Aceste manifestări pot indica alte probleme, precum o infecție articulară, gută, o leziune traumatică sau o artrită inflamatorie.
5. Concluzie
Cele mai frecvente șase simptome precoce ale artrozei sunt durerea la mișcare, rigiditatea după repaus, reducerea mobilității, sensibilitatea, crepitațiile și umflarea ușoară.
La început, manifestările pot fi intermitente și ușor de pus pe seama oboselii sau înaintării în vârstă.
Artroza este însă o afecțiune complexă a întregii articulații, care implică nu numai cartilajul, ci și osul, sinoviala și țesuturile din jur.
Genunchii, șoldurile și mâinile sunt localizările cele mai frecvente, iar simptomele artrozei pot varia în funcție de articulația afectată.
Un trosnit izolat nu dovedește existența bolii. În schimb, durerea persistentă asociată cu rigiditate și limitarea mișcării justifică un consult.
Recunoașterea din timp a simptomelor permite stabilirea diagnosticului și introducerea unor măsuri precum exercițiile adaptate, controlul greutății atunci când este necesar și alte tratamente care pot reduce durerea și menține funcția articulației.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Care este diferența dintre artrită și artroză?
Răspuns: Artrită este termenul general pentru numeroase boli articulare. Artroza sau osteoartrita este o formă de artrită caracterizată prin modificări ale cartilajului, osului, sinovialei și altor structuri ale articulației.
Întrebare: Care sunt primele simptome ale artrozei?
Răspuns: Printre cele mai frecvente se numără durerea la mișcare, rigiditatea scurtă după repaus, reducerea mobilității, sensibilitatea, crepitațiile și umflarea discretă.
Întrebare: Cât durează rigiditatea matinală în osteoartrită?
Răspuns: În mod caracteristic este scurtă și durează, de regulă, cel mult aproximativ 30 de minute. O rigiditate mult mai prelungită poate necesita investigarea altor cauze.
Întrebare: Pocniturile genunchiului înseamnă că am artroză?
Răspuns: Nu. Zgomotele articulare pot apărea și la persoane sănătoase. Sunt mai sugestive pentru osteoartrită dacă sunt asociate cu durere, rigiditate, umflare sau reducerea mobilității.
Întrebare: Artroza apare numai la persoanele în vârstă?
Răspuns: Nu. Riscul crește cu vârsta, dar osteoartrita poate apărea și mai devreme, mai ales după traumatisme articulare, în obezitate, în anumite condiții biomecanice sau în prezența unei predispoziții genetice.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - Timing is everything: Towards classification criteria for early-stage symptomatic knee osteoarthritis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38437945/
Studiul „Timing is everything: Towards classification criteria for early-stage symptomatic knee osteoarthritis”, apărut în Osteoarthritis Cartilage. 2024 Jun;32(6):649-653. doi: 10.1016/j.joca.2024.02.888. Epub 2024 Mar 2, autori: Armaghan Mahmoudian et al.
Pub Med - Blood and urine biomarkers for the diagnosis of early stages of knee osteoarthritis: A systematic review
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39076848/
Studiul „Blood and urine biomarkers for the diagnosis of early stages of knee osteoarthritis: A systematic review”, apărut în J Exp Orthop. 2024 Jul 29;11(3):e12105. doi: 10.1002/jeo2.12105. eCollection 2024 Jul, autori: Marko Ostojic et al.
Te-ar mai putea interesa și...
