Este artroza o boala metabolica?
Este cunoscut faptul că lipsa activității fizice, sedentarismul și alimentația nesănătoasă favorizează instalarea obezității. Relația directă între obezitate și gonartroză stă la baza numeroaselor studii clinice, iar acestea au arătat că scăderea greutății corporale încetinește procesul artrozic. La persoanele care nu au gonartroză, o reducere a greutății corporale cu 5 kilograme scade riscul de apariție a gonartrozei cu 50%.
Genunchiul, șoldul și coloana lombară suferă cel mai mult în obezitate, acest lucru poate fi obiectivat și imagistic prin radiografie. Cu cât obezitatea apare mai devreme, cu atât crește riscul de gonartroză. S-a demonstrat că pacienții obezi au dureri mai intense decât cei cu greutate normală și o limitare funcțională mai mare. Suprasolicitarea mecanică duce la deteriorarea articulației genunchiului.
Pe lângă solicitarea mecanică mai sunt și alți factori metabolici care contribuie la apariția artrozei. În cazul pacienților obezi, obezitatea reprezintă de fapt un factor de risc sistemic. În prezent, sunt tot mai multe argumente care încadrează boala artrozică în categoria bolilor metabolice.
Țesutul adipos eliberează adipokine cu rol important în apariția artrozei, de asemenea nivelul leptinei din lichidul sinovial al pacienților obezi este crescut, comparativ cu cel al pacienților normoponderali. Leptina favorizează producerea de către condrocite a unor mediatori care determină distrugerea cartilajului articular și instalarea gonartrozei.
Despre artroză și inflamație
Artroza (numită și osteoartrită) este o boală caracterizată de dureri articulare, de mobilitatea afectată a articulațiilor și de modificări structurale ale membranei sinoviale a articulației. Artroza nu mai este de mult percepută ca o boală simplă, spun oamenii de știință, ci are mai degrabă o etiologie complexă, iar noile descoperiri științifice fac diferența între mai multe fenotipuri de artroză (de exemplu: post-traumatică, asociată cu vârsta, genetica și simptomatică).
Un fenotip nou-definit de artroză, denumit „artroză metabolică”, a fost asociat cu sindromul metabolic și cu obezitatea, arată studiile. Inflamația declanșată pe cale metabolică (numită și meta-inflamație), care poate fi un rezultat al anomaliilor existente în compoziția corpului, în adipokine (citockine, adică molecule sau proteine care transmit informații între celule diferite, secretate de țesutul adipos), în citokine, în lipide și în vitamina D, a fost implicată în mecanismul de producere și de evoluție al artrozei, spun experții.
Mecanismul inflamației declanșate pe cale metabolică în cazul artrozei este unul complex. Factorii anormali care țin de alimentație (cum ar fi lipidele și glucoza) și grăsimea disfuncțională produc un exces de adipokine (leptină, rezistină etc.) care sunt capabile să crească riscul de artroză, prin faptul că produc mediatori proinflamatori (citokine, proteina C-reactivă).
Componentele-cheie ale inflamației declanșate pe cale metabolică și rolul lor în artroză
Oamenii de știință au studiat acele componente ale inflamației care îndeplinesc un rol în boli precum artroza. Iată despre ce este vorba:
Compoziția corpului uman
Grăsimea corporală este asociată cu o pierdere mai mare a cartilajului de la genunchi; un corp mai slab are efectul opus; măsurătorile în ceea ce privește compoziția corpului au fost mult mai bune decât folosirea indicelui de masă corporală în predicțiile artrozei.
Adipokinele
Leptina, rezistina și visfatinul au ieșit la iveală ca fiind factori proinflamatori și pro-catabolici în artroză. Leptina circulantă în sânge este asociată cu o pierdere sporită a cartilajului genunchiului și cu dureri articulare.
Citokinele
Acestea pot fi produse de țesutul adipos; citokinele circulante sau locale (IL‑6, TNF‑α, IL‑17, IL‑18) au fost asociate cu modificări radiologice ale artrozei, cu pierderea cartilajului și/sau cu durerea de genunchi.
Componente inflamatorii ale fazei acute
Proteina C-reactivă este asociată cu scăderea în volum a cartilajului genunchiului și cu creșterea în intensitate a durerii de genunchi.
Nutrienții
Lipidele se acumulează în cartilaj, fiind vorba de o creștere a severității leziunilor. Colesterolul seric și valorile trigliceridelor au fost asociate cu un risc crescut de modificări artrozice, însă colesterolul HDL (numit colesterol bun) a fost asociat cu un risc scăzut; folosirea statinelor în doze mari ar putea reduce riscul de artroză, arată un studiu.
Deficitul de vitamina D
Această deficiență poate fi rezultatul unei inflamații declanșate pe cale metabolică; valorile serice scăzute ale vitaminei D sau 25-(OH) D au fost asociate cu o progresie crescută a modificărilor radiologice ale gonartrozei și cu sporirea pierderii cartilajului articular.
Obezitatea și gonartroza
Obezitatea și gonartroza sunt două boli strâns corelate prin mai multe mecanisme care includ atât factori mecanici, cât și biologici. Greutatea corporală suplimentară exercită o presiune semnificativă asupra articulațiilor portante, cum ar fi genunchii. Se estimează că fiecare kilogram în plus crește forța exercitată asupra genunchiului de 3-4 ori în timpul mersului. Suprasolicitarea articulației contribuie la degradarea cartilajului, ceea ce accelerează dezvoltarea gonartrozei.
Mai departe, țesutul adipos nu este inert; acesta produce substanțe inflamatorii (adipochine) precum leptina, adiponectina și rezistina despre care am discutat. Acestea pot contribui la inflamația articulațiilor și la degradarea cartilajului, independent de sarcina mecanică.
Obezitatea este adesea asociată cu sindromul metabolic, care include inflamație cronică de grad scăzut, hipertensiune și diabet. Acești factori pot agrava procesele degenerative din articulații.
Obezitatea reduce activitatea fizică, ceea ce duce la slăbirea mușchilor care susțin articulațiile și agravează instabilitatea genunchiului. Studiile arată că reducerea greutății corporale poate îmbunătăți semnificativ simptomele gonartrozei. O pierdere de doar 5-10% din greutatea corporală poate reduce durerea și îmbunătăți funcția articulației.
Cum să slăbești dacă suferi de obezitate și de gonartroză?
Dacă suferi de obezitate și gonartroză, este esențial să abordezi slăbitul cu o strategie care minimizează impactul asupra articulațiilor afectate și promovează sănătatea generală.
Scăderea în greutate necesită un consum caloric mai mic decât necesarul zilnic. Dacă ai multe kilograme în plus, cel mai bine este să consulți un dietetician pentru un plan personalizat. Ca alimente antiinflamatorii de inclus în dietă ar fi cele bogate în Omega-3 (pește gras, semințe de in), legume cu frunze verzi, fructe bogate în antioxidanți (afine, căpșuni). Evită zaharurile adăugate, grăsimile trans și carbohidrații rafinați. Folosește farfurii mai mici pentru a controla cantitatea de mâncare.
Activitatea fizică este crucială pentru a scăpa de obezitate, dar trebuie adaptată pentru a proteja articulațiile. Sunt indicate exerciții cu impact redus asupra articulațiilor, cum ar fi înot sau aqua gym (exercițiile în apă reduc presiunea asupra genunchilor), mersul pe bicicleta staționară (ideală pentru întărirea mușchilor și îmbunătățirea mobilității), cursuri de yoga sau pilates - ajută la flexibilitate și întărirea mușchilor de susținere și plimbări scurte (începe cu distanțe mici și crește treptat durata plimbării). Nu strică să consulți și un specialist kinetoterapie:pentru un program personalizat de exerciții care să întărească mușchii din jurul genunchilor. Dacă obezitatea este severă și metodele tradiționale nu funcționează, medicul poate sugera o intervenție bariatrică.
Slăbitul poate fi dificil, mai ales în prezența durerii cronice generate de artroză, de aceea e important ca pacientul să aibă sprijinul și înțelegerea familiei și apropiaților sau al unui grup de susținere pentru pacienți cu aceleași probleme.
Exemplu de meniu pentru a slăbi când suferi și de artroză
- Mic dejun: Iaurt grecesc cu fulgi de ovăz, semințe de chia și fructe de pădure
- Prânz: Salată cu somon fiert sau la grătar, avocado, spanac și alte crudități
- Gustare: O lingură de migdale crude
- Cină: Piept de curcan cu legume la alegere, totul pregătit la abur
Cum scazi inflamația din corp?
Reducerea inflamației din corp poate fi realizată printr-un mix de modificări ale dietei și activității fizice și gestionarea stresului.
- Adoptă o alimentație antiinflamatorie, care să conțină legume și fructe colorate (afine, spanac, broccoli), alimente bogate în vitamina C și E, surse de Omega-3 (pește gras precum somonul și sardinele, dar și semințele de in, nucile), ulei de măsline extravirgin, condimente antiinflamatorii precum turmeric, ghimbir și usturoi și alimente fermentate: iaurt cu probiotice, chefir, kimchi, murături.
- Apa ajută la eliminarea toxinelor și la menținerea sănătății celulare, deci încearcă să bei suficientă, în funcție și de activitățile tale zilnice, efortul fizic pe care îl faci, dacă lucrezi sau nu în căldură etc.
- Evită sau consumă rar alimentele inflamatorii: produse cu zahăr, inclusiv băuturi îndulcite, grăsimi trans, carbohidrați rafinați și alimente ultra procesate.
- Exercițiile fizice moderate (mers pe jos, yoga, înot) reduc markerii inflamatori din corp, cum ar fi proteina C-reactivă (CRP). Activitatea fizică regulată întărește sistemul imunitar și reduce stresul oxidativ.
- Meditația, respirația profundă și yoga ajută la reducerea nivelului de cortizol, un hormon care poate agrava inflamația. Activitățile relaxante (lectura, muzica, grădinăritul) au, de asemenea, efecte benefice în ce privește stresul.
- Somnul insuficient este asociat cu inflamație crescută, deci străduiește-te să adopți o rutină de somn constantă și să te asiguri că dormi 7-8 ore pe noapte. Dacă nu reușești cu niciun chip, măcar 6 ore de somn legate caută să obții pentru reducerea inflamației și o stare de sănătate generală mai bună.
- Evită fumatul și consumul excesiv de alcool, deoarece contribuie la inflamația sistemică. Reducerea sau eliminarea acestor obiceiuri este esențială pentru sănătatea generală.
Reducerea inflamației necesită o abordare holistică, implicând obiceiuri sănătoase și alimentație corespunzătoare. Pentru rezultate optime, întreabă medicul de familie sau un nutriționist care să îți facă un plan personalizat.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Arthritis Center - Role of Body Weight in Osteoarthritis
https://www.hopkinsarthritis.org/patient-corner/disease-management/role-of-body-weight-in-osteoarthritis/
PMC - Obesity, Inflammation, and Immune System in Osteoarthritis
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9289681/
Studiul „Obesity, Inflammation, and Immune System in Osteoarthritis”, apărut în Front Immunol. 2022 Jul 4;13:907750. doi: 10.3389/fimmu.2022.907750, autori: Udhaya Nedunchezhiyan et al.
Te-ar mai putea interesa și...
