Diagnosticul diferential al gonartrozei

Diagnosticul gonartrozei (osteoartrita genunchiului) poate fi stabilit prin examen clinic și poate fi confirmat de radiografie. Un diagnostic definitiv depinde de distincția care trebuie făcută între simptomele artrozei și cele ale altor tipuri de artrită.

Osteoartrita genunchiului este o afecțiune progresivă care provoacă dureri mari, precum și rigiditate și pierderea mobilității în articulația genunchiului, cea mai mare articulație din corp și una dintre cele mai puternice. Cauza durerii de genunchi și a altor simptome de gonartroză este adesea frecarea os-pe-os, care se întâmplă atunci când cartilajul a început să se erodeze. În timp, cartilajul se poate uza complet, lăsând articulația vulnerabilă la leziuni permanente. 

Ca urmare a eroziunii cartilajului, subțierea lichidului sinovial sau ambele, boala apare la persoanele cu vârste peste 50 sau 60 de ani din cauza anilor întregi de mișcări obișnuite, legate de viața de zi cu zi. Persoanele mai tinere pot dezvolta eroziune prematură a cartilajului din cauza unei leziuni la genunchi sau în urma unor activități repetate cu impact ridicat, cum ar fi alergarea. Pentru unii oameni, boala progresează rapid, iar pentru alții, simptomele osteoartritei se agravează de-a lungul anilor sau deceniilor.

Cum se diagnostichează gonartroza?

Diagnosticul gonartrozei se bazează pe simptomele unei persoane, precum și pe rezultatele testelor imagistice de diagnosticare.

Istoricul medical și simptomele

Campanie DOC-Time RMN

Pentru a găsi indicii despre boală, medicul va cere detalii despre istoricul medical al pacientului și al rudelor apropiate, pentru a afla dacă există factori de risc pentru artroza genunchiului. De asemenea, pot întreba pacientul când a observat pentru prima dată durere sau rigiditate, dacă simte disconfort tot timpul sau numai în anumite momente sau în timpul anumitor activități, dacă durerea îl împiedică să miște piciorul în anumite moduri, dacă aude un zgomot în timpul mișcării și dacă durerea sau alte simptome i-au limitat activitățile de zi cu zi.

Examenul fizic

Medicul poate mișca ușor genunchiul și piciorul pacientului pentru a evalua flexibilitatea și gama de mișcare a articulației și pentru a asculta orice zgomot în articulație (crepitație) care poate fi un semn de deteriorare a articulației. De asemenea, medicul poate apăsa ușor pe genunchi pentru a testa sensibilitatea și pentru a stabili dacă apare vreun disconfort la mișcarea articulațiilor.

În plus, medicul îi poate cere pacientului să meargă câțiva pași pentru a vedea dacă nu cumva există o problemă la șold. Dacă articulația șoldului este rigidă sau slăbită, genunchiul trebuie să preia mai mult din greutatea corpului în timpul mișcării, ceea ce poate provoca disconfort.

O radiografie

Radiografiile oferă imagini clare și detaliate ale articulației genunchiului și pot arăta dacă există osteofite (pinteni osoși) sau îngustarea articulației, semnul distinctiv clasic pentru diagnosticarea osteoartritei genunchiului. Medicul poate găsi dovezi ale eroziunii cartilajului analizând spațiul dintre oasele din articulația genunchiului, precum și forma oaselor care alcătuiesc articulația.

O ecografie

Ecografia poate fi utilizată pentru a vedea ce nu se observă la o radiografie și anume țesuturile moi care înconjoară osul, cum ar fi sinoviul. Ecografia poate dezvălui inflamația țesuturilor moi și acumularea anormală de lichid în partea din față sau din spate a articulației. Examenele cu ultrasunete permit medicului să evalueze gradul de inflamație și să identifice locația excesului de lichid.

Medicul poate utiliza o procedură numită artrocenteză pentru a elimina excesul de lichid, ceea ce poate duce la ușurarea imediată și semnificativă a durerii. În plus, lichidul sinovial îndepărtat poate fi testat într-un laborator și rezultatele utilizate pentru a determina cel mai bun curs de tratament.

Artrocenteza

Dacă simptomele includ umflare, căldură sau roșeață în zona genunchiului, medicul poate recomanda, cum spuneam, o procedură numită artrocenteză. Aceasta presupune îndepărtarea lichidului din articulația genunchiului folosind un ac. Lichidul este analizat într-un laborator, iar rezultatele pot exclude alte posibile cauze de durere articulară și inflamație, cum ar fi guta, infecțiile și poliartrita reumatoidă.

Ce alte boli pot semăna cu artroza?

Articulațiile specifice afectate, precum și prezența sau lipsa anumitor simptome sistemice (oboseală, scăderea în greutate, lipsa poftei de mâncare, febra, senzația de rău) sunt trăsăturile principale care ajută medicul să facă distincția între două afecțiuni total diferite sau să diferențieze gonartroza de alte boli.

Leziuni traumatice la nivelul genunchiului

În cazul leziunilor de menisc și ruptură de ligamente încrucișate, diferențierea se face prin manevre de rotație a gambei. Diagnosticul se stabilește pe baza examenului RMN.

Artritele genunchiului

Acestea pot fi de mai multe feluri:

- Artrite reactive care apar după 1-4 săptămâni, ca răspuns la o infecție cu punct de plecare la nivelul tubului digestiv sau urogenital, în special la purtătorii de antigen HLA B27. Boala are caracter acut, migrator, sunt prezente semne de inflamație (edem, roșeață, căldură),
- Artrite infecțioase: bacteriene, virale, fungice, parazitare. Modalitatea de transmitere este hematogenă, de la un focar situat la distanță (infecții respiratorii, urinare, infecții ale pielii, abces dentar), pe cale limfatică din focare periarticulare (piele, țesut subcutanat), iatrogen în timpul procedurilor invazive.
- Artrite induse de microcristale (urat, pirofosfat de calciu, oxalat de calciu etc). Cea mai cunoscută este artrita gutoasă, care debutează brusc, în plină stare de sănătate, în câteva ore articulația se înroșește, se încălzește și se tumefiază, se poate însoți de febră, leucocitoză și creșterea VSH. După câteva zile, fenomenele regresează și bolnavul se recuperează integral. Diagnosticul se stabilește prin analiza lichidului sinovial (sero-citrin uneori albicios, filant, cu număr mare de leucocite, prezența cristalelor fagocitate de neutrofile, fie libere în cavitate articulară).

Osteocondrita

Leziunea apare mai frecvent în partea medială a articulației care suportă cea mai mare parte din greutatea corpului. Zona de os de sub cartilajul articular este afectată prin deteriorarea vaselor de sânge ale osului. Mișcarea genunchiului poate deveni dureroasă, acesta poate fi umflat și inflamat la atingere.

Alte abordări și simptome

  • necroză aseptică de epicondili femurali;
  • durere care iradiază de la nivelul șoldului către coapsă și marginea medială a genunchiului (șoldul este dureros, are mobilitate limitată, genunchiul fiind normal);
  • suferință vasculară: stenoza arterei poplitee sau unele flebite ale gambei care se pot însoți de hidartroza genunchiului (acumulare de lichid în articulație);
  • sciatalgia (nevralgia crurală, adică cea care ține de regiunea superioară a coapsei) însoțită de deficit motor al mușchilor psoas sau cvadriceps, reducerea sensibilității cutanate, diminuarea reflexului rotulian.

Principalele caracteristici ale gonartrozei sunt modificările apărute în osul subcondral, în îngustarea spațiului articular, în ce privește scleroza osoasă subcondrală, formarea chisturilor subcondrale și în formarea osteofitelor.

Unele dintre condițiile avute în vedere în diagnosticul diferențial pot fi: bursita, sindromul bandei iliotibiale, instabilitatea ligamentelor și patologia meniscului. Acestea sunt afecțiuni în care sunt afectate țesuturile moi ale genunchiului, însă există și alte forme de artrită care pot duce la diagnosticul diferențial la nivelul genunchiului: de exemplu, gută și pseudogută, poliartrită reumatoidă și artrită septică (infecțioasă).

Dacă pacientul are simptomele tipice și trăsăturile radiologice ale gonartrozei, diagnosticul artrozei genunchiului este relativ simplu și boala are un risc mic să fie confundată cu alte entități. Chiar și așa, în cazurile mult mai complicate, medicul trebuie să aibă în vedere alt diagnostic:

  • Deranjarea structurilor periarticulare - durerea periarticulară ar putea fi uneori cauzată de alte afecțiuni, precum bursita, tendinita sau periostita.
  • Artrita inflamatorie: dacă durerile articulare apar și în alte zone ale corpului (încheieturi, coate, glezne sau umeri), artroza este puțin probabilă, doar dacă nu există factori de risc specifici, cum ar fi ocupația pacientului, un traumatism legat de un eveniment sportiv, un istoric medical care include accidentări sau loviri la genunchi. Redoarea, adică rigiditatea prelungită (mai mult de o oră) ar trebui să trezească medicului suspiciuni, pentru că ar putea fi vorba de o artrită inflamatorie cum este artrita reumatoidă.
  • Alte afecțiuni sistemice sau inflamatorii: scăderea în greutate, oboseala, febra și pierderea poftei de mâncare sugerează o boală sistemică, precum polimialgia reumatică, artrita reumatoidă, lupusul, sepsisul sau malignitatea. 

Cum trăiești cu artroza genunchiului?

Gonartroza poate evolua mai repede sau poate încetini în funcție de stilul de viață al pacientului și de cât de bine respectă indicațiile medicului. Printre cele mai importante măsuri pentru a trăi mai ușor cu această boală se numără pierderea kilogramelor în plus (dacă pacientul este supraponderal sau obez), pentru a ușura presiunea pusă pe articulații și activitatea fizică zilnică, atât cât se poate și permite medicul, pentru a menține funcția articulară.

Atât compresele reci, cât și cele calde pot ușura anumite tipuri de dureri de genunchi cauzate de artrită, dar din motive diferite. Încălzirea unei articulații poate ajuta la atenuarea rigidității mușchilor, în timp ce răcirea ei poate ajuta la reducerea inflamației și a umflăturilor. Încălzirea genunchilor cu o pernă electrică sau cu o pernă specială umplută cu apă caldă ajută la combaterea înțepenelii articulațiilor la prima oră dimineața, în timp ce o pungă cu gheață ar putea fi de ajutor după exerciții fizice sau o plimbare lungă. 

Și băile cu sare Epsom pot oferi o ușurare pentru durerile articulare, deoarece magneziul din această sare contribuie la combaterea inflamației și durerii. Diverse tipuri de dispozitive de asistență pot oferi un sprijin suplimentar în gestionarea bolii, cum ar fi un bandaj special pentru genunchi sau inserții în pantofi.

Nu mai puțin important, anumite alimente și suplimente naturale pot ajuta, de asemenea, la reducerea durerilor cauzate de gonartroză, cum ar fi ceaiul verde și ceaiul de ghimbir sau suplimentele cu extract de curcumină.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
AAFP - Osteoarthritis: Diagnosis and Treatment
https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2012/0101/p49.html
Johns Hopkins Arthritis Center - Osteoarthritis: Differential Diagnosis
https://www.hopkinsarthritis.org/arthritis-info/osteoarthritis/oa-differential-diagnosis/
NCBI - Dietary Interventions with Polyphenols in Osteoarthritis: A Systematic Review Directed from the Preclinical Data to Randomized Clinical Studies
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8145539/
Studiul „Dietary Interventions with Polyphenols in Osteoarthritis: A Systematic Review Directed from the Preclinical Data to Randomized Clinical Studies”, apărut în Nutrients. 2021 May; 13(5): 1420, doi: 10.3390/nu13051420, autori: Evdokia Valsamidou et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0