Cum se stabileste diagnosticul artrozei de sold (coxartrozei)

Coxatroza sau artroza șoldului este o afecțiune cronică, debilitantă, care apare în timp și este caracterizată de pierderea cartilajului dintre osul bazinului și osul piciorului. Iată cum se stabilește diagnosticul și cu ce alte afecțiuni se poate asemăna coxartroza.

Osteoartrita este o boală degenerativă a articulațiilor, ceea ce înseamnă că provoacă leziuni treptate ale articulației. Este cea mai frecventă formă de artrită de șold și poate afecta și alte articulații. Osteoartrita de șold sau coxartroza este de obicei cauzată de uzura legată de îmbătrânire și se agravează în timp.

Osteoartrita de șold se poate dezvolta mai repede la unii oameni din cauza formei neregulate a oaselor care formează articulația șoldului. De exemplu, dacă bila și părțile articulației șoldului nu se potrivesc perfect împreună, se pot freca una de cealaltă, ducând în cele din urmă la osteoartrită. Acest lucru se poate întâmpla și la persoanele cu displazie de șold, care au o priză de șold prea puțin adâncă pentru a susține bila femurului. Acest lucru pune stres anormal asupra cartilajului, determinându-l să se uzeze prematur.

Stadiile osteoartritei șoldului

Coxartroza are patru stadii sau etape:

Etapa 1

Această etapă este caracterizată de uzura minoră a articulațiilor șoldului și de pinteni osoși minori, iar durerea este foarte redusă sau nu este percepută deloc.

Etapa 2

În acest stadiu al coxartrozei, cartilajul începe să se descompună, iar creșterea pintenului osos este adesea vizibilă la o radiografie. Simptomele persoanei afectate includ durere, disconfort și rigiditate la nivelul șoldului. Această etapă se mai numește și osteoartrită ușoară de șold.

Etapa 3

În această etapă, cartilajul începe să se erodeze, iar decalajul dintre oasele șoldului se îngustează. Activitățile normale, cum ar fi mersul pe jos, îngenunchiatul sau ghemuitul provoacă durere și umflături. Această etapă se mai numește și osteoartrită moderată de șold.

Etapa 4 (etapa cea mai severă)

În acest stadiu, cartilajul aproape a dispărut, ceea ce provoacă inflamație cronică, iar durerea și rigiditatea sunt resimțite aproape tot timpul.

Diagnostic coxartroză

Nu există analize de laborator specifice care să indice prezența artrozei de șold. Discuția avută cu pacientul și examenul fizic efectuat de către medic sunt cele mai utile pentru elucidarea diagnosticului clinic de coxartroză.

Diagnosticul paraclinic (cel care utilizează imagistică - computer tomograf, rezonanță magnetică nucleară sau radiografia convențională) se stabilește prin metode similare celor utilizate pentru diagnosticul gonartrozei.

Medicul poate solicita efectuarea unor analize mai complexe, de genul IRM (imagistică prin rezonanță magnetică) pentru excluderea unor afecțiuni de tip inflamator, cum ar fi spondilita anchilozantă sau poliartritra reumatoidă, mai ales în cazul pacienților tineri (cu vârste între 45-50 ani).

Deoarece artroza șoldului poate iradia în spate (zona lombară), în zona inghinală sau pe picior, cuprinzând întreaga coapsă până la genunchi, uneori este necesar diagnosticul difererențial (care exclude alte posibile diagnostice înainte de formularea diagnosticului final). Devine, astfel, utilă ecografia abdominală, radiografia coloanei toraco-lombare sau radiografia de genunchi.

Alte diagnostice posibile pot fi rupturile musculare, bolile inflamatorii, bursitele (acumulările locale de lichid care pot coexista cu artroza) sau tumorile.

În cele mai multe cazuri, însă, examenul fizic corelat cu radiografia convențională de șold și cu simptomele pacientului (durere locală, vârstă mai mare de 50 de ani, dificultăți în a merge și a efectua mișcări de rotație în articulație) stabilesc, cu ușurință, diagnosticul de artroză a șoldului.

Diagnosticul în coxartroză poate fi stabilit prin anamneză tipică, prin examinarea fizică a pacientului și prin mijloacele unei imagini obținute în urma unei radiografii, pe când îngustarea spațiului articular dintre osul femural și osul șoldului reprezintă un semn indirect al pierderii cartilajului articular. Experții spun că imagistica prin rezonanță magnetică nucleară permite o examinare mult mai precisă a cartilajului și a labrumului șoldului.

Simptomele și radiografia pot indica clar coxartroza

Simptomele raportate de pacient și examinarea fizică sunt cruciale în cazul în care medicul suspectează prezența coxartrozei. Cu o simplă radiografie a pelvisului, prezența artrozei de șold poate fi confirmată și ar putea fi chiar posibil ca medicul să evalueze severitatea bolii.

În cazuri excepționale, alte teste de diagnosticare, precum o scanare CT (computer tomografie) sau o scanare IRM (imagistică prin rezonanță magnetică) ar putea fi necesare pentru un diagnostic corect.

Cel mai simplu test pentru a diagnostica artroza șoldului este radiografia (utilizarea radiațiilor X). Făcută în timp ce pacientul stă în picioare, o simplă radiografie poate diagnostica afecțiunea cu foarte mare acuratețe.

Formele foarte ușoare de artrită pot fi observate pe o scanare a oaselor sau la un RMN chiar înainte de a fi vizibile pe simplele radiografii, dar în realitate, aceste teste sunt folosite doar în anumite cazuri, la recomandarea medicului.

Testele de diagnostic pentru artroza șoldului, inclusiv radiografiile și RMN-urile, în general, nu sunt dureroase și sunt bine tolerate de majoritatea pacienților.

Examenul clinic pentru coxartroză

În timpul consultației, medicul va discuta cu pacientul despre simptomele pe care le are și despre istoricul medical, va efectua examenul fizic și, după caz, va cere efectuarea unor teste, cum ar fi radiografiile.

În timpul examinării fizice, medicul va căuta anumite semne ale artrozei de șold:

  • sensibilitate în zona șoldului
  • cât de largă este gama de mișcări pasive (asistate) și active (realizate de pacient)
  • crepitații (o senzație ca și cum ceva se macină în interiorul articulației șoldului) care apar odată cu mișcarea
  • durere când o presiune este plasată pe șold
  • probleme care țin de modul în care pacientul merge
  • orice semne care indică leziuni la nivelul mușchilor, tendoanelor și ligamentelor din preajma șoldului.

Metode imagistice

Radiografiile sunt cele mai importante. Aceste teste imagistice creează imagini detaliate ale structurilor dense, precum oasele. Radiografia unui șold afectat de artroză poate să arate o îngustare a spațiului articular, modificări în structura osului și formarea unor pinteni osoși, numiți osteofite.

Se poate apela și la alte metode imagistice

Ocazional, s-ar putea să fie nevoie de o scanare RMN (imagistică prin rezonanță magnetică nucleară), o scanare CT sau o scanare a oaselor, pentru a se determina mai bine condiția oaselor și țesuturilor moi ale șoldului afectat.

Ce impact are coxartroza asupra vieții de zi cu zi?

Artroza șoldului poate avea un impact semnificativ asupra vieții unei persoane.

Activități zilnice

Osteoartrita de șold poate afecta capacitatea de a merge, de a urca scările, de a intra sau de a ieși dintr-un vehicul, de a sta așezat sau de a se ridica confortabil, de a efectua treburile casnice și de a se bucura de alte activități de zi cu zi. Chiar și osteoartrita ușoară până la moderată a șoldului poate afecta negativ performanța atletică și plăcerea sporturilor, în special sporturile de impact și sporturile care implică alergare.

Energie

Mulți pacienți consideră că durerea cronică asociată cu osteoartrita de șold contribuie la oboseală. Coxartroza nu afectează metabolismul, dar unii pacienți atribuie creșterea în greutate inactivității care rezultă din durerea de șold cauzată de osteoartrita șoldului.

Mobilitate și independență

Cum spuneam, osteoartrita de șold poate afecta capacitatea persoanei afectate de a merge, de a urca scările, de a intra sau de a ieși dintr-un vehicul și de a se bucura de activitățile de zi cu zi. Aceste lucruri afectează capacitatea persoanei de a rămâne independentă, mai ales pe măsură ce boala ajunge la stadiile sale mai severe.

Fertilitatea și sarcina

Coxartroza poate provoca disconfort în timpul actului sexual la unii pacienți, însă în afară de acest aspect, nu va afecta capacitatea femeii cu coxartroză de a rămâne însărcinată sau de a avea copii. Este important de reținut, totuși, că unele medicamente utilizate pentru a trata artrita trebuie să fie utilizate cu grijă (sau deloc) în timpul sarcinii. Dacă o femeie cu coxartroză rămâne însărcinată, este important să informeze medicul ginecolog despre toate medicamentele și suplimentele nutritive pe care le ia.

Relații sociale și intime

Artroza de șold poate afecta negativ relațiile și interacțiunile sociale în măsura în care boala face deplasarea mai dificilă. La unii pacienți cu osteoartrită de șold mai severă, actul sexual poate fi inconfortabil din cauza durerii asociate cu mișcarea șoldurilor care însoțește afecțiunea.

Deformarea articulației

Coxartroza este asociată cu deformarea articulației, care uneori duce la o inegalitate a lungimii picioarelor. Aceste deformări articulare nu sunt ușor de gestionat prin alte soluții decât intervenția chirurgicală, dar uneori pot fi corectate în momentul înlocuirii șoldului pentru pacienții care aleg să aibă această intervenție chirurgicală. 

Dacă ai fost diagnosticat cu coxartroză, este important să urmezi în continuare recomandările medicului. Boala nu se vindecă, este degenerativă, însă asta nu înseamnă că nu poți avea o viață cât mai normală dacă o gestionezi corespunzător. În afară de tratamentul indicat de medic, extrem de utile pentru gestionarea bolii sunt scăderea în greutate (pentru pacienții obezi sau supraponderali) și unele exerciții fizice asupra cărora medicul își dă acordul.

De asemenea, injecțiile intraarticulare cu corticosteroizi ar putea fi utile, la fel și unele suplimente alimentare cum sunt glucozamina și condroitina. Deși nu există multe studii științifice care să le susțină eficacitatea, mulți pacienții cu coxartroză susțin că administrarea acestor suplimente îi ajută să-și managerieze mai bine afecțiunea. Oamenii de știință sunt de părere că, chiar dacă nu sunt suficiente dovezi științifice care să le confirme eficiența, acest suplimente pot fi încercate dacă pacientul dorește acest lucru, deoarece e puțin probabil să aibă efecte negative.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - Diagnosis and Treatment of Hip and Knee Osteoarthritis: A Review
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33560326/
Studiul „Diagnosis and Treatment of Hip and Knee Osteoarthritis: A Review”, apărut în JAMA. 2021 Feb 9;325(6):568-578. doi: 10.1001/jama.2020.22171, autori: Jeffrey N. Katz et al.
OrthoInfo - Osteoarthritis of the Hip
https://orthoinfo.aaos.org/en/diseases--conditions/osteoarthritis-of-the-hip/

 

 

 


 

 

 

Te-ar mai putea interesa și...

 

 

 


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0