Bărbații, mai expuși melanomului decât femeile
Rezumat: Melanomul este un cancer de piele agresiv, care poate evolua rapid dacă nu este depistat la timp. În general, bărbații prezintă un risc mai mare decât femeile după vârsta de 50 de ani și au o mortalitate mai ridicată.
Diferențele sunt legate de expunerea la radiații ultraviolete, obiceiurile de protecție solară, diagnosticul uneori întârziat și posibili factori biologici. Melanomul apare frecvent pe trunchi la bărbați, iar modificările alunițelor trebuie investigate.
Riscul poate fi redus prin protecție solară și controale dermatologice.
1. Ce este melanomul și de ce este periculos acest tip de cancer de piele?
2. De ce sunt bărbații mai expuși melanomului decât femeile?
a. Expunerea la soare și obiceiurile de protecție solară
b. Factorii genetici și diferențele biologice dintre bărbați și femei
c. Diagnosticarea tardivă a melanomului la bărbați
3. Cum diferă melanomul la bărbați față de femei?
a. Zonele corpului în care apare mai frecvent melanomul
b. Riscul de deces prin cancer de piele la bărbați și femei
4. Care sunt semnele și simptomele melanomului?
a. Modificările alunițelor și regula ABCDE
b. Când trebuie să mergi la dermatolog?
5. Cum se tratează melanomul?
6. Cum pot bărbații să reducă riscul de melanom?
7. Concluzie
1. Ce este melanomul și de ce este periculos acest tip de cancer de piele?
Melanomul este o formă de cancer care se dezvoltă din melanocite, celulele responsabile de producerea melaninei, pigmentul care conferă culoare pielii. Poate apărea într-o aluniță existentă sau pe o zonă de piele anterior normală.
Deși este mai puțin frecvent decât carcinomul bazocelular și carcinomul scuamocelular, melanomul este responsabil pentru majoritatea deceselor cauzate de cancerul de piele.
Pericolul constă în capacitatea celulelor canceroase de a pătrunde în straturile profunde ale pielii și de a se răspândi prin vasele limfatice sau sanguine către alte organe.
Riscul de răspândire depinde de factori precum grosimea tumorii, prezența ulcerației și stadiul bolii. Dacă melanomul este descoperit timpuriu, înainte să se extindă, tratamentul chirurgical poate avea rezultate foarte bune.
Melanomul poate afecta persoane de orice sex și vârstă, însă riscul crește odată cu înaintarea în vârstă. Statisticile arată diferențe importante între bărbați și femei, atât în privința incidenței, cât și a mortalității.
2. De ce sunt bărbații mai expuși melanomului decât femeile?
În SUA, estimările pentru 2026 indică aproximativ 65.400 de cazuri noi de melanom la bărbați și 46.600 la femei.
În Europa, cele mai recente estimări GLOBOCAN, publicate în 2026 pentru anul 2024, arată că melanomul afectează bărbații și femeile în proporții mult mai apropiate decât în SUA. Pentru întregul continent european, datele indică:
- Bărbați: aproximativ 75.600 de cazuri noi de melanom.
- Femei: aproximativ 75.000 de cazuri noi de melanom.
Separat, pentru Uniunea Europeană, au fost estimate aproximativ 104.000 de cazuri noi de melanom în 2024, la ambele sexe.
Totuși, riscul nu este mai mare la bărbați în toate grupele de vârstă. Înainte de 50 de ani, melanomul este mai frecvent la femei, în timp ce după această vârstă incidența devine mai ridicată la bărbați.
Diferențele sunt explicate printr-o combinație de comportamente, expunere la radiații ultraviolete, factori biologici și momentul diagnosticării.
a. Expunerea la soare și obiceiurile de protecție solară
Expunerea excesivă la radiațiile ultraviolete (UV) reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru melanom. Aceste radiații pot deteriora ADN-ul celulelor pielii și pot favoriza apariția unor modificări canceroase.
Bărbații care lucrează în construcții, agricultură sau alte domenii desfășurate în aer liber pot acumula o expunere importantă la soare. Activitățile recreative, precum pescuitul, ciclismul sau sporturile în aer liber, contribuie și ele la expunerea UV.
Obiceiurile de protecție solară diferă între sexe. Un studiu populațional canadian a constatat că femeile utilizau mai frecvent creme de protecție solară, în timp ce bărbații purtau mai des pălării și îmbrăcăminte protectoare.
Prin urmare, diferențele nu se reduc la ideea că bărbații nu se protejează. Tipul activităților, zonele corpului expuse și frecvența arsurilor solare influențează riscul.
Arsurile solare severe, mai ales cele repetate în copilărie și adolescență, cresc riscul de melanom la vârsta adultă. Utilizarea solarului artificial reprezintă un alt factor de risc pentru ambele sexe.
b. Factorii genetici și diferențele biologice dintre bărbați și femei
Diferențele biologice ar putea contribui la riscul mai mare de melanom și la prognosticul mai nefavorabil observat la bărbați.
Pielea masculină diferă de cea feminină prin grosime, conținutul de colagen și alte caracteristici structurale. Unele cercetări sugerează că răspunsul la radiațiile UV și capacitatea de reparare a leziunilor ADN ar putea varia între sexe.
Hormonii sexuali și particularitățile sistemului imunitar sunt, de asemenea, investigate. Unele studii sugerează că răspunsurile imunitare pot influența evoluția melanomului, dar mecanismele exacte nu sunt pe deplin cunoscute.
Predispoziția genetică reprezintă un factor de risc pentru ambele sexe. Persoanele cu rude apropiate diagnosticate cu melanom, numeroase alunițe sau anumite mutații genetice moștenite, precum cele ale genei CDKN2A, pot avea un risc crescut.
Totuși, cercetările nu au demonstrat că diferențele de predispoziție genetică moștenită explică, singure, incidența mai mare a melanomului la bărbații vârstnici.
c. Diagnosticarea tardivă a melanomului la bărbați
Un alt motiv pentru care melanomul poate avea consecințe mai grave la bărbați este depistarea în stadii mai avansate.
Un studiu danez publicat în 2026, care a inclus 30.497 de persoane diagnosticate cu melanom, a arătat că bărbații prezentau mai frecvent tumori groase, ulcerații și metastaze la momentul diagnosticului.
Acest lucru contează deoarece un melanom care a pătruns mai adânc în piele are, în general, un risc mai mare de răspândire decât unul superficial.
Bărbații pot observa mai greu leziunile situate pe spate sau scalp. În plus, unele persoane amână consultația dermatologică deoarece o aluniță modificată nu provoacă durere.
Autoexaminarea regulată și solicitarea ajutorului unei alte persoane pentru verificarea zonelor greu vizibile pot facilita recunoașterea modificărilor suspecte.
3. Cum diferă melanomul la bărbați față de femei?
Diferențele dintre sexe nu privesc numai numărul de cazuri. Cercetările arată particularități privind localizarea tumorilor, vârsta diagnosticului și supraviețuirea.
a. Zonele corpului în care apare mai frecvent melanomul
La bărbați, melanomul apare frecvent pe trunchi, în special pe spate, piept și abdomen. La femei, sunt întâlnite mai des leziuni pe membrele inferioare.
Un studiu care a analizat date din Australia, Statele Unite și Scoția, a identificat diferențe persistente între sexe în distribuția anatomică a melanomului.
La bărbați, incidența melanomului localizat pe trunchi și în regiunea capului și gâtului crește considerabil odată cu vârsta.
Aceste particularități pot fi influențate de îmbrăcăminte, expunerea solară și susceptibilitatea biologică a anumitor zone ale pielii.
Totuși, melanomul poate apărea oriunde, inclusiv pe palme, tălpi, scalp și sub unghii. Prin urmare, examinarea nu trebuie limitată la zonele expuse frecvent la soare.
b. Riscul de deces prin cancer de piele la bărbați și femei
Bărbații prezintă, în general, o mortalitate prin melanom mai ridicată decât femeile.
Un studiu internațional publicat în 2025 a analizat date despre peste 1,5 milioane de adulți diagnosticați cu melanom, provenind din 59 de țări.
Cercetarea a constatat că supraviețuirea la cinci ani a fost, în general, mai bună la femei, inclusiv după luarea în considerare a localizării tumorii și a altor factori.
În studiul danez publicat în 2026, bărbații au avut, după ajustările statistice, un risc de recidivă și mortalitate prin melanom cu aproximativ 20–50% mai mare, în funcție de stadiul analizat.
Aceste diferențe nu înseamnă că prognosticul unui bărbat este inevitabil nefavorabil. Depistarea timpurie, caracteristicile tumorii și accesul la tratamente moderne influențează decisiv evoluția bolii.
4. Care sunt semnele și simptomele melanomului?
Melanomul poate fi identificat prin modificări ale unei alunițe existente sau prin apariția unei leziuni noi, cu aspect neobișnuit.
În stadiile timpurii, cancerul nu provoacă întotdeauna durere sau alte simptome. De aceea, aspectul și evoluția leziunilor sunt deosebit de importante.
a. Modificările alunițelor și regula ABCDE
Regula ABCDE este o metodă simplă prin care pot fi recunoscute unele semne de alarmă:
A – Asimetrie: cele două jumătăți ale aluniței au forme diferite.
B – Borduri: marginile sunt neregulate, zimțate sau slab delimitate.
C – Culoare: apar mai multe nuanțe, precum maro, negru, roșu, alb sau albastru.
D – Diametru: leziunea depășește 6 milimetri, deși melanomul poate fi și mai mic.
E – Evoluție: alunița își schimbă dimensiunea, forma, culoarea sau aspectul.
Un alt semn important este apariția unei alunițe care arată diferit de celelalte, cunoscută drept semnul „rățuștei celei urâte”.
Unele melanoame pot avea culoare roz sau asemănătoare pielii. Alte simptome posibile sunt mâncărimea persistentă, sângerarea spontană, formarea unei cruste sau apariția unei răni care nu se vindecă.
b. Când trebuie să mergi la dermatolog?
Programează un consult dermatologic cât mai curând dacă observi o aluniță care se modifică, o pată nouă cu aspect neobișnuit sau o leziune care sângerează fără o cauză evidentă.
Medicul examinează pielea și poate utiliza dermatoscopia, o metodă care permite observarea mărită a structurilor pigmentare.
Dacă leziunea este suspectă, diagnosticul se stabilește prin examinarea microscopică a unei probe de țesut, de obicei după îndepărtarea completă a formațiunii.
5. Cum se tratează melanomul?
Tratamentul melanomului depinde de stadiul bolii, grosimea tumorii, prezența metastazelor și caracteristicile moleculare ale celulelor canceroase.
Intervenția chirurgicală este tratamentul principal pentru melanomul localizat. Medicul îndepărtează tumora împreună cu o margine de piele sănătoasă, a cărei dimensiune depinde de caracteristicile melanomului.
În anumite situații se recomandă biopsia ganglionului santinelă, pentru a verifica dacă celulele canceroase au ajuns la primul ganglion limfatic care drenează regiunea respectivă.
Imunoterapia este utilizată în anumite stadii ale bolii. Medicamente precum pembrolizumab, nivolumab și ipilimumab ajută sistemul imunitar să recunoască și să combată celulele canceroase.
Imunoterapia poate fi recomandată după operație, pentru reducerea riscului de recidivă, sau în cazul melanomului avansat. La unii pacienți cu boală operabilă avansată, tratamentul poate începe înaintea intervenției chirurgicale.
Terapia țintită este indicată în anumite cazuri de melanom care prezintă mutații ale genei BRAF. Combinațiile de inhibitori BRAF și MEK, precum dabrafenibul și trametinibul, blochează mecanisme implicate în multiplicarea celulelor canceroase.
Radioterapia poate fi utilizată în situații selectate, inclusiv pentru anumite metastaze sau pentru controlul simptomelor. Chimioterapia clasică are în prezent un rol mai redus decât în trecut.
Un studiu clinic cu rezultate publicate în 2025, după zece ani de urmărire, a confirmat beneficii importante de supraviețuire ale imunoterapiilor pe bază de nivolumab în melanomul avansat.
Totuși, tratamentele moderne pot produce reacții adverse importante. Alegerea schemei terapeutice se face individual, de o echipă specializată, în funcție de beneficiile și riscurile estimate.
6. Cum pot bărbații să reducă riscul de melanom?
Riscul de melanom nu poate fi eliminat complet, dar poate fi redus prin limitarea expunerii la radiațiile ultraviolete și identificarea rapidă a leziunilor suspecte.
Protecția solară este una dintre cele mai importante măsuri. Se recomandă folosirea unei creme cu spectru larg de protecție UVA și UVB, cu SPF de minimum 30, pe zonele neacoperite de haine.
Crema trebuie reaplicată aproximativ la fiecare două ore când persoana stă în aer liber și după înot sau transpirație abundentă, conform instrucțiunilor produsului.
Bărbații trebuie să acorde atenție urechilor, cefei, gâtului și scalpului, mai ales dacă au părul rar. Pălăriile cu boruri largi, îmbrăcămintea protectoare și căutarea umbrei completează protecția.
Expunerea prelungită la soare trebuie limitată în orele cu radiații UV intense. Solarul artificial trebuie evitat, deoarece radiațiile emise cresc riscul de cancer de piele.
Autoexaminarea pielii ajută la identificarea modificărilor. Verifică periodic trunchiul, spatele, membrele, scalpul, tălpile și unghiile, folosind oglinzi sau ajutorul unei persoane apropiate.
Persoanele cu numeroase alunițe, antecedente personale de melanom sau rude apropiate diagnosticate cu această formă de cancer pot necesita monitorizare dermatologică individualizată.
Nu există o recomandare universală privind controalele dermatologice anuale pentru toate persoanele fără simptome. Frecvența examinărilor trebuie stabilită împreună cu medicul, în funcție de riscul individual.
7. Concluzie
Melanomul este un cancer de piele potențial agresiv, iar bărbații, în special după 50 de ani, prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire și deces decât femeile.
Expunerea la radiațiile UV, diferențele biologice și depistarea mai tardivă contribuie la această situație. Totuși, melanomul poate fi tratat cu rezultate foarte bune atunci când este identificat devreme.
Protecția solară, examinarea periodică a pielii și prezentarea la dermatolog pentru orice leziune suspectă reprezintă măsuri esențiale pentru reducerea riscului și diagnosticarea precoce.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: De ce sunt bărbații mai predispuși la melanom decât femeile?
Răspuns: După 50 de ani, riscul este mai mare la bărbați, probabil din cauza expunerii UV, comportamentelor preventive și diferențelor biologice.
Întrebare: La ce vârstă crește riscul de melanom la bărbați?
Răspuns: Riscul crește odată cu vârsta, iar după 50 de ani incidența melanomului este mai mare la bărbați decât la femei.
Întrebare: Unde apare cel mai frecvent melanomul la bărbați?
Răspuns: Melanomul apare frecvent pe trunchi, în special pe spate, dar se poate dezvolta pe orice zonă a corpului.
Întrebare: Melanomul poate fi vindecat complet?
Răspuns: Da, multe melanoame descoperite în stadii incipiente pot fi îndepărtate chirurgical cu rezultate foarte bune.
Întrebare: Cum poate fi prevenit melanomul la bărbați?
Răspuns: Prin protecție solară, evitarea solarului, limitarea arsurilor solare și evaluarea dermatologică promptă a alunițelor suspecte.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - Does Sex Matter? Temporal Analyses of Melanoma Trends among Men and Women Suggest Etiologic Heterogeneity
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38897542/
Studiul „Does Sex Matter? Temporal Analyses of Melanoma Trends among Men and Women Suggest Etiologic Heterogeneity”, apărut în J Invest Dermatol. 2025 Jan;145(1):135-143. doi: 10.1016/j.jid.2024.05.011. Epub 2024 Jun 17, autori: Catherine M Olsen et al.
Pub Med - Final, 10-Year Outcomes with Nivolumab plus Ipilimumab in Advanced Melanoma
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39282897/
Studiul „Final, 10-Year Outcomes with Nivolumab plus Ipilimumab in Advanced Melanoma”, apărut în N Engl J Med. 2025 Jan 2;392(1):11-22. doi: 10.1056/NEJMoa2407417. Epub 2024 Sep 15, autori: Jedd D Wolchok et al.
PMC - Cutaneous melanoma: ESMO Clinical Practice Guideline for diagnosis, treatment and follow-up⋆
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7618628/
Studiul „Cutaneous melanoma: ESMO Clinical Practice Guideline for diagnosis, treatment and follow-up⋆”, apărut în Ann Oncol. Author manuscript; available in PMC: 2026 Jan 17. Published in final edited form as: Ann Oncol. 2024 Nov 14;36(1):10–30. doi: 10.1016/j.annonc.2024.11.006, autori: T Amaral et al.
Te-ar mai putea interesa și...
