Totul despre Menopauza: Cauze • Simptome • Tratament

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Informații generale despre menopauză

Menopauza este acea perioadă în care o femeie nu mai are menstruație și nu mai poate să rămână însărcinată pe cale naturală. Menstruațiile, de regulă, devin tot mai rare pe parcursul a câteva luni sau ani, înainte să înceteze definitiv. Uneori, însă, sunt și situații în care menstruațiile încetează subit.

Ce este menopauza?

Menopauza reprezintă o parte naturală a înaintării în vârstă, care de regulă are loc între 45 și 55 de ani, pe măsură ce nivelul de estrogen produs de organismul femeii începe să scadă. În funcție de zona geografică sau de țară, vârsta medie la care o femeie intră la menopauză poate să varieze. Vârsta medie pentru debutul menopauzei este 51 de ani. Majoritatea femeilor încep să aibă simptomele menopauzei cu aproximativ 4 ani înainte de a avea ultima menstruație. Simptomele pot continua adeseori pe o perioadă de aproape 4 ani după ce femeia a avut ultima ei menstruație.

Se întâmplă, însă, ca un număr foarte mic de femei să se confrunte cu simptomele menopauzei chiar și cu un deceniu mai devreme. Statisticile arată că aproape 1 din 100 de femei se confruntă cu menopauza înainte de vârsta de 40 de ani - menopauza prematură sau insuficiența ovariană prematură. Aproximativ 5% dintre femei intră la menopauză între 40 și 45 de ani, mai arată statisticile, iar aceasta este denumită menopauză timpurie.

Cauzele menopauzei

Menopauza este cauzată de un dezechilibru în ceea ce privește hormonii sexuali din organismul femeii, pe măsură ce aceasta înaintează în vârstă. Menopauza se întâmplă atunci când ovarele femeii nu mai produc atât de mult estrogen (un hormon extrem de important) și nu mai eliberează lunar un ovul.

Uneori, menopauza este cauzată de un tratament, cum ar fi:

• intervenție chirurgicală efectuată pentru a se extirpa ovarele (ovariectomie)
• unele tratamente pentru cancerul mamar
• chimioterapia
• radioterapia
• histerectomia
• deteriorarea ovarelor (cum se întâmplă din cauza chimioterapiei)
• menopauza mai poate fi declanșată de o afecțiune medicală pre-existentă, cum ar fi sindromul Down ori boala Addison.

Menopauza prematură poate fi un rezultat al factorilor genetici, al afecțiunilor autoimune sau al unor proceduri medicale. Alte condiții ori afecțiuni care pot cauza debutul timpuriu al menopauzei pot fi:

• insuficiența ovariană prematură - din motive necunoscute, ovarele încetează să mai elibereze ovule, lucru care se întâmplă prea devreme (ceea nu este normal), înainte de vârsta de 40 de ani.
• menopauza indusă - are la bază anumiți factori, care duc la întreruperea funcției ovariene.

Menopauza indusă are loc când ovarele sunt îndepărtate pe cale chirurgicală, din motive medicale, cum ar fi cancerul uterin sau endometrioza. De asemenea, menopauza indusă poate fi și rezultatul unei deteriorări sau degradări a ovarelor, lucru cauzat de radioterapie sau de chimioterapie.

Simptomele menopauzei

În lunile sau anii care urmează după debutul menopauzei, este posibil că femeile să se confrunte cu aceste semne și simptome:

• După o perioadă (luni sau ani) în care menstruațiile au fost neregulate, unul dintre simptomele menopauzei este absența acestora. În preajma instalării menopauzei, un simptom frecvent întâlnit sunt menstruațiile neregulate sau întârziate.
• Primul semn al menopauzei este, de obicei, o modificare în ceea ce privește tiparul normal al menstruațiilor femeii. Este posibil ca frecvența menstruațiilor să fie afectată și, totodată, este posibil ca menstruația să fie absentă (amenoree).
• În timpul perimenopauzei, ovarele încep să producă în cantități mai mici anumiți hormoni importanți pentru funcționarea organismului: estrogenul și progesteronul. Pe măsură ce scade nivelul acestor hormoni, ies la iveală simptomele menopauzei, iar unul dintre acestea este insomnia. Femeia nu mai poate să adoarmă, iar odată ce a adormit, îi este dificil să mențină un somn de calitate.
• Tot un simptom al menopauzei sunt și infecțiile recurente ale tractului urinar.
• Nici podoaba capilară nu scapă de efectele menopauzei. Un simptom pe care este posibil să îl observe unele femei este căderea părului sau subțierea firelor de păr la menopauză.
• Dezechilibrele hormonale de la menopauză determină o sporire a creșterii părului care se observă pe alte zone de pe corp: fața, gâtul, pieptul și partea superioară a spatelui.
• Așa cum am menționat anterior, nivelurile de estrogen și de progesteron încep să scadă pe măsură ce se apropie menopauza. Estrogenul acționează ca un agent natural care protejează rezistența oaselor, iar lipsa estrogenului contribuie la dezvoltarea osteoporozei (țesuturile osoase se subțiază și își reduc densitatea).
• Un alt simptom observat la menopauză este reducerea masei musculare.
• Și glandele mamare au de suferit din cauza nivelului scăzut al hormonilor, din timpul menopauzei. Sânii nu mai sunt atât de plini, de fermi și devin mai sensibili, chiar dureroși.
• Menopauza vine la pachet și cu simptome la nivelul vezicii urinare. Femeile simt nevoia de a urina mai des, apar modificări în ceea ce privește controlul vezicii urinare.
• Multe femei se confruntă cu simptomele menopauzei chiar cu câțiva ani înainte de debutul propriu-zis al acestei perioade, iar un astfel de simptom sunt transpirațiile abundente din timpul nopții. Apar senzații de căldură intensă noaptea, iar din această cauză, și transpirația este observată în acest interval.
• În lunile sau anii care preced menopauza, este posibil să te confrunți și cu bufeuri (acele senzații de căldură intensă), asociate uneori și cu stări de amețeală.
• Uneori, simptome ale menopauzei pot fi și durerile articulare sau articulațiile rigide (înțepenite).
• Tot un simptom al menopauzei sunt și durerile de cap sau migrenele. Multe femei se confruntă cu acestea, fiind diferite de la o persoană la alta. 
• Palpitațiile sunt un alt simptom frevent al menopauzei: bătăile inimii sunt percepute subit, sub forma unei senzații ca de lovitură ușoară în piept. 
• Menopauza aduce cu ea și alte simptome, precum mâncărimile de la nivelul pielii.
• Pe lista simptomelor menopauzei se regăsește și uscăciunea vaginală, din cauza scăderii nivelului de estrogen și testosteron.
• Menopauza poate crește riscul de a dezvolta anumite probleme de sănătate, iar una dintre ele este osteoporoza (oasele sunt slăbite, scade densitatea osoasă).
• În general, tensiunea arterială crește după menopauză, iar unii medici cred că acest lucru sugerează că dezechilibrele hormonale asociate cu menopauza ar putea contribui de fapt la hipertensiunea arterială.
• Riscul unei femei de a dezvolta ateroscleroza (când se depun sau se formează pe pereții arterelor și ai vaselor de sânge plăci de aterom) și boli cardiovasculare crește odată cu menopauza. Înainte de menopauză, femeile sunt protejate de bolile cardiovasculare de către estrogen, hormon produs de ovare.
• O parte normală a menopauzei sunt și aceste modificări emoționale și, din cauză că scade nivelul de estrogen, femeia se confruntă cu modificări/schimbări de dispoziție.
• Pe lista simptomelor menopauzei se află și irascibilitatea, sentimentele de tristețe și agresivitatea.
• Dificultățile de concentrare pot să apară, de asemenea, la menopauză - mai sunt numite și ceață mintală.
• Și starea de oboseală este un alt simptom comun în preajma instalării menopauzei.
• Pe lângă dificultățile de concentrare, menopauza poate avea simptome de tipul micilor probleme de memorie.
• Tot un simptom comun la menopauză este și depresia, așa că este important ca semnele acesteia să nu fie trecute cu vederea.
• La menopauză, un simptom cu care unele femeile se confruntă este anxietatea.
• Dorința sexuală sau libidoul se reduce la menopauză, tot din cauza nivelurilor scăzute ale unor hormoni importanți.
• Tot pe lista celor mai comune simptome ale menopauzei se află creșterea în greutate.
• De multe ori, femeile aflate la menopauză se confruntă cu simptome precum pielea uscată, gura uscată și ochii uscați. 

Mecanismul menopauzei și etapele ei

Menopauza naturală este un proces treptat și are trei stadii: perimenopauza, menopauza propriu-zisă și post-menopauza. Pe lângă modificările apărute în ceea ce privește menstruația, simptomele perimenopauzei, menopauzei și postmenopauzei sunt, în general, aceleași.

Perimenopauza

Cele mai frecvente semne timpurii ale perimenopauzei sunt:

• menstruațiile mai puțin frecvente
• sângerările la menstruație mai abundente sau mai ușoare decât în mod normal
• simptome vasomotorii, cum ar fi: bufeurile, transpirațiile abundente din timpul nopții și înroșirea feței
• Perimenopauza debutează cu câțiva ani înainte de menopauză, când ovarele produc din ce în ce mai puțin estrogen.
• Perimenopauza durează până la menopauză, punctul în care ovarele nu mai eliberează ovule. În ultimul an sau în ultimii doi ani ai perimenopauzei, scăderea în ceea ce privește producția de estrogen se accelerează.

Menopauza propriu-zisă

Acesta este momentul când a trecut un an de când femeia a avut ultima ei menstruație. În această etapă, ovarele au încetat să mai elibereze ovule și să mai producă mari cantități de estrogen. Se estimează că 75% dintre femei se confruntă cu bufeuri la menopauză.

Alte simptome frecvente ale menopauzei sunt: insomniile, uscăciunea vaginală, creșterea în greutate, depresia, anxietatea, problemele de memorie, dificultățile de concentrare, scăderea libidoului, pielea uscată și gura uscată, urinările frecvente, sânii dureroși sau sensibili, durerile de cap, palpitațiile, infecțiile urinare etc.

Postmenopauza

Aceștia sunt anii care urmează după menopauză. În acest stadiu, simptomele menopauzei (cum ar fi bufeurile) se calmează în cazul majorității femeilor, însă riscurile asociate cu scăderea nivelului de estrogen cresc pe măsură ce femeia înaintează în vârstă.

Metode de diagnosticare și investigații utile la menopauză

Este important să discuți cu medicul dacă te confrunți cu simptome neplăcute ale menopauzei, care îți afectează unele aspecte ale vieții, sau dacă simptomele menopauzei apar înainte de vârsta de 45 de ani.

Anamneza

Medicul ar trebui să poată diagnostica menopauza sau perimenopauza în cazul unei femei, pe baza vârstei acesteia, pe baza întrebărilor în legătură cu tiparul menstruațiilor și pe baza informațiilor oferite de aceasta despre orice fel de semne și simptome fizice care pot indica menopauza.

Testul de sarcină

Dacă există posibilitatea ca femeia să fie însărcinată, medicul poate recomanda un test de sarcină.

Analize hormonale

Semnele și simptomele menopauzei sunt, de regulă, suficiente pentru ca medicul să își dea seama că unele femei au început tranziția către menopauză. Testele de sânge nu sunt, de regulă, necesare pentru a diagnostica menopauza, dar în anumite situații, medicul poate să recomande un tip de analize de sânge, pentru a verifica nivelul hormonilor importanți:

• testul FSH - pentru a afla nivelul hormonului de stimulare foliculară (FSH); și testul pentru aflarea valorilor estrogenului (estradiolului seric) este necesar, deoarece, pe măsură ce se instalează menopauza, nivelul hormonului FSH crește și nivelul estradiolului scade.
• testul TSH - pentru a afla nivelul hormonului de stimulare tiroidiană. De ce e important? Deoarece glanda tiroidă subactivă (hipotiroidismul) poate cauza simptome similare cu cele ale menopauzei.
• testul pentru hormonul anti-Mullerian (AMH) - orice femeie care își dorește să afle dacă a intrat la menopauză sau când se va întâmpla să debuteze menopauza, poate face un test pentru a afla niște informații prețioase. Există un test care funcționează prin măsurarea valorilor hormonului anti-Mullerian (AMH) în sânge, iar acest hormon este un marker al funcției ovariene. Folosit împreună cu alte evaluări clinice și alte analize de laborator, poate da o imagine mai bună de ansamblu în ceea ce privește statusul unei femei: testul are valoare predictivă în ceea ce privește debutul menopauzei.

Ecografia transvaginală

Pe baza simptomelor pacientei și a antecedentelor ei medicale, medicul poate recomanda și alte investigații. Ecografia transvaginală poate fi utilă, pentru că această investigație scoate la iveală posibile malformații ale uterului și nu numai.

Osteodensitometria

Pentru că menopauza este asociată cu un risc mai mare de osteoporoză și fracturi, este important ca femeile să facă și o osteodensitometrie, o investigație care măsoară densitatea osoasă.

Alte teste și analize, folosite pentru a confirma menopauza

Pe lângă exemplele de mai sus, medicul poate decide să apeleze la teste de sânge suplimentare:

• testele care arată funcționarea glandei tiroide,
• profilul lipidelor din sânge,
• testele care arată cât de bine funcționează ficatul,
• testele care arată funcționarea rinichilor,
• testul pentru testosteron,
• analizele pentru progesteron,
• analizele pentru prolactină,
• analizele pentru estradiol
• analizele pentru gonadotropina corionică (HCG)

Test de menopauză

În farmacii găsești și un test de menopauză, pe care îl poți face în intimitatea casei. Acesta este un test rapid, care arată dacă în urină este prezent hormonul FSH. Valorile FSH-ului care sunt în mod constant crescute, combinate cu lipsa menstruației pe o perioadă de 12 luni consecutive, sunt de regulă o confirmare a menopauzei. Pentru un diagnostic corect, mergi la medic.

Riscurile și complicațiile menopauzei

După menopauză, riscul ca femeia să dezvolte anumite afecțiuni crește. Iată câteva exemple de complicații care pot să apară după instalarea menopauzei:

• Cataractă
• Incontinență urinară (țesuturile vaginului și ale uretrei își pierd elasticitatea)
• Afecțiuni cardiovasculare
• Periodontită (infecție gravă a gingiilor, cauzată de bacterii)
• Osteoporoză
• Atrofie vaginală
• Dispareunie sau durere în timpul raportului sexual
• Metabolism mai lent
• Creștere în greutate
• Funcționare afectată a vezicii și colonului
• Risc mai mare de Alzheimer
• Scădere a elasticității pielii 
• Tonus muscular redus
• Vedere mai slabă
• Risc crescut de cancer mamar

Tratamente menopauză

Nu toate femeile își doresc să ia un tratament pentru calmarea simptomelor menopauzei (mai ales pentru că unele simt că nu au nevoie de un anumit tratament), însă dacă ai constatat că simptomele sunt neplăcute, că îți afectează serios calitatea vieții, că nu te poți odihni cum trebuie, că ești mai irascibilă sau că ai un apetit sexual redus, reține că sunt disponibile mai multe opțiuni care te-ar putea ajuta să contracarezi efectele menopauzei.

Tratamentul medicamentos pentru menopauză

Pe lângă terapia de substituție hormonală, care poate fi un tratament eficient în cazul femeilor care au vârste sub 60 de ani sau pentru cele aflate în intervalul de 10 ani înainte de debutul menopauzei, există și alte tipuri de medicamente care pot calma simptomele.

Terapia hormonală este eficientă pentru reducerea sau controlul unor simptome cum ar fi: bufeurile, transpirațiile nocturne, înroșirea feței, atrofia vaginală, osteoporoza. Dacă te confrunți cu căderea părului, subțierea părului și uscăciunea vaginală, medicul îți poate prescrie alte medicamente sau terapii pentru unele simptome specifice menopauzei:

• șampoane antimătreatță, prescrise de medicul dermatolog, precum și unele medicamente topice pentru subțierea și căderea părului;
• creme topice pentru a scăpa de părul nedorit care crește pe unele zone de pe corp;
• inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei pot fi prescriși pentru bufeuri, anxietate și depresie;
• lubrifianți și produse hidratante pentru zona vaginală, care nu sunt pe bază de hormoni;
• lubrifianți vaginali pe baza unor doze mici de estrogen, sub formă de cremă, inel vaginal sau tablete;
• ospemifen, pentru uscăciunea vaginală și pentru durerile în timpul raportului sexual;
• antibiotice, pentru infecțiile recurente ale tractului urinar;
• somnifere pentru cazurile de insomnie;
• medicamente de tipul calcitonină, raloxifen, denosumab pentru osteoporoză instalată postmenopauză.

Tratamentul naturist pentru menopauză

Dacă vrei să apelezi la medicina naturistă (după ce discuți înainte cu un medic fitoterapeut), poți trata unele simptome ale menopauzei cu ajutorul remediilor din plantele medicinale.

• Ginsengul poate să ajute în cazul unor simptome ale menopauzei, cum ar fi tulburările de somn, schimbările de dispoziție, oferind femeilor o stare generală de bine.
• Trifoiul roșu este o plantă bogată în fitoestrogeni (numiți izoflavone), care ajută la combaterea intensității și frecvenței bufeurilor.
• Maca este un adevărat tonic pentru femei, oferind energie și mai multă claritate la nivel mintal. Planta conține un flavonoid care poate avea beneficii pentru celulele creierului și care poate alunga stările depresive.
• Cătina și remediile din cătină te ajută să îți îmbunătățeșți viața sexuală. Simptomele precum uscăciunea vaginală și atrofia vaginală pot fi combătute cu suplimentele cu ulei de cătină.
• Ginkgo biloba este un alt aliat pentru femeile cu libidou scăzut din cauza dezechilibrelor hormonale.
• Floarea pasiunii este o plantă care contribuie la relaxare și poate reduce simptomele anxietății. 

Tratamentul hormonal pentru menopauză

Terapia de substituție hormonală implică administrarea de estrogen pentru a înlocui nivelul scăzut din organismul femeii din preajma menopauzei. Această terapie poate calma multe dintre simptomele menopauzei, dar e important să știi riscurile și beneficiile.

Există două tipuri principale de terapie de substituție hormonală:

• terapie de substituție hormonală combinată (estrogen și progesteron)
• terapie de substituție hormonală pe bază doar de estrogen.

Beneficiile terapiei hormonale pot include ameliorarea simptomelor menopauzei, cum ar fi bufeurile, transpirațiile nocturne, uscăciunea vaginală și scăderea libidoului. De asemenea, poate reduce riscul de osteoporoză și de fracturi asociate, dar numai la femeile cu risc crescut de astfel de afecțiuni.

Terapia hormonală la menopauză poate crește riscul de anumite afecțiuni, cum ar fi cancerul de sân, cancerul endometrial și trombozele venoase. Riscul apariției acestor afecțiuni depinde de factori precum vârsta, istoricul medical, istoricul familial, durata tratamentului și doza utilizată. De asemenea, terapia hormonală poate crește riscul de boli cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, la femeile cu factori de risc. 

Suplimente pentru simptomatologia menopauzei

În anumite cazuri, medicul îți poate prescrie anumite suplimente nutritive. Acestea sunt adjuvante la terapia cu hormoni. De exemplu, pentru oase sănătoase, îți poate recomanda să iei calciu, vitamina D și fluor.

Totodată, suplimentele pe bază de calciu, vitamina D și magneziu te pot ajuta să îți reduci riscul de osteoporoză și îți îmbunătățesc nivelul de energie și calitatea somnului. 

Alte elemente esențiale pentru organismul femeii, mai ales în anii de dinaintea menopauzei și în perioada de postmenopauză, sunt acizii grași esențiali, cum ar fi Omega 3 (EPA și DHA). Indicați și benefici pentru organismul femeii sunt și acizii grași Omega 7, Omega 6 și Omega 9, iar surse bune sunt uleiul de cătină (Omega 7), uleiul de măsline (Omega 9), limba-mielului (Omega 6). 

Terapii alternative pentru menopauză

Pentru a calma unele simptome ale menopauzei, poți practica anumite tehnici de relaxare. Ideal ar fi ca, la intervale regulate de timp, să practici exerciții care te ajută să te relaxezi și tehici de respirație, cum ar fi yoga sau meditația. Și acupunctura ar putea să ajute în anumite situații.

Calitatea vieții după înainte și după instalarea menopauzei

Menopauza nu necesită un tratament medical, în schimb, tratamentele se axează mai degrabă pe calmarea semnelor și simptomelor și pe prevenirea afecțiunilor cronice ori pe controlul acestora, mai ales că odată cu înaintarea în vârstă pot să apară numeroase complicații. Însă chiar și fără necesitatea tratamentului, menopauza poate afecta calitatea vieții femeii, prin simptomele pe care le are și prin intensitatea și frecvența acestora.

Impactul psihologic al menopauzei

Menopauza îți poate afecta sănătatea mintală, crescând stresul, anxietatea și fricile. Acestea pot fi atribuite parțial modificărilor de natură fizică - de pildă, scăderea nivelului de estrogen și de progesteron. Însă pot să existe și modificări sau schimbări de natură emoțională, cum ar fi faptul că femeia își face griji în privința înaintării în vârstă, că pierde anumiți membri din familie sau că, de acum, copiii sunt mari și pleacă de acasă.

Pentru anumite femei, menopauza poate fi o perioadă dificilă, marcată de izolare sau frustrare. Poate că prietenii și cei din familie nu înțeleg întotdeauna prin ce schimbări treci sau poate că nu îți oferă sprijinul de care ai nevoie. Dacă întâmpini dificultăți și simți că îți este greu să accepți menopauza sau să îi faci față, este posibil să dezvolți anxietate sau depresie.

De aceea, pentru că menopauza poate avea un impact asupra psihicului tău, nu trebuie să ignori nici acest gen de simptome și trăiri: dacă te simți în mod regulat tristă, îți vine să plângi des, te simți neajutorată sau goală pe dinăuntru, s-ar putea să te confrunți cu depresia, așa că este bine să ceri ajutorul unui specialist. Nu ezita să stai de vorbă cu un psihoterapeut, pentru că depresia în timpul menopauzei poate fi tratată.

Stil de viață sănătos

Multe dintre semnele și simptomele asociate cu menopauza sunt temporare. Așadar, dacă iei anumite măsuri, poți reduce sau preveni efectele simptomelor neplăcute ale perimenopauzei și menopauzei:

• Încearcă să descoperi ce îți declanșează bufeurile. Pentru multe femei, factorii declanșatori ai stărilor de căldură pot fi băuturile calde, cofeina, alimentele picante, alcoolul, stresul, temperaturile mari de afară și chiar și o încăpere în care este prea cald. 
• Caută cele mai bune soluții ca să scapi de disconfortul din zona vaginală. Folosește lubrifianți pe bază de apă, lubrifianți pe bază de silicon sau creme hidratante pentru zona intimă. Cere sfatul medicului sau farmacistului dacă nu știi ce să alegi. Este important să fii activă sexual în continuare, pentru că sexul te ajută să îmbunătățești circulația sângelui în zona vaginului, pe lângă alte beneficii pentru sănătate.
• Dormi suficient. Dacă faci mișcare în timpul zilei (exerciții fizice de intensitate moderată), ai șanse mari să dormi mai bine noaptea.
• Întărește planșeul pelvin cu exerciții Kegel. Exercițiile pentru mușchii planșeului pelvin pot să amelioreze unele forme de incontinență urinară.
• Nu fuma. Fumatul îți crește riscul de afecțiuni cardiovasculare, de accident vascular cerebral (AVC), de osteoporoză, de cancer și de multe alte probleme de sănătate. În plus, fumatul poate să agraveze bufeurile.
• Este important să menții în această perioadă o alimentație cât mai variată, încercând să mănânci sănătos. Acizii grași Omega 3 pot calma stresul psihologic și simptomele depresive. Omega 3 se găsesc în alimente precum peștele gras sau poți lua suplimente nutritive.
• Femeile care se află la menopauză sau perimenopauză ar trebui să aibă o dietă echilibrată, care include: fructe, legume, cereale integrale, grăsimi nesaturate (bune), fibre, carbohidrați complecși (nerafinați).

Alimentația sănătoasă la menopauză

• Fructele și legumele - acestea conțin fibre dietetice, care țin apetitul sub control, antioxidanți pentru a încetini procesul de îmbătrânire și fitosteroli, care pot să ajute la echilibrarea nivelurilor de hormoni.
• Legumele crucifere - aliații din familia cruciferelor (broccoli, varză și kale) conțin substanțe care ajută în mod natural la echilibrarea nivelurilor de estrogen; aceste legume sunt bogate în fibre, vitamina C, vitamina K și electroliți.
• Alimente bogate în fibre - nu uita că fibrele sunt importante pentru sănătatea sistemului digestiv și a sistemului cardiovascular. În plus, te ajută să îți menții o greutate optimă. Unele studii arată că dietele bogate în fibre ar putea ajută la echilibrarea producției de estrogen.
• Grăsimi sănătoase și uleiuri presate la rece - Acestea mențin nivelul inflamației cât mai scăzut, îți stimulează metabolismul și contribuie la sațietate - lucru important dacă vrei să previi creșterea în greutate. Uleiurile nerafinate îți oferă vitamina E, o vitamină esențială, care ajută la reglarea producției de estrogen. Surse de grăsimi sănătoase: avocado, lapte de cocos, semințe și fructe de mare, ulei de măsline extravirgin, ulei de in.

Sexul la menopauză

Este important să fii în continuare activă din punct de vedere sexual, pentru a reduce uscăciunea vaginală și pentru a îmbunătăți fluxul sangvin în zona vaginului. Experții spun că apetitul sexual redus este adeseori cauzat de nivelurile scăzute de estrogen, care pot afecta excitația sexuală și, drept rezultat, actul sexual este mai dureros în cazul femeilor. 

Reducerea fluxului sangvin afectează lubrifierea vaginului și, în general, excitația sexuală. Drept rezultat, femeia nu se mai bucură la fel de mult de partidele de sex și îi este dificil să ajungă la orgasm. Actul sexual poate fi chiar dureros, inconfortabil.
Și stresul își poate pune amprenta asupra libidoului unei femei, iar dezechilibrele hormonale cu care se confruntă în anii menopauzei pot să o facă mai irascibilă sau deprimată.

În ciuda numeroaselor neplăceri care afectează viață sexuală, există soluții care pot alunga durerile în timpul sexului, pot ameliora atrofia vaginală, și pot combate uscăciunea mucoasei vaginale.

Nu uita că este important să folosești un lubrifiant potrivit nevoilor tale, pentru a combate uscăciunea vaginală și să discuți deschis cu partenerul tău despre disconfortul din timpul sexului. Încercați să alocați mai mult timp preludiului sau să comunicați mai mult despre lucrurile care vă fac plăcere atunci când sunteți în dormitor.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIH - What Is Menopause?
https://www.nia.nih.gov/health/what-menopause
NHS – Menopause treatment
https://www.nhs.uk/conditions/menopause/treatment/
BMC - A study on women’s health information needs in menopausal age
https://bmcwomenshealth.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12905-021-01582-0
Studiul „A study on women’s health information needs in menopausal age”, BMC Women's Health 21, 434 (2021). https://doi.org/10.1186/s12905-021-01582-0 , autori: Hajesmaeel-Gohari, S., Shafiei, E., Ghasemi, F. et al.