Statinele sunt periculoase? Mituri și adevăruri despre tratamentul pentru colesterol
Statinele sunt periculoase? Mituri și adevăruri despre tratamentul pentru colesterol
Statinele sunt periculoase? Mituri și adevăruri despre tratamentul pentru colesterol
Rezumat: Statinele sunt printre cele mai studiate medicamente folosite pentru scăderea colesterolului și reducerea riscului cardiovascular, însă în jurul lor circulă de ani buni multe temeri, exagerări și informații incomplete. Pentru persoanele cu dislipidemie sau hipercolesterolemie, întrebarea nu este doar dacă statinele au reacții adverse, ci mai ales cât de mare este beneficiul lor real comparativ cu riscul. Datele medicale actuale arată că statinele pot avea efecte adverse, dar cele mai multe sunt rare, ușoare sau gestionabile, în timp ce protecția împotriva infarctului și accidentului vascular poate fi majoră la pacienții potriviți. Adevărul este, așadar, mai nuanțat decât miturile populare.
1. Ce sunt statinele și de ce sunt atât de des recomandate?
2. De ce există atât de multe temeri legate de statine?
a. Mit fals: statinele sunt, în general, mai periculoase decât colesterolul mare
b. Mit fals: statinele „strică ficatul” în mod obișnuit
c. Mit fals: statinele provoacă întotdeauna dureri musculare
d. Mit fals: statinele provoacă sigur diabet și de aceea ar trebui evitate
e. Mit fals: statinele afectează sigur memoria și creierul
3. Când sunt statinele cu adevărat utile?
4. De ce nu toate persoanele au nevoie de același tratament pentru colesterol mărit?
Ce sunt statinele și de ce sunt atât de des recomandate?
Statinele sunt medicamente care scad colesterolul prin blocarea unei enzime de care ficatul are nevoie pentru a produce colesterol, iar în practică ele sunt tratamentul de primă linie pentru multe persoane cu dislipidemie, hipercolesterolemie sau risc cardiovascular crescut.
Dincolo de simpla reducere a valorilor de colesterol, statinele sunt folosite pentru că scad riscul de infarct, accident vascular cerebral și alte evenimente cardiovasculare, mai ales la persoanele care au deja boală cardiovasculară sau un profil de risc suficient de mare încât beneficiul tratamentului să depășească net posibilele dezavantaje.
În limbajul de zi cu zi, mulți oameni ajung să creadă că statinele sunt prescrise doar pentru că „a ieșit colesterolul puțin mare”, însă medicina modernă nu funcționează atât de simplist.
Decizia de tratament ia în calcul nu doar colesterolul total, ci și LDL-colesterolul, istoricul personal, diabetul, tensiunea arterială, fumatul, vârsta și antecedentele familiale, astfel încât aceeași valoare de colesterol poate duce la recomandări diferite la doi pacienți diferiți. Din acest motiv, discuția serioasă despre statine nu se poartă în jurul unui singur număr, ci în jurul riscului cardiovascular global.
De ce există atât de multe temeri legate de statine?
Faptul că statinele sunt luate de foarte mulți pacienți și, adesea, pe termen lung, face ca orice simptom apărut în aceeași perioadă să fie ușor pus pe seama lor. În viața reală, dacă un pacient începe tratament pentru colesterol și la câteva săptămâni apare o durere musculară, o stare de oboseală sau un disconfort digestiv, este firesc să suspecteze medicamentul, chiar dacă legătura nu este întotdeauna una reală. Tocmai de aceea, studiile randomizate și analizele mari sunt esențiale, pentru că ele pot separa coincidența de relația cauzală.
O meta-analiză amplă publicată în The Lancet în 2026 a concluzionat că datele din trialuri randomizate dublu-orb nu susțin o relație cauzală între terapia cu statine și majoritatea efectelor adverse trecute pe etichetele produselor, inclusiv afectare cognitivă, depresie, tulburări de somn sau neuropatie periferică. Rezultatul este important deoarece arată că multe dintre cele mai cunoscute sperietori legate de statinele nu au, de fapt, sprijin solid atunci când sunt verificate în studii bine conduse.
Mit fals: statinele sunt, în general, mai periculoase decât colesterolul mare
Acesta este probabil cel mai răspândit mit și, pentru mulți pacienți cu dislipidemie, și cel mai dăunător. Datele actuale arată că pentru prevenția cardiovasculară, mai ales la pacienții cu risc moderat sau mare, beneficiile statinelor depășesc de regulă riscurile.
O analiză sistematică publicată în BMJ a concluzionat că, în prevenția primară, riscul de reacții adverse atribuibile statinelor a fost scăzut și nu a depășit eficiența lor în prevenirea bolii cardiovasculare, iar un comentariu publicat în European Heart Journal a rezumat direct ideea că beneficiile cardiovasculare ale statinelor depășesc efectele adverse în prevenția primară.
Cu alte cuvinte, atunci când o persoană are hipercolesterolemie relevantă sau un risc real de infarct, întrebarea corectă nu este dacă statinele sunt complet lipsite de orice efect advers, pentru că puține medicamente pot pretinde asta, ci dacă ele reduc suficient de mult riscul de evenimente grave încât merită luate.
În foarte multe cazuri, răspunsul este da, iar această balanță beneficiu-risc este tocmai motivul pentru care ghidurile și sursele medicale serioase continuă să le considere tratamentul standard pentru colesterol crescut.
Mit fals: statinele „strică ficatul” în mod obișnuit
Un alt mit foarte răspândit este ideea că statinele afectează frecvent și grav ficatul. Ce arată datele mai noi este că anumite modificări ale transaminazelor pot apărea, iar acest risc poate crește cu intensitatea tratamentului, însă asta nu înseamnă automat boală hepatică severă sau un pericol obișnuit pentru majoritatea pacienților.
Analiza mare raportată de ACC pe baza colaborării Cholesterol Treatment Trialists și publicată în 2026 a găsit creșteri ale transaminazelor și ale altor teste hepatice, dar nu a confirmat majoritatea celorlalte efecte adverse frecvent temute.
Adevărul util pentru pacient este că medicul urmărește contextul, simptomele, analizele și interacțiunile medicamentoase, nu pornește automat de la ideea că orice anomalie hepatică vine din statine. De aceea, tratamentul nu ar trebui întrerupt după ureche doar pe baza fricii sau a unor povești auzite, ci discutat individual, mai ales pentru că întreruperea inutilă poate lăsa necontrolate colesterolul, dislipidemie și riscul cardiovascular.
Mit fals: statinele provoacă întotdeauna dureri musculare
Durerile musculare sunt printre cele mai invocate motive pentru care pacienții se tem de statine sau renunță la ele. Aici adevărul este mai nuanțat. Simptomele musculare asociate statinelor există și sunt recunoscute, iar literatura științifică recentă arată că ele trebuie identificate și gestionate corect, însă nu orice durere musculară apărută în timpul tratamentului este automat cauzată de medicament.
O parte dintre simptomele puse pe seama statinelor pot fi legate de așteptări negative și de atribuirea automată a oricărui disconfort medicamentului, iar cercetările recente despre percepția pacienților privind intoleranța la statine discută explicit rolul acestui mecanism. Asta nu înseamnă că pacientul „își imaginează” simptomele, ci că relația dintre simptom și cauză trebuie verificată atent, nu presupusă.
Ce e de făcut dacă apar simptome musculare? Dacă apar dureri musculare, slăbiciune sau crampe, răspunsul corect nu este renunțarea definitivă pe cont propriu, ci reevaluarea împreună cu medicul. În multe cazuri se poate încerca ajustarea dozei, schimbarea tipului de statină, verificarea altor cauze sau asocierea altor opțiuni de tratament pentru colesterol.
Mit fals: statinele provoacă sigur diabet și de aceea ar trebui evitate
Printre miturile moderne despre statine se află și ideea că ele „dau diabet”, ceea ce sperie mai ales persoanele cu prediabet, sindrom metabolic sau istoric familial. Adevărul, conform datelor actuale, este că statinele pot crește modest, într-o manieră dependentă de doză, numărul noilor diagnostice de diabet, însă efectul este unul relativ mic și apare mai ales la persoane care aveau deja markeri glicemici aproape de pragul de diagnostic.
O analiză publicată în The Lancet Diabetes & Endocrinology a concluzionat exact acest lucru și a subliniat că efectele teoretice negative asupra riscului cardiovascular sunt depășite de beneficiile cardiovasculare ale statinelor.
Așadar, pentru pacientul cu hipercolesterolemie sau dislipidemie, mesajul corect nu este „statinele provoacă diabet, deci mai bine nu le iau”, ci „există un risc mic și monitorizabil, dar pentru multe persoane beneficiul cardiovascular rămâne mai mare decât acest risc”.
Mit fals: statinele afectează sigur memoria și creierul
Teama că statinele ar provoca probleme de memorie, confuzie sau declin cognitiv este foarte prezentă online și în conversațiile dintre pacienți. Totuși, datele de calitate înaltă nu susțin ferm această idee ca efect obișnuit.
Meta-analiza publicată în The Lancet în 2026 nu a găsit suport pentru o relație cauzală între statine și afectarea cognitivă dintre efectele adverse frecvent listate, iar un review narativ din 2024 despre sănătatea cognitivă a concluzionat că literatura raportează efecte mixte, dar controversa rămâne, în mare parte, nesigură și insuficientă pentru a susține mesajele alarmiste care circulă public.
Dacă apar simptome cognitive, ele merită discutate cu medicul și evaluate, dar nu este corect ca orice uitare sau dificultate de concentrare la o persoană care ia tratament pentru colesterol să fie atribuită automat statinelor.
Când sunt statinele cu adevărat utile?
Statinele sunt deosebit de importante la persoanele care au deja boală cardiovasculară, au trecut prin infarct sau AVC, au diabet, au LDL-colesterol foarte mare ori au un risc cardiovascular suficient de mare încât reducerea colesterolului să schimbe concret probabilitatea unor evenimente grave.
Scăderea colesterolului cu statine reduce riscul de infarct și accident vascular cerebral, iar pentru unii pacienți aceasta nu este o simplă optimizare a analizelor, ci o intervenție care poate preveni evenimente care schimbă viața sau o scurtează.
Pentru persoanele cu hipercolesterolemie familială, discuția devine și mai importantă, fiindcă acolo colesterolul rămâne mult crescut timp îndelungat, iar expunerea cumulativă a arterelor la LDL poate accelera mult ateroscleroza. În astfel de cazuri, refuzul statinelor pe baza miturilor poate avea consecințe mult mai serioase decât tratamentul în sine.
De ce nu toate persoanele au nevoie de același tratament pentru colesterol mărit?
Nu există o singură schemă universală, pentru că tratamentul depinde de profilul de risc al pacientului, de țintele de colesterol și de toleranța individuală. Uneori este suficientă o statină în doză moderată, alteori este nevoie de doză mare sau de asociere cu alte medicamente pentru colesterol, precum ezetimibul sau inhibitorii PCSK9, mai ales dacă LDL rămâne ridicat în ciuda tratamentului tolerat maximal.
Așadar, statinele nu sunt nici pastile miraculoase, nici otrăvuri mascate. Ele sunt instrumente terapeutice bine studiate, cu beneficii mari pentru pacienții potriviți și cu reacții adverse care trebuie cunoscute, urmărite și gestionate, nu negate, dar nici transformate în legende alarmiste.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Statinele sunt periculoase pentru toată lumea?
Răspuns: Nu. Statinele pot avea efecte adverse, dar pentru majoritatea persoanelor care au indicație clară, beneficiile depășesc riscurile.
Întrebare: Statinele cresc riscul de diabet?
Răspuns: Da, pot crește modest riscul de diabet, mai ales la persoane deja aproape de pragul de diagnostic, dar beneficiul cardiovascular rămâne de obicei mai mare.
Întrebare: Durerile musculare înseamnă automat intoleranță la statine?
Răspuns: Nu. Unele simptome musculare pot fi legate de statine, dar nu orice durere apărută în timpul tratamentului este cauzată de ele.
Întrebare: Pot renunța la statine dacă țin dietă?
Răspuns: Nu fără recomandarea medicului, deoarece la multe persoane dieta ajută, dar nu înlocuiește protecția cardiovasculară oferită de tratament.
Întrebare: Statinele afectează memoria?
Răspuns: Dovezile actuale nu susțin că statinele provoacă în mod obișnuit afectare cognitivă la majoritatea pacienților.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
The Lancet - Assessment of adverse effects attributed to statin therapy in product labels: a meta-analysis of double-blind randomised controlled trials
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736%2825%2901578-8/fulltext
Studiul „Assessment of adverse effects attributed to statin therapy in product labels: a meta-analysis of double-blind randomised controlled trials”, apărut în The Lancet, Volume 407, Issue 10529, 689 – 703, February 14, 2026, autori: Reith, Christina et al.
Atherosclerosis - Patient perspectives on statin intolerance, attribution of the nocebo effect and use of N=1-interventions: a qualitative focus group study
https://www.atherosclerosis-journal.com/article/S0021-9150%2825%2901412-1/fulltext
Studiul „Patient perspectives on statin intolerance, attribution of the nocebo effect and use of N=1-interventions: a qualitative focus group study”, apărut în Atherosclerosis, Volume 409, 120514, October 2025, autori: Mijnster, Ruben J.M. et al.
Te-ar mai putea interesa și...
![Colesterol prea mare? Mai puțin zahăr! [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/290x290,fit,quality=medium/https://doc.ro/uploads/photos/uploads/2020/IULIE/colesterol-mare-zahar.jpg "Colesterol prea mare? Mai puțin zahăr! [studiu]")
