Mialgia: cauzele si tratamentul durerilor musculare

Mialgia este afecțiunea cunoscută în popor sub denumirea de dureri musculare. Aceasta apare ca simptom în diverse afecțiuni, însă cea mai comună cauză a mialgiei o reprezintă suprasolicitarea unui mușchi sau a unei grupe de mușchi.

Mialgia sau durerea musculară este o problemă des întâlnită; poate să afecteze orice zonă a corpului și se poate manifesta ca o durere blândă sau precum o durere severă. Unii oameni au dureri musculare peste tot, în timp ce alții simt durerea doar într-o anumită zonă. În funcție de afecțiunea de bază care o cauzează, tratamentul mialgiei poate implica medicamente, auto-tratament și kinetoterapie.

Cauze mialgie

Mialgia poate fi cauzată atât de suprasolicitarea sau menținerea unui mușchi sau a unei grupe musculare în tensiune, cât și de leziuni, afecțiuni, administrarea unor tratamente medicamentoase ori a unui vaccin.

Cauze obișnuite

Cele mai comune cauze ale mialgiei sunt:

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Rănirea sau trumatizarea unui zone (spre exemplu producerea unei entorse poate cauza mialgie);
Suprasolicitarea unui mușchi prin folosirea sa prea des sau pentru o perioadă îndelungată;
Încordarea unor grupe musculare în timpul realizării unui efort fizic intens;
Statul îndelungat în picioare în timpul efectuării unui efort fizic;
Stresul.

Afecțiuni care pot cauza mialgie

O serie de afecțiuni pot cauza dureri musculare, printre care:

Fibromialgia. Aceasta este o afecțiune cronică, pe termen lung, care, pe lângă dureri musculo-scheletale, cauzează și alte simptome precum oboseală generală și tulburări cognitive.
Infecțiile virale precum gripa, dar și infecțiile bacteriene;
Afecțiunile autoimune precum lupusul ori dermatomiozita. Lupusul este o afecțiune cronică, pe termen lung, care provoacă dureri articulare, erupții cutanate și oboseală. Dermatomiozita este un tip de miopatie inflamatorie, caracterizată de schimbări degenerative la nivelul mușchilor și pielii.
Folosirea unor medicamente precum statinele ori abuzul de droguri precum cocaina. Statinele, medicamente indicate pentru scăderea colesterolului mărit, pot cauza dureri musculare pacienților imediat ce aceștia încep terapia. Este important ca persoanele care iau statine și încep să aibă dureri musculare să aducă acest lucru la cunoștința medicului.
Afecțiunile glandei tiroide precum hipotiroidismul sau hipertiroidismul. Hipotiroidismul înseamnă că glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni pentru a îndeplini nevoile corpului, în timp ce în hipertiroidism glanda tiroidă produce prea mult din hormonul numit tiroxină.
Hipocalcemia, afecțiune care apare când nivelurile de calciu din sânge sunt prea scăzute.

Cine este la risc de dureri musculare?

Oamenii de toate vârstele și genurile pot avea mialgie. O nouă activitate fizică sau modificarea rutinei de exerciții pot veni cu dureri musculare cu debut întârziat. Durerile musculare pot apărea la 6-12 ore după un antrenament și pot dura până la 48 de ore.

Mialgia acută vs mialgia cronică

Mialgia acută este de obicei de scurtă durată și ușor de gestionat. Aceasta este provocată în general de leziuni sau suprasolicitare (acest tip de durere musculară este localizată și afectează doar câțiva mușchi și o zonă mică a corpului), gripă (durerile musculare sunt frecvente în cazul multor infecții, în special gripa), boală Lyme (la început, această boală transmisă de căpușe prezintă simptome asemănătoare gripei, inclusiv dureri musculare), deficiențe de vitamine și minerale (lipsa de vitamina D și potasiu poate duce la mialgie).

Mialgia cronică este adesea simptomul principal al afecțiunilor musculare și osoase, precum și al bolilor autoimune, precum: fibromialgia, poliartrita reumatoidă, scleroza multiplă și depresia.

Când e cazul să mergi la medic din cauza durerilor musculare?

În general, durerile musculare nu reprezintă motiv de îngrijorare și ar trebui să dispară de la sine în câteva zile. Dacă însă mialgia persistă fără niciun motiv evident, e recomandat să mergi la medic întrucât poate indica o problemă de sănătate serioasă.

Ar trebui să mergi la medic dacă:

Durerea nu dispare după câteva zile de repaus la domiciliu.
Apar dureri musculare severe din senin.
Durerile musculare severe sunt însoțite de iritații la nivelul pielii.
Durerea musculară apare după mușcătura unei căpușe.
Mialgia este acompaniată de înroșirea zonei respective și umflarea acesteia.
Durerea musculară apare imediat după ce începi un tratament medicamentos.
Durerea musculară este acompaniată de febră.

Mialgia poate reprezenta o urgență medicală dacă apar următoarele simptome alături de durerile musculare:

Dificultăți la înghițire;
Vărsături;
Probleme de respirație;
Slăbiciune musculară severă;
Incapacitatea de a mișca zona dureroasă.

Diagnostic mialgie

Procesul de diagnosticare este îndreptat spre găsirea unei afecțiuni de bază care ar fi putut declanșa apariția durerii musculare. În primul rând, medicul întreabă pacientul despre orice leziune sau boală are în prezent, precum și de medicamentele pe care acesta le ia.

Apoi, se face un examen fizic, prin care medicul evaluează zona dureroasă, tonusul muscular, forța și rigiditatea și care include și observarea mersului și posturii pacientului.

Dacă nu e clar ce cauzează durerea musculară sau durerea este severă ori cronică, medicul poate recomanda unele teste pentru stabilirea unui diagnostic precis:

Teste de sânge pentru a verifica nivelurile de enzime, hormoni și electroliți și pentru a depista orice infecții.
Un RMN sau CT pentru a căuta leziuni musculare sau de alt gen.
O electromiografie pentru a măsura activitatea electrică în nervi și mușchi.
O biopsie musculară pentru a detecta eventuale modificări ale țesutului muscular care pot indica boli neuromusculare.

Unele afecțiuni ale mușchilor, cum ar fi fibromialgia, nu pot fi ușor confirmate sau excluse prin analize de sânge ori proceduri imagistice. În acest caz, medicul se va baza pe simptomele pacientului și pe excluderea altor afecțiuni pentru a ajunge la un diagnostic.

Remedii pentru durerile musculare

De obicei, mialgia poate fi tratată cu ușurință acasă, durerile musculare fiind ușurate de remedii la îndemână.

Tratament mialgie acută

Odihnește-te, pentru a oferi grupei musculare dureroase răgazul de a-și reveni.
Ia un antiinflamator, cum ar fi ibuprofenul, dacă nu suferi de afecțiuni care să aibă contraindicații în ceea ce privește administrarea antiinflamatoarelor.
Folosește comprese cu gheață, deoarece acestea pot reduce inflamația, însă totodată au și capacitatea de a ușura durerea. Dacă ai suferit un accident care are ca urmări durerile musculare, folosește comprese cu gheață 2-3 zile. Dacă durerile nu dispar după 3 zile, încearcă invers, cu comprese calde.
Masează zona cu probleme, deoarece masarea grupei musculare dureroase poate ajută la detensionarea acesteia, înlăturând durerea.
Aplică un antiinflamator local, cum ar fi unul cu diclofenac sodic sau un unguent cu arnică.
Fă întinderi ușoare ale mușchilor: activitățile precum yoga, pilates-ul sau chiar și stretchingul pot fi de mare ajutor în tratarea mialgiei. Acestea detensionează și relaxează zona fără să creeze tensiune suplimentară, fiind bazate pe mișcări ușoare, line și deloc solicitante.
Consumă acizi grași Omega 3 sub formă de alimente - pește gras, precum somonul, sardinele, macroul - sau ia suplimente de calitate, din ulei de pește de mare adâncime, pentru că pot reduce inflamația și durerile musculare.

Tratament mialgie cronică

Cel mai frecvent tratament pentru mialgia cronică este kinetoterapia, deoarece poate crește flexibilitatea mușchilor și poate ajuta la întărirea țesuturilor din jur. Un terapeut te poate ajuta, de asemenea, să găsești modalități de a gestiona stresul și de a te concentra asupra ergonomiei la locul de muncă și acasă.

În plus față de kinetoterapie, medicul poate prescrie medicamente care ajută la gestionarea durerii, cum sunt analgezicele.

Dacă fibromialgia este cauza durerilor musculare, simptomele acestei afecțiuni pot fi gestionate cu medicamente pe bază de rețetă, cum ar fi anticonvulsivante (pregabalin) și antidepresive (duloxetină), care modifică răspunsurile chimice ale organismului la durere. În plus, medicamentele pentru durere și medicamentele antiinflamatoare sunt uneori injectate direct în zona afectată pentru a reduce durerea.

Bolile autoimune provoacă inflamație sistemică excesivă a întregului corp. Dacă durerile musculare sunt provocate de o astfel de boală, tratamentul, deși depinde de fiecare afecțiune în parte, poate include medicamente precum corticosteroizii, care ajută la reducerea inflamației.

Stresul și durerile musculare

Când corpul este stresat, mușchii se încordează. Tensiunea musculară este aproape o reacție reflexă la stres - modul în care organismul se protejează împotriva rănilor și durerii.

Odată cu debutul brusc al stresului, mușchii se încordează toți deodată și apoi eliberează tensiunea când stresul trece. Stresul cronic face ca mușchii corpului să fie într-o stare mai mult sau mai puțin constantă de încordare. Atunci când mușchii sunt încordați pentru perioade lungi de timp, acest lucru poate declanșa și alte reacții negative în corp.

De exemplu, atât cefaleea de tip tensional, cât și cefaleea migrenoasă sunt asociate cu tensiune musculară cronică în zona umerilor, gâtului și capului. Durerea musculo-scheletică la nivelul spatelui inferior și al extremităților superioare a fost, de asemenea, corelată cu stresul, în special cu stresul de la locul de muncă.

Milioane de persoane suferă de afecțiuni cronice dureroase secundare tulburărilor musculo-scheletice. De multe ori, poate exista o leziune care declanșează starea dureroasă cronică. Ceea ce determină dacă o persoană rănită suferă sau nu de durere cronică este modul în care aceasta răspunde la vătămare.

Persoanele care se tem de durere și care caută doar o cauză fizică și un remediu pentru leziune au, în general, o recuperare mai slabă decât persoanele care mențin un anumit nivel de activitate moderată, supravegheată de un medic. Tensiunea musculară și, în cele din urmă, atrofia musculară din cauza neutilizării corpului, toate încurajează apariția de afecțiuni musculo-scheletice cronice, legate de stres.

S-a demonstrat că tehnicile de relaxare și alte activități și terapii pentru gestionarea stresului reduc în mod eficient tensiunea musculară, scad incidența anumitor tulburări legate de stres, cum ar fi durerile de cap și sporesc senzația de bine a persoanei afectate. Pentru cei care dezvoltă dureri cronice, s-a demonstrat că activitățile de eliberare a stresului îmbunătățesc starea de spirit și funcția zilnică.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Medicine - Myalgia
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/myalgia
Science Direct – Myalgia
https://www.sciencedirect.com/topics/neuroscience/myalgia

Te-ar mai putea interesa și...

Te-ar mai putea interesa și