Statinele pot reduce complicatiile unei operatii cardiace
Statinele pot reduce complicatiile unei operatii cardiace
Statinele pot reduce complicatiile unei operatii cardiace
În lume, mai bine de 20% din populația adultă cu vârste de peste 40 ani urmează tratamente pentru reducerea colesterolului, iar majoritatea acestor tratamente se bazează pe statine. Ca multe alte medicamente, și acestea au avantaje și dezavantaje și pot avea beneficii și în afara scăderii colesterolului.
Tratamentul colesterolului mărit implică în primul rând schimbări în ce privește alimentația și mișcarea, însă unii oameni au nevoie și de medicamente, iar cele mai prescrise sunt statinele. Acestea sunt și eficiente și au și un profil bun de siguranță, însă unele persoane resimt efecte secundare pe care nu le tolerează.
Printre principalele efecte adverse care îi fac pe pacienți să renunțe la tratament se numără durerile musculare, durerile de stomac, disfuncțiile sexuale, depresia, pierderile de memorie sau diminuarea atenției și creșterea nivelului de glucoză din sânge (glicemia).
În plus, statinele nu sunt recomandate femeilor însărcinate sau celor care își doresc să facă un copil în viitorul apropiat, iar în general se administrează împreună cu un protector hepatic, pentru a diminua toxicitatea asupra acestui organ. Extractul de armurariu este frecvent utilizat ca supliment pentru protecția ficatului, având proprietăți antioxidante și antiinflamatorii. De asemenea, se mai pot lua acid alfa-lipoic, un antioxidant care susține sănătatea ficatului și reduce stresul oxidativ sau N-acetilcisteină (NAC), un precursor al glutationului, un antioxidant important pentru ficat, care poate sprijini sănătatea hepatică.
Statinele pot avea un impact asupra ficatului, însă efectele adverse hepatice semnificative sunt destul de rare și apar de regulă doar la un procent mic de pacienți. În cazul în care apar semne de afectare hepatică (cum ar fi oboseală persistentă, durere în partea dreaptă a abdomenului, icter), medicul poate ajusta doza sau poate recomanda un protector hepatic, așa cum am discutat.
Cum funcționează statinele și ce beneficii au?
Colesterolul, element vital pentru sănătatea organismului nostru, este periculos doar atunci când este prezent în exces și atunci când echilibrul dintre colesterolul rău (LDL) și colesterolul bun (HDL) nu este cel optim. Rolul statinelor este de a reduce sau a ține sub control nivelul colesterolului, în funcție de obiective, prin întreruperea producției sale.
Statinele inhibă o enzimă numită HMG-CoA reductază, enzima responsabilă pentru secreția colesterolului în ficat. În plus, specialiștii spun că statinele ar avea și capacitatea de a stimula organismul să resoarbă plăcile de colesterol existente în jurul și pe pereții vaselor de sânge. Foarte mulți pacienți cu hipertensiune arterială, care au risc crescut de boli cardiace sau care au suferit evenimente cardiovasculare majore urmează și tratamente cu statine, ca parte a schemei de îngrijire.
Reducerea colesterolului rău
Statinele reduc producția de LDL (lipoproteine cu densitate joasă) în ficat, scăzând nivelul colesterolului rău din sânge. Aceasta contribuie la prevenirea depunerilor de colesterol pe artere, care pot cauza ateroscleroza.
Reducerea riscului de atac de cord și accident vascular cerebral (AVC)
Prin scăderea nivelului de colesterol LDL, statinele ajută la reducerea riscului de formare a plăcilor de aterom pe artere, scăzând astfel riscul de infarct miocardic și AVC.
Stabilizarea plăcilor de aterom
Statinele pot contribui la stabilizarea plăcilor existente pe artere, prevenind rupturile acestora, care ar putea cauza blocaje și evenimente cardiovasculare severe.
Reducerea inflamației vasculare
Statinele au și un efect antiinflamator asupra pereților arteriali, ceea ce ajută la reducerea riscului de inflamație cronică care poate contribui la bolile cardiovasculare.
Protecția împotriva unor afecțiuni cerebrovasculare
Pentru persoanele care prezintă factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială sau diabetul, statinele pot reduce riscul de accidente cerebrovasculare ischemice.
Posibil efect benefic asupra altor organe
Unele studii sugerează că statinele pot avea efecte benefice asupra altor organe, prin mecanisme antioxidante și antiinflamatorii, deși acestea necesită cercetări suplimentare pentru confirmare.
Utilizate în prevenția primară și secundară
Statinele sunt utilizate atât pentru prevenirea primară (la persoanele cu risc ridicat, dar fără antecedente de boli cardiovasculare), cât și în prevenția secundară (la cei care au avut deja un atac de cord sau AVC), fiind extrem de eficiente în reducerea riscului de recurență.
Rolul statinelor în intervențiile chirurgicale cardiace
Înainte de o operație, pentru a evita interacțiunile dintre tratamentele urmate de pacient și anestezie, administrarea multor medicamente este oprită, iar în această categorie intră și statinele.
Cu toate acestea, un studiu publicat recent arată că utilizarea acestor medicamente înainte și după intervenția chirurgicală ar putea reduce complicațiile și riscul de deces. Cercetarea a urmărit cazurile unor pacienți care au fost supuși intervenției chirurgicale de montare a unui bypass, operație care poate cauza reacții inflamatorii grave și poate duce la multe complicații post-operatorii. În cazul acestora, s-a dovedit că administrarea statinelor chiar și cu puțin timp înaintea operației a fost foarte bine tolerată și că beneficiile, inclusiv o reducere a fibrilației atriale, au compensat orice potențiale efecte secundare negative.
Mai multe studii de follow-up sunt planificate în viitor, în vederea obținerii unor concluzii pertinente care pot modifica protocolul actual pre-operator. De asemenea, cercetătorii urmăresc să reducă efectele adverse existente în prezent, pentru a transforma tratamentul împotriva colesterolului crescut într-unul mai puțin periculos.
Statinele îmbunătățesc structura și funcționarea inimii
Deși folosirea statinelor pentru tratarea pacienților care au un risc de boli cardiace a fost destul de controversată în ultimele decenii, cercetări mai recente sugerează că statinele contribuie la sănătatea inimii, prin îmbunătățirea structurii acestui mușchi și, drept rezultat, pot îmbunătății funcționarea acestui organ vital.
Autorul unui studiu despre statine, dr. Nay Aung, subliniază beneficiile pentru sănătate ale statinelor. Aceste medicamente, spune cardiologul, pot să îmbunătățească funcționarea vaselor de sânge, împiedicându-le să acumuleze plăci adiționale de colesterol, precum și să reducă inflamația. În plus, studiile anterioare au arătat că statinele pot reduce grosimea mușchiului inimii (miocardului), iar din acest motiv, oamenii de știință le recomandă că fiind un mod benefic de a trata hipertrofia ventriculară stângă. Studii clinice extinse au arătat că statinele reduc riscul de accident vscular cerebral și infarct miocardic.
Un studiu recent, deschis, randomizat și multicentric în care au fost incluși 4400 de adulți cu boală coronariană a analizat efectele a două statine, rosuvastatină și atorvastatină. Reducerea intensivă a nivelului colesterolului LDL este recomandată la persoanele cu boală coronariană, care sunt considerate ca având un risc crescut sau foarte mare de evenimente cardiovasculare aterosclerotice viitoare.
Pe lângă eficacitatea statinelor în reducerea nivelului de colesterol LDL și a riscului de evenimente cardiovasculare adverse viitoare, preocupările legate de siguranță, inclusiv efectele adverse legate de statine și intoleranța, ar trebui de asemenea luate în considerare, arată autorii studiului.
4341 din cei 4400 de participanți (98,7%) au finalizat studiul. Doza zilnică medie a medicamentelor studiate a fost de 17,1 mg în grupul tratat cu rosuvastatină și de 36,0 mg în grupul tratat cu atorvastatină - grupurile au fost tratate timp de trei ani. Concluzia studiului a fost că, la adulții cu boală coronariană, rosuvastatina și atorvastatina au arătat eficiență în scăderea riscului de deces de orice cauză, infarct miocardic, accident vascular cerebral sau orice revascularizare coronariană la trei ani. Rosuvastatina a fost asociată cu niveluri mai scăzute de colesterol LDL, dar cu un risc mai mare de apariție a diabetului zaharat care necesită antidiabetice și risc de operație de cataractă, comparativ cu atorvastatina.
Cine nu trebuie să ia statine?
Statinele nu sunt recomandate pentru toată lumea și pot fi contraindicate în anumite situații. Iată câteva categorii de persoane care nu ar trebui să ia statine sau care trebuie să le utilizeze cu precauție:
Persoanele cu alergie la statine - orice persoană care a avut o reacție alergică la statine trebuie să evite aceste medicamente.
Femeile însărcinate sau care alăptează - statinele pot afecta negativ dezvoltarea fătului și nu sunt sigure în timpul sarcinii sau alăptării. Femeile care își doresc să rămână însărcinate trebuie să informeze medicul dacă iau statine.
Persoanele cu boli hepatice active - statinele pot afecta ficatul, așa că nu sunt recomandate în cazul unor afecțiuni hepatice active, cum ar fi hepatita acută sau ciroza hepatică. Totuși, persoanele cu afecțiuni hepatice ușoare pot lua statine sub supraveghere medicală atentă.
Persoanele cu afecțiuni musculare - statinele pot cauza miopatie (slăbiciune și durere musculară) și rabdomioliză (o afecțiune gravă în care țesutul muscular se descompune și eliberează substanțe toxice în sânge). Persoanele cu afecțiuni musculare preexistente trebuie să fie atent monitorizate sau să evite statinele.
Persoanele care iau anumite medicamente - statinele pot interacționa cu unele medicamente, cum ar fi antifungicele (ketoconazol), antibioticele (claritromicina, eritromicina), medicamentele pentru HIV și unele imunosupresoare. Medicul poate ajusta doza sau alege alt tip de statină.
Persoanele cu boală renală gravă - în cazuri de insuficiență renală severă, administrarea de statine poate crește riscul de efecte secundare, inclusiv probleme musculare. Dozele trebuie ajustate și monitorizate cu atenție.
Persoanele în vârstă, cu fragilitate - la persoanele vârstnice, mai ales cele foarte fragile, cu o stare de sănătate precară, statinele trebuie administrate cu atenție, deoarece acestea pot crește riscul de slăbiciune musculară și alte reacții adverse.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Statins
https://www.nhs.uk/conditions/statins/
Rosuvastatin versus atorvastatin treatment in adults with coronary artery disease: secondary analysis of the randomised LODESTAR trial
https://www.bmj.com/content/383/bmj-2023-075837
Studiul „Rosuvastatin versus atorvastatin treatment in adults with coronary artery disease: secondary analysis of the randomised LODESTAR trial”, apărut în BMJ 2023; 383 doi: https://doi.org/10.1136/bmj-2023-075837, autori: Yong-Joon Lee et al.
Te-ar mai putea interesa și...
