Statinele reduc riscul de deces cauzat de bolile de inima

Rezumat: Statinele sunt printre cele mai studiate medicamente folosite pentru reducerea colesterolului LDL și pentru scăderea riscului de evenimente cardiovasculare majore, precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral ischemic. Întrebarea importantă pentru publicul larg nu este doar dacă statinele scad colesterolul, ci dacă statinele reduc și riscul de deces provocat de bolile de inimă. Datele din ghiduri medicale și din analize științifice recente arată că răspunsul este, în multe situații, da, mai ales la persoanele cu risc cardiovascular crescut sau cu boli cardiovasculare deja diagnosticate, însă beneficiul depinde de contextul clinic, vârstă, risc individual și aderența la tratament.

1. Ce sunt statinele și de ce sunt atât de importante în bolile de inimă?
2. Statinele și riscul de deces cardiovascular
3. Ce spun ghidurile recente despre statine și boli cardiovasculare?
4. Ce arată studiile recente despre statine, mortalitate și evenimente cardiovasculare?
5. Reduc statinele decesul din toate cauzele sau doar pe cel cardiovascular?
6. Ce trebuie știut despre riscuri și efecte adverse când vorbim de statine?
7. Statinele funcționează singure sau împreună cu stilul de viață?

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Ce sunt statinele și de ce sunt atât de importante în bolile de inimă?

Statinele sunt medicamente care reduc producția de colesterol în ficat prin blocarea unei enzime implicate în sinteza colesterolului, iar efectul cel mai urmărit în practică este scăderea colesterolului LDL, adică a fracției care favorizează formarea plăcilor de aterom în artere. Când aceste plăci se dezvoltă și se destabilizează, ele pot duce la infarct miocardic, accident vascular cerebral și alte boli cardiovasculare aterosclerotice, motiv pentru care controlul LDL rămâne una dintre cele mai importante strategii de prevenție.

În practică, statinele nu sunt recomandate tuturor persoanelor cu colesterol puțin crescut, ci mai ales celor la care riscul global de boli cardiovasculare este suficient de mare încât beneficiul tratamentului să depășească eventualele dezavantaje.

Statinele și riscul de deces cardiovascular

Răspunsul corect este că, în general, da, statinele pot reduce riscul de deces cardiovascular, dar magnitudinea beneficiului diferă mult între prevenția primară și prevenția secundară.

În prevenția secundară, adică la persoanele care au deja boli cardiovasculare cunoscute, dovezile sunt foarte solide și arată reducerea evenimentelor cardiovasculare și a mortalității cardiovasculare. În prevenția primară, adică la persoanele fără infarct, sau altă boală cardiovasculară diagnosticată anterior, statinele reduc clar evenimentele cardiovasculare, iar pentru mortalitate beneficiul există mai ales la cei cu risc suficient de mare, dar nu este la fel de spectaculos în toate categoriile.

Statinele nu sunt pastile care garantează că o persoană nu va muri din cauza bolile de inimă, însă sunt medicamente care reduc probabilitatea ca acest lucru să se întâmple, în special atunci când există deja ateroscleroză, diabet, hipertensiune, fumat sau un profil de risc cardiovascular înalt.

De ce contează diferența dintre prevenția primară și prevenția secundară? Această diferență este esențială, pentru că atunci când vorbim despre bolile de inimă deja existente, riscul de evenimente ulterioare este mult mai mare, iar statinele au un teren mai clar pe care să producă beneficii măsurabile.

La o persoană care a avut deja un infarct, o angină, o revascularizare sau un AVC ischemic, scăderea LDL reduce șansa unui nou eveniment și reduce și riscul de deces cardiovascular. La o persoană fără istoric de boli cardiovasculare, dar cu colesterol crescut și alți factori de risc, statinele pot preveni primul eveniment, însă efectul asupra mortalității totale sau cardiovasculare depinde mai mult de nivelul de risc inițial și de durata urmăririi.

Ce spun ghidurile recente despre statine și boli cardiovasculare?

Ghidurile medicale moderne tratează statinele ca terapie de bază pentru reducerea LDL și scăderea riscului cardiovascular. Actualizarea ESC/EAS din 2025 privind dislipidemiile a inclus noi date despre intensificarea terapiei hipolipemiante și despre folosirea timpurie a tratamentului pentru atingerea țintelor de LDL, ceea ce confirmă că statinele rămân fundamentul tratamentului, de multe ori în asociere cu alte medicamente atunci când riscul este foarte mare.

În 2026, ACC și AHA au publicat o nouă actualizare a ghidului pentru managementul dislipidemiei, punând accent pe depistare mai timpurie, evaluarea mai precisă a riscului și tratament mai devreme la persoanele cu expunere mare, pe termen lung, la LDL crescut.

Pentru publicul larg, mesajul este simplu: medicina cardiovasculară actuală nu consideră statinele un tratament „opțional” pentru cine are boli cardiovasculare importante, ci o piesă centrală a prevenirii infarctului, AVC-ului și decesului cardiovascular. În același timp, ghidurile insistă că statinele trebuie alese în funcție de riscul individual și că decizia nu se ia după o singură valoare de colesterol, ci după întregul tablou clinic.

Ce arată studiile recente despre statine, mortalitate și evenimente cardiovasculare?

Datele din cercetările publicate în ultimii ani susțin, în linii mari, ideea că statinele reduc evenimentele cardiovasculare și, în multe contexte, reduc și mortalitatea. O meta-analiză în care au fost persoane cu diabet zaharat de tip 2 a găsit că utilizarea statinelor s-a asociat cu risc mai mic de evenimente cardiovasculare majore și de mortalitate de orice cauză față de neutilizarea lor.

Deși acest studiu s-a concentrat pe mortalitatea totală, el este relevant pentru că diabetul este una dintre cele mai importante condiții care cresc riscul de boli cardiovasculare și de deces de cauză cardiacă.

Într-un studiu cu pacienți hipertensivi fără diabet și fără boală cardiovasculară cunoscută, statinele au fost asociate cu reducerea mortalității totale, a mortalității cardiovasculare, a infarctului miocardic și a AVC-ului. Acest tip de rezultat este valoros pentru că arată că beneficiul nu apare doar la cei care au deja diagnostic de boală coronariană, ci și la unii pacienți din prevenția primară, atunci când profilul de risc este suficient de mare.

În zona prevenției secundare, datele sunt și mai ferme. Un articol recent care rezumă dovezi din studii randomizate arată că reducerea LDL prin statine scade riscul de evenimente cardiovasculare majore și mortalitatea cardiovasculară cu aproximativ 20% pentru fiecare reducere de 1 mmol/L a LDL-colesterolului. Acesta este unul dintre cele mai importante argumente pentru folosirea consecventă a statinelor la pacienții cu ateroscleroză documentată.

Când un tratament previne un eveniment relativ rar, avantajul poate părea mic în cifre absolute. Dar când aceeași intervenție este aplicată unei persoane cu risc mare de bolile de inimă, beneficiul devine mai ușor de observat și mai important clinic. De aceea, statinele sunt de obicei recomandate cu prioritate persoanelor cu antecedente de infarct sau AVC, diabet, hipercolesterolemie severă, hipertensiune plus alți factori de risc sau risc cardiovascular calculat crescut.

Reduc statinele decesul din toate cauzele sau doar pe cel cardiovascular?

Aceasta este o nuanță importantă. Uneori, un medicament poate reduce decesul cardiovascular fără să producă o scădere spectaculoasă a mortalității totale, mai ales în studii scurte sau în populații cu multe alte cauze de deces.

În cazul statinelor, beneficiul asupra mortalității totale este mai clar în unele grupuri decât în altele. Cochrane arată că în prevenția primară statinele reduc evenimentele cardiovasculare și sunt eficiente, dar discuția despre mortalitatea totală depinde de selecția pacienților, durata studiilor și riscul inițial.

Există un beneficiu net pentru prevenirea evenimentelor cardiovasculare și a mortalității de orice cauză la anumiți adulți 40–75 ani cu risc crescut, însă pentru persoanele de 76 de ani sau mai vârstnice fără istoric cardiovascular dovezile sunt insuficiente pentru inițierea tratamentului.

Ce trebuie știut despre riscuri și efecte adverse când vorbim de statine?

Discuția corectă despre statine trebuie să includă și efectele adverse, deoarece mulți pacienți renunță la tratament de teamă sau din cauza simptomelor. Însă multe persoane care iau statine au puține sau deloc reacții adverse, iar cele mai frecvente efecte sunt de obicei ușoare, precum cefalee, simptome digestive sau dureri musculare.

O meta-analiză a evaluat reacțiile adverse ale statinelor în prevenția primară și a concluzionat că beneficiile cardiovasculare tind să depășească riscurile, deși anumite efecte adverse pot varia în funcție de tipul și doza de statină.

Statinele funcționează singure sau împreună cu stilul de viață?

Statinele nu înlocuiesc alimentația echilibrată, mișcarea, renunțarea la fumat și controlul tensiunii sau al diabetului. Tratamentul hipolipemiant este de obicei folosit împreună cu schimbări de stil de viață, nu în locul lor. În plus, ghidurile moderne recomandă uneori combinarea statinelor cu alte terapii de scădere a lipidelor atunci când riscul este foarte mare sau LDL-ul nu ajunge la țintă. Terapia combinată cu statine și ezetimib poate oferi reduceri suplimentare ale LDL și rezultate clinice mai bune decât statina singură în anumite contexte.

Așadar, statinele reduc riscul de deces cauzat de bolile de inimă în special la persoanele cu boli cardiovasculare cunoscute și la cele cu risc cardiovascular crescut, iar în plus reduc clar riscul de infarct, AVC și alte evenimente aterosclerotice majore. Beneficiul este cel mai bine demonstrat în prevenția secundară, dar există susținere importantă și pentru anumite categorii din prevenția primară.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Statinele reduc doar colesterolul sau și riscul de infarct?
Răspuns: Statinele reduc colesterolul LDL, dar reduc și riscul de infarct, AVC și alte evenimente cardiovasculare majore.

Întrebare: Statinele reduc riscul de deces cardiovascular?
Răspuns: Da, mai ales la persoanele cu boli cardiovasculare deja diagnosticate și la cele cu risc cardiovascular crescut.

Întrebare: Toți oamenii cu colesterol crescut trebuie să ia statine?
Răspuns: Nu. Tratamentul depinde de riscul cardiovascular global, vârstă, alți factori de risc și istoricul de boli cardiovasculare.

Întrebare: Sunt efectele adverse ale statinelor frecvente?
Răspuns: Multe persoane nu au reacții adverse sau au efecte ușoare, iar beneficiile depășesc de obicei riscurile la pacienții potriviți.

Întrebare: Pot înlocui statinele dieta și sportul?
Răspuns: Nu. Statinele se folosesc, de regulă, împreună cu măsuri de stil de viață sănătos, nu în locul lor.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
European Society of Cardiology - 2025 Focused Update of the 2019 ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias
https://www.escardio.org/guidelines/clinical-practice-guidelines/all-esc-practice-guidelines/dyslipidaemias/
The BMJ - Secondary prevention of cardiovascular disease, including cholesterol targets: summary of updated NICE guidance
https://www.bmj.com/content/384/bmj.q637
Studiul „Secondary prevention of cardiovascular disease, including cholesterol targets: summary of updated NICE guidance”, apărut în BMJ 2024; 384 doi: https://doi.org/10.1136/bmj.q637, autori: David Wonderling et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...