Exista un alt tip de colesterol "rau": cum afli daca ai aceasta lipoproteina in sange

Specialiștii spun că, pe lângă colesterolul LDL „rău”, ar mai exista un tip de colesterol „rău". Iată ce trebuie să știi despre aceasta! Probabil că ești familiarizat(ă) cu semnalele de alarmă trase de specialiști în privința lipoproteinelor de densitate mică (joasă) (LDL), cunoscute și sub denumirea de colesterol „rău". Colesterolul LDL îți poate crește foarte mult riscul de boală cardiovasculară și de accident vascular cerebral, în timp.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Însă ai auzit vreodată de lipoproteina (a) sau Lp (a)? Ea este un alt tip de colesterol „rău”, care nu este detectat la testele uzuale pentru aflarea valorilor colesterolului pe care le faci la recomandarea medicului tău.

Ce este lipoproteina (a)?

Lp (a) este o mică proteină care poate circula, având niveluri foarte mari, în sângele pacientului, accelerând formarea plăcilor de aterom, care pot bloca arterele (le pot îngusta sau înfunda). Pe măsură ce lipoproteina (a) circulă prin sânge, creând din ce în ce mai multe plăci de aterom, arterele tale se vor îngustă treptat, limitând volumul de sânge care trebuie să circule spre inima și creierul tău. Acest lucru duce la un risc crescut de formare a cheagurilor de sânge, infarct miocardic, accident vascular cerebral și stenoză aortică.

Moștenirea genetică este în spatele acestui tip de colesterol, fiind un potențial factor de risc pentru boala cardiovasculară, pe care mulți oameni nici nu știu că o au. De fapt, lipoproteina (a) este cel mai prevalent factor de risc genetic pentru boala arterială coronariană (cunoscută drept cardiopatie ischemică) și stenoză aortică.

Experții spun că mitul colesterolului „rău” (care nu este singular) trebuie demontat, iar oamenii trebuie să înțeleagă că este posibil să moștenească de la părinți factori de risc pentru a dezvolta, mai târziu, artere înfundate sau îngustate din cauza acumulării de placă ateromatoasă. Nu este obligatoriu să ai un stil de viață nesănătos pentru a sfârși prin a avea un infarct miocardic, mai subliniază specialiștii, pentru că unele persoane se nasc cu o predispoziție genetică pentru bolile cardiovasculare.

Cum poți să afli dacă ai această formă de colesterol în organism

Anumite teste de sânge pentru colesterol (profilul lipidic clasic) nu includ și o testare pentru lipoproteina (a). Va trebui să îi ceri medicului tău să îți dea o trimitere, pentru a face separat acest test de sânge.

Nivelurile ridicate de Lp(a), definite ca mai mari de 50 mg/dL (125 nmol/L), sunt frecvente. Nivelurile mediane de Lp(a) variază în funcție de rasă și sex. Nivelul ridicat al Lp(a) este observat la persoanele de toate rasele și etniile, dar pare să fie mai frecvent la persoanele de culoare¹, potrivit unui studiu recent.

Multe persoane cu Lp(a) ridicată nu prezintă simptome. Cu toate acestea, este posibil să ai Lp(a) mare dacă ai oricare dintre următorii factori de risc:

Suferi de boala arterială periferică;
Ai făcut infarct miocardic, accident vascular cerebral sau suferi de o boală coronariană înainte de 55 de ani (dacă ești bărbați) sau de 65 de ani (dacă ești femeie) fără factori de risc cunoscuți, cum ar fi LDL crescut, fumatul, diabetul sau obezitatea;
Ai în familie persoane de sex feminin care au avut un atac de cord sau un accident vascular cerebral înainte de vârsta de 65 de ani;
Ai în familie persoane de sex masculin care au avut un atac de cord sau un accident vascular cerebral înainte de vârsta de 55 de ani;
Hipercolesterolemie familială;
Anumite tipuri de stenoză aortică.

Experții americani recomandă ca persoanele care suferă de o boală cardiovasculară (în ciuda faptului că au rezultate normale obținute în urma altor teste pentru determinarea profilului lipidic), persoanele care au hipercolesterolemie (chiar dacă au o dietă sănătoasă și echilibrată) și cele cu un antecedente de boală cardiacă în familie (în special dacă afecțiunea a debutat la o vârstă fragedă sau a avut drept rezultat decesul subit al rudei) să ceară medicului specialist trimitere pentru a face această analiză de sânge pentru a afla dacă au lipoproteina (a).

Această depistare precoce a valorilor lipoproteinei (a) le va permite medicilor să identifice în mod clar în dosarul medical al pacientului prezența unui puternic factor de risc pentru boala cardiovasculară și să conceapă strategii atât pentru prevenție, cât și pentru tratament.

Deoarece nivelurile crescute de Lp(a) apar, în mare parte, din cauza riscurilor genetice și nu fluctuează mult ca răspuns la riscuri modificabile, cum ar fi exercițiile fizice, un screening unic ar fi suficient pentru majoritatea oamenilor, spun experții. În Europa și Canada, screening-urile Lp(a) sunt recomandate tuturor.

Ce medicamente pot fi de ajutor

Având în vedere că prezența lipoproteinei (a) este într-adevăr determinată de moștenirea ta genetică, medicii de peste Ocean spun că este dificil să îți reduci nivelul Lp (a), chiar dacă faci unele schimbări semnificative în stilul tău de viață.

Specialiștii spun că există două clase principale de medicamente aprobate în Statele Unite ale Americii (SUA), dar acestea nu sunt în mod formal aprobate pentru a trata cu exactitate valorile mari ale lipoproteinei (a). Aceste medicamente sunt niacina și inhibitorii de PCSK9.

Statinele au arătat rezultate mixte și, în unele cazuri, s-a dovedit că cresc Lp(a). Cu toate acestea, statinele sunt o opțiune de tratament primară pentru pacienții cu hiperlipidemie. Nivelurile ridicate de Lp(a) pot indica necesitatea unei terapii mai intensive cu statine pentru a optimiza nivelul de lipoproteine cu densitate scăzută al pacientului și pentru a reduce riscul de boală coronariană.

Inhibitorii PCSK9 sunt, de asemenea, o opțiune pentru scăderea nivelului de Lp(a). O meta-analiză a arătat că inhibitorii PCSK9 au scăzut Lp(a) cu 26%, în plus față de îmbunătățirea rezultatelor cardiace. În unele cazuri, s-a demonstrat că inhibitorii PCSK9 scad nivelul Lp(a) cu aproximativ 20-30%. Afereza lipoproteinelor, care elimină excesul de Lp(a) și colesterolul LDL din organism, este o altă opțiune, dar pentru pacienții cu riscuri mai mari.

Opțiunile mai puțin frecvent utilizate în gestionarea acestui tip de colesterol „rău” includ afereza lipidică și o terapie investigațională numită terapie antisens. În general, afereza lipidică poate fi rezervată celor mai severe cazuri refractare și are un rol foarte limitat în tratarea Lp(a) ridicată2. Afereza va cauza, de asemenea, scăderi tranzitorii ale nivelurilor de Lp(a), iar nivelurile serice pot începe în general să urce din nou.

Medicamentele hormonale pot îmbunătăți nivelurile de Lp(a), susțin oamenii de știință. Estrogenul poate îmbunătăți nivelul Lp(a), însă nu este utilizat în prezent ca terapie pentru îmbunătățirea markerilor lipidici.

S-a demonstrat că terapia de substituție cu testosteron reduce nivelul Lp(a). Însă sunt necesare cercetări suplimentare asupra terapiei de substituție cu testosteron pentru a trage o concluzie cu privire la rolul acesteia în cardiologia preventivă.

Este important de menționat că terapia de înlocuire cu testosteron poate duce la scăderea nivelului HDL, crescând astfel riscul de ateroscleroză. L-carnitina poate, de asemenea, să scadă nivelurile de Lp(a), dar a fost asociată cu niveluri crescute de N-oxid de trimetilamină (TMAO), ceea ce poate duce la ateroscleroză.

Cercetătorii studiază, de asemenea, abordări direcționate pentru a scădea Lp(a) și abordări pentru a sprijini în continuare pacienții.

Cine are un risc mare de a avea acest tip de colesterol „rău”?

Medicii spun că persoanele care au antecedente familiale de boală cardiacă prematură și de evenimente cardiovasculare (bărbații înainte de 55 de ani și femeile înainte de 65 de ani) ar trebui să își facă teste pentru lipoproteina (a). Pacienții care au un risc „intermediar" sau „moderat" de infarct miocardic sau de accident vascular cerebral ar trebui, de asemenea, să fie testați pentru lipoproteina (a).

Nivelurile de Lp(a) sunt determinate în primul rând de genetică, dar unele modificări ale stilului de viață pot ajuta la reducerea riscului de boli cardiovasculare asociate cu niveluri ridicate de Lp(a). Consumul mai multor legume, fructe, nuci și semințe de in poate fi de ajutor în scăderea nivelului de Lp(a).

Recomandările Experților DOC

Într-un studiu recent, în care au fost implicați 10 pacienți, și care a ținut 14 zile, o dietă bogată în aceste alimente a condus la o reducere a nivelului de Lp(a) cu 24% ³. Într-un studiu de 6 săptămâni în care au fost implicate 38 de persoane cu niveluri ridicate de Lp(a), s-a descoperit că semințele de in măcinate reduc nivelurile de Lp(a) cu aproximativ 7%. În mod similar, într-un alt studiu de 10 săptămâni care a implicat 62 de indivizi, Lp(a) a scăzut cu 14%.

Dacă anumite cercetări au arătat că exercițiile fizice moderate au un efect redus asupra concentrației serice ale Lp(a), alte studii au arătat că antrenamentele intense, cum ar fi alergarea pe o distanță mare sau ridicarea greutăților pot crește nivelurile serice de Lp(a) pe parcursul mai multor luni până la ani.

Ai suferit un infarct sau un accident vascular și te temi de o recidivă? Valorile mari ale colesterolului favorizează riscul de reapariție a evenimentelor cardiovasculare majore!

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1Studiul „Lp(a) (Lipoprotein[a]) Concentrations and Incident Atherosclerotic Cardiovascular Disease”. Arteriosclerosis, Thrombosis, and Vascular Biology 2021;41:465–474. Patel AP, Wang M, Pirruccello JP, Ellinor PT, Ng K, Kathiresan S, Khera AV.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33115266/
2 National Library of Medicine - Lipoprotein A
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK570621/
3 Studiul „Diet and Lp(a): Does Dietary Change Modify Residual Cardiovascular Risk Conferred by Lp(a)?”, Nutrients. 2020 Jul., Byambaa Enkhmaa, Kristina S Petersen, Penny M Kris-Etherton, Lars Berglund
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32646066/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...