Diagnosticul corect al dislipidemiilor

Pentru a pune diagnosticul de dislipidemie, e nevoie de analize de sânge. Dacă se constată dislipidemia, medicul poate indica și alte investigații pentru a se observa prezența aterosclerozei și a se indica un tratament adecvat.

Diagnosticul dislipidemiilor se face prin testarea corectă a colesterolului cu fracțiunile de colesterol și trigliceride, la recomandarea medicului, prin recoltare de sânge. Dacă știi că mergi la analize dimineața, este foarte important să nu mănânci după ora 20.00 în seara precedentă. Este foarte important să informezi medicul: dacă hipercolesterolemia și hipertrigliceridemia sunt prezente și de când, să dai detalii despre obiceiurile alimentare și să specifici dacă rudele de gradul 1 suferă de dislipidemie sau boli cardiovasculare.

Dislipidemia poate fi pusă în evidență prin analize de laborator (lipidogramă serică) făcute regulat, urmând recomandările medicului. Depistarea precoce a dislipidemiei permite intervenții curative timpurii, cu reducerea considerabilă a riscului cardiovascular.

Recomandările Experților DOC

Diagnosticarea aterosclerozei

Diagnosticarea precoce a aterosclerozei, în faza asimptomatică, este de mare importanță pentru prevenția bolilor cardiovasculare. De-a lungul timpului, s-au dezvoltat mai multe metode de investigare.
Vizualizarea angiografică a deformărilor sau îngustărilor lumenului unui vas de sânge rămâne cel mai bun test prezumtiv - deși invaziv - pentru demonstrarea unei ateroscleroze latente.
Angiografia coronariană permite vizualizarea și evaluarea arterelor până la un diametru de 0,5 mm.
Ecografia Doppler vasculară permite, neinvaziv, să se aprecieze viteza și uniformitatea fluxului sangvin arterial, ca și conturul și linearitatea vasului de sânge. Aceasta pune în evidență și prezența de plăci ateromatoase în diverse teritorii: artera aortă, carotida și ramurile ei. Ecografia, însă, este puțin utilă în practica clinică pentru vizualizarea plăcilor aterosclerotice.
Scintigrafia, utilizând radionuclizi, poate furniza date asupra fluxului circulator al inimii, vizualizând defectele de perfuzie ale miocardului; la fel, vizualizarea fluxului circulator cerebral cu tehnici izotopice și tomografie cu emisie de pozitroni. Prezența radiologică a calcifierilor la nivelul vaselor sangvine este sugestivă pentru ateroscleroză.
Vizualizarea arterelor vertebrale calcificate pe o radiografie de coloană cervicală indică prezența de modificări aterosclerotice.
Arteriografia este o metodă mai nouă, non-invazivă, de depistare precoce a modificărilor vasculare aterosclerotice. Se realizează cu pacientul în poziție culcată pe o canapea, relaxat, și constă în măsurarea timp de câteva secunde a undei de puls a arterei brahiale, prin aplicarea pe braț a unei manșete similare celei de la tensiometru, care comprimă artera. Viteza de propagare a undei de puls este o măsură a afectării vasculare.

O atenție deosebită cu o investigare mai precoce și mai aprofundată trebuie făcută la persoanele care prezintă anumiți factori de risc pentru dislipidemie și ateroscleroză:

înaintare în vârstă,
menopauză,
abuzuri alimentare,
abuz de alcool,
fumat,
obezitate,
sedentarism,
stres,
antecedente familiale.

Dislipidemia și diabetul zaharat

Testul de bază care ajută la depistarea diabetului zaharat este măsurarea glicemiei (cantitatea de glucoză în sânge) dimineața, pe stomacul gol. Valori ale glicemiei cuprinse între 70 și 125 mg/dl, în funcție de laborator și de reactivii care sunt folosiți, sunt considerate normale, în vreme ce valori mai mari de 126 mg/dl dau diagnosticul de diabet zaharat.

Alteori, e necesară continuarea investigațiilor cu un TTGO (test de toleranță la glucoză oral) și hemoglobină glicozilată (o analiză de sânge care arată media glicemiilor în ultimele 3 luni).

Persoanele cu risc de a dezvolta diabet zaharat tip 2, cu vârsta de peste 50 de ani, trebuie să-și determine glicemia la intervale mult mai frecvente. Din categoria acestor persoane menționăm:

copiii pacienților cu diabet zaharat tip 2,
persoanele cu hipertensiune și dislipidemie,
femeile cu istoric de diabet gestațional sau care au dat naștere unor copii cu greutate la naștere de peste 4 kilograme,
persoanele cu obezitate.

Tulburările cardiace

Cardiopatia ischemică sau valvulară și tulburările de ritm cadiac sunt afecțiuni frecvente la vârstnici, care pot fi depistate printr-o serie de investigații cum ar fi:

electrocardiograma,
testul de efort,
ecografia cardiacă,
probe de sânge (hormoni tiroidieni, o serie de enzime cardiace).

Diagnosticul de hipertensiune arterială se stabilește în cazul în care pacientul prezintă în mod persistent valori ridicate ale tensiunii arteriale. Pentru stabilirea diagnosticului sunt necesare trei măsurători ale tensiunii, la intervale de o lună.

Pot fi efectuate, de asemenea, analize de laborator pentru a identifica posibilele cauze ale hipertensiunii arteriale secundare și a stabili dacă aceasta a determinat afecțiuni oculare, renale sau ale inimii.

Se efectuează analize suplimentare pentru depistarea diabetulului zaharat și a unor valori ridicate ale colesterolului, aceștia reprezentând factori de risc în dezvoltarea afecțiunilor inimii care pot necesita tratament.

Creatinina serică se măsoară cu scopul de a detecta eventualele afecțiuni renale, care pot reprezenta fie cauza, fie rezultatul hipertensiunii arteriale.

Electrocardiograma se realizează pentru a identifica eventualele anomalii ale inimii, ca urmare a hipertensiunii arteriale. Se poate realiza, de asemenea, o radiografie toracică sau o ecografie cardiacă, cu scopul de a detecta eventualele semne de dilatație cardiacă sau afecțiuni ale inimii.

De ce dislipidemia este periculoasă și trebuie depistată și tratată?

Este foarte important de înțeles că dislipidemia, deși nu provoacă simptome, trebuie depistată și tratată. Să ai dislipidemie este periculos deoarece reprezintă un factor major de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare, care sunt principala cauză de mortalitate la nivel mondial. Depistarea și tratarea dislipidemiei sunt esențiale, deci, pentru prevenirea complicațiilor severe și pentru menținerea sănătății generale. Iată câteva motive detaliate pentru care dislipidemia trebuie gestionată adecvat:

1. Ateroscleroza și bolile cardiovasculare

Nivelurile crescute de colesterol LDL și trigliceride contribuie la acumularea de lipide pe pereții arterelor, formând plăci de aterom. Aceste plăci pot îngusta arterele, reducând fluxul sangvin către organe vitale, cum ar fi inima și creierul. Ateroscleroza arterelor coronare poate duce la angină pectorală (durere toracică) și, mai grav, la infarct miocardic (atac de cord). Ateroscleroza arterelor care alimentează creierul poate provoca accidente vasculare cerebrale (AVC), care pot duce la dizabilitate severă sau chiar deces.

2. Risc crescut de accident vascular cerebral (AVC)

Depunerile de plăci de aterom în arterele cerebrale pot bloca fluxul sangvin către creier, provocând AVC ischemic. Hipertensiunea arterială, asociată adesea cu dislipidemia, poate duce la ruptura vaselor de sânge din creier, provocând AVC hemoragic.

3. Boala arterială periferică (BAP)

Ateroscleroza poate afecta arterele membrelor inferioare, ducând la claudicație intermitentă (durere la mers) și, în cazuri severe, la gangrenă și amputare.

4. Impactul asupra metabolismului general

Dislipidemia este frecvent asociată cu sindromul metabolic, care include rezistența la insulină și un risc crescut de diabet de tip 2. Diabetul agravează dislipidemia și crește riscul de complicații cardiovasculare.

5. Rinichi și alte organe

Ateroscleroza poate afecta arterele care irigă rinichii, contribuind la dezvoltarea bolii renale cronice. Aceasta agravează și mai mult dislipidemia și riscul cardiovascular. Reducerea fluxului sangvin și a oxigenării către diferite organe poate duce la disfuncții multiple și la o calitate scăzută a vieții.

6. Importanța depistării precoce

Depistarea precoce a dislipidemiei permite intervenții prompte și eficiente pentru a preveni progresia bolii. Testele de sânge pentru profilul lipidic (colesterol total, LDL, HDL, trigliceride) sunt esențiale pentru identificarea dislipidemiei. Detectarea dislipidemiei ajută la evaluarea riscului cardiovascular global și la personalizarea strategiilor de prevenire și tratament.

7. Tratamentul și managementul dislipidemiei

O dietă sănătoasă, bogată în fibre, grăsimi nesaturate și săracă în grăsimi saturate și trans (deci mai puține produse de fast-food, patiserie, mezeluri, brânze topite, dulciuri și băuturi cu zahăr), poate îmbunătăți substanțial profilul lipidic. Activitatea fizică regulată ajută la creșterea nivelului de HDL și la reducerea LDL și trigliceridelor. Renunțarea la fumat, moderarea consumului de alcool și gestionarea greutății sunt esențiale pentru controlul dislipidemiei.

În ce privește medicamentele, statinele și alte hipolipemiante sunt utilizate pentru a reduce nivelurile de LDL și pentru a preveni complicațiile cardiovasculare. Unele persoane nu pot să-și țină valorile lipidelor în limite normale doar prin stilul de viață, și atunci este nevoie să ia și medicamente.

Contează mult ca pacientul să fie compliant, să își ia medicamentele zilnic, în dozele potrivite, indicate de medic. Dacă apar cumva reacții adverse, trebuie discutat cu medicul, deci nu întrerupt tratamentul după ureche. El este în măsură să schimbe dozele, să schimbe medicamentul cu altul, să adauge sau să scoată un medicament din schema terapeutică.

La fel, dacă pacientul vrea să încerce unele suplimente alimentare care să țină lipidele sub control, e bine să nu le ia fără acordul medicului. Chiar dacă acele suplimente poate au făcut bine cuiva din familie, unui prieten sau unui vecin, nu orice supliment funcționează la fel la toată lumea. În plus, amestecarea unor suplimente cu medicamente poate face mai mult rău decât bine, de aceea trebuie întâi întrebat medicul dacă pot fi luate sau nu în siguranță.

În concluzie, dislipidemia este o afecțiune periculoasă care necesită depistare timpurie și tratament adecvat pentru a preveni complicațiile grave, cum ar fi bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral și boala arterială periferică. Adoptarea unui stil de viață sănătos, monitorizarea regulată a profilului lipidic și, atunci când este necesar, utilizarea medicației, sunt cruciale pentru gestionarea eficientă a dislipidemiei și pentru menținerea sănătății generale.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Dyslipidemia
https://www.msdmanuals.com/professional/endocrine-and-metabolic-disorders/lipid-disorders/dyslipidemia
NHLBI - ATHEROSCLEROSIS Diagnosis
https://www.nhlbi.nih.gov/health/atherosclerosis/diagnosis

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...