Ce trebuie sa stii despre dislipidemia secundara?

Dislipidemia este un termen care se referă la nivelul anormal al lipidelor din sânge, prea mare sau prea mic. În unele zone, cele mai frecvente tipuri de dislipidemii sunt hiperlipidemiile, care sunt, de fapt, valorile crescute ale lipidelor din sânge. Aceste creșteri sunt cauzate, de cele mai multe ori, de alimentație și stil de viață nepotrivit. În acest articol discutăm mai în amănunt despre dislipidemia secundară.

Dislipidemia poate afecta oricare dintre lipidele (grăsimile) care se găsesc în sânge, cum ar fi LDL-colesterolul, HDL-colesterolul și trigliceridele. Este important de știut că dislipidemia poate fi împărțită în două categorii, în funcție de cauzele ei: dislipidemia primară și dislipidemia secundară. Astăzi ne vom axa pe cele mai importante lucruri pe care trebuie să le cunoaștem despre dislipidemiile secundare.

Recomandările Experților DOC

Din ce cauze poate apărea dislipidemia secundară?

Dislipidemia secundară este cauzată de factorii asociați cu stilul de viață sau cu afecțiunile medicale care intervin în nivelul lipidelor sangvine, de-a lungul timpului și este mai des întâlnită în cazul bărbaților. Cele mai frecvente cauze ale dislipidemiei secundare sunt:

obezitatea, în special când excesul de grăsime din corp se depune în jurul taliei (aici este importantă grăsimea abdominală sau viscerală)
diabetul zaharat
hipotiroidismul (glanda tiroidă este subactivă)
sindromul ovarelor polichistice
sindromul metabolic
consumul excesiv de grăsimi saturate și grăsimi trans (așa-numitele grăsimi rele)
sindromul Cushing
boala de intestin iritabil (colonul iritabil)
infecțiile severe la care este supus organismul, cum ar fi HIV
anevrismul aortic abdominal
alcoolismul, care este tot o boală

Pacienții cu dislipidemie nu au simptome care să îi pună în gardă

Persoanele care suferă de o formă minoră de dislipidemie nu au, de obicei, simptome. Dacă se descoperă dislipidemia, acești pacienți pot să țină sub control afecțiunea, de regulă, prin mici ajustări făcute în stilul de viață.

Dacă suferi de dislipidemie (analizele de sânge au arătat că ai valori mari ale colesterolului total și ale trigliceridelor), ar trebui să contactezi cât mai repede medicul dacă te confrunți cu simptome asociate cu funcționarea inimii sau cu circulația sângelui:

durere în piept sau constricție toracică
amețeală
palpitații
extenuare
umflarea gleznelor și a picioarelor
dificultăți respiratorii
transpirații reci
greață și arsuri la stomac

Prin ce se diferențiază dislipidemia secundară de dislipidemia primară?

Factorii genetici sunt cei care cauzează apariția dislipidemiei primare, iar aceasta este o boală ereditară (moștenită). Există mai multe cauze ale dislipidemiilor primare. Dislipidemia secundară, în comparație cu cea primară, este mult mai frecventă și apare din cauza unei palete diverse de factori, care implică , așa cum am arătat, anumite aspecte ale stilului de viață sau anumite afecțiuni medicale pe care pacienții le au. Hiperlipidemiile secundare pot fi cauzate, printre altele, și de:

dieta precară sau o alimentație prea bogată în grăsimi, o dietă prea bogată în zahăr
lipsa activității fizice
anumite medicamente (betablocantele, anumite medicamente folosite pentru a trata HIV, contraceptivele orale)
bolile hepatice
abuzul de alcool
fumatul
hipotiroidismul lăsat netratat
diabetul necontrolat

Cum se stabilește diagnosticul de dislipidemie secundară?

În general, dislipidemia se constată în urma analizelor de sânge, când pacientului îi iese profilul lipidic anormal (de regulă, colesterol total prea mare, LDL-colesterol prea mare HDL-colesterol prea mic și trigliceride mărite).

Medicul ia în considerare istoricul medical al pacientului și al rudelor sale de gradul 1: antecedentele de dislipidemie, boli cardiovasculare, diabet, boli tiroidiene, hepatice și renale. De asemenea, identifică ce medicamente ar putea cauza dislipidemie secundară (ex. corticosteroizi, antipsihotice, contraceptive orale) și evaluează obiceiurile alimentare, consumul de alcool, fumatul și nivelul de activitate fizică. Medicul poate examina pacientul și pentru semne de xantoame (depozite de grăsimi sub piele), arcuri corneene (inel alb în jurul corneei) și hepatomegalie (ficat mărit).

Foarte importantă este identificarea și tratarea bolilor care pot cauza dislipidemia secundară: diabet zaharat, hipotiroidism, sindrom nefrotic, boală hepatică, sindrom Cushing, obezitate sau alcoolism. Monitorizarea regulată a profilului lipidic și a stării generale de sănătate este esențială pentru ajustarea tratamentului și prevenirea complicațiilor.

În ce constă tratamentul în dislipidemia secundară?

Medicul se va axa pe scăderea nivelului de trigliceride și pe scăderea valorilor colesterolului LDL (colesterolul rău), însă ar fi de reținut că tratamentul poate varia în funcție de cauza care stă la baza apariției dislipidemiei și de severitatea bolii. Medicul poate prescrie unul sau mai multe medicamente hipolipemiante, în cazul pacienților care au valori foarte mari ale colesterolului total (de peste 200 mg/dL).

Unele schimbări făcute în stilul de viață și unele suplimente pot să ajute la menținerea unor valori optime ale lipidelor sangvine. De exemplu, administrarea de ulei de pește (Omega 3), fie sub formă lichidă, fie sub formă de capsule, ajută la scăderea trigliceridelor.

Identificarea și tratamentul cauzei subiacente

Diabet zaharat: Controlul strict al glicemiei prin dietă, exerciții fizice și medicamente (cum ar fi metformina sau insulina)
Hipotiroidism: Terapie de substituție cu hormoni tiroidieni (levotiroxină)
Sindrom nefrotic: Tratamentul bolii renale subiacente, incluzând diuretice și inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)
Boli hepatice: Managementul specific al bolii hepatice, cum ar fi tratamentul pentru hepatită sau controlul consumului de alcool
Medicamente: Ajustarea sau înlocuirea medicamentelor care pot provoca dislipidemie, cum ar fi corticosteroizii, beta-blocantele sau contraceptivele orale

Intervenții privind stilul de viață

Dietă: Reducerea grăsimilor saturate și trans, deci consumul redus de carne roșie, produse lactate grase și alimente procesate; creșterea aportului de grăsimi nesaturate (uleiuri vegetale, nuci, semințe, pește gras) și fibre alimentare (aport mărit de fibre solubile (ovăz, fasole, fructe, legume)
Exerciții fizice: Activitate fizică regulată (30 de minute de exerciții moderate, de cel puțin 5 ori pe săptămână)
Controlul greutății: Pierderea în greutate la persoanele supraponderale sau obeze
Renunțarea la fumat: Fumatul scade nivelul de colesterol bun HDL și crește riscul de boli cardiovasculare.
Consumul moderat de alcool: Reducerea consumului de alcool sau evitarea completă, în funcție de caz

Medicamente și suplimente

Statine: Simvastatină, atorvastatină, rosuvastatină - pentru scăderea colesterolului rău LDL (lipoproteinelor cu densitate joasă)
Fibrați: Fenofibrat, gemfibrozil - pentru reducerea trigliceridelor și creșterea HDL (lipoproteinelor cu densitate mare)
Inhibitori de absorbție a colesterolului: ezetimib – pentru reducerea absorbției colesterolului la nivel intestinal
Drojdie de orez roșu - pentru scăderea colesterolului rău LDL
Niacină: Pentru creșterea HDL și reducerea LDL și a trigliceridelor
Omega-3: Pentru reducerea trigliceridelor.

La ce complicații poate duce dislipidemia secundară?

Dislipidemia secundară poate conduce la diverse complicații grave dacă nu este tratată corespunzător.

Ateroscleroză, infarct, AVC

Grăsimile și colesterolul se depun pe pereții arterelor, îngustându-le și limitând fluxul sangvin. Blocarea arterelor coronare poate duce la un infarct miocardic, iar blocarea arterelor cerebrale poate provoca un AVC ischemic. Boala coronariană (sau boala arterelor coronare) este o afecțiune cardiovasculară cauzată de acumularea plăcilor de aterom (depozite de grăsimi, colesterol și alte substanțe) în pereții arterelor coronare. Aceste artere sunt responsabile de furnizarea sângelui oxigenat către mușchiul inimii (miocard). Când plăcile se acumulează, arterele se îngustează și fluxul sanvuin către inimă este redus, ceea ce poate duce la diverse complicații.

Boală arterială periferică

Persoana afectată va resimți durere în picioare la mers, cauzată de obstrucția arterelor periferice. Complicațiile severe pot necesita amputarea membrelor afectate.

Boală renală

Îngustarea arterelor renale poate duce la afectarea funcției renale și la insuficiență renală cronică.

Risc crescut de cancer

Studii recente sugerează o asociere între nivelurile ridicate de colesterol și anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul colorectal și al pancreasului.

Care este prognosticul pacientului cu dislipidemie secundară?

Prognosticul pacientului cu dislipidemie secundară depinde de mai mulți factori, inclusiv cauza subiacentă a dislipidemiei, severitatea tulburării lipidice, răspunsul la tratament și prezența altor factori de risc cardiovascular.

Dacă dislipidemia secundară este cauzată de o afecțiune tratabilă (cum ar fi diabetul, hipotiroidismul sau sindromul nefrotic), controlul adecvat al acesteia poate îmbunătăți semnificativ profilul lipidic și prognosticul general. Dacă dislipidemia este legată de factori de stil de viață sau de medicație, abordarea acestor factori poate duce la o îmbunătățire considerabilă. Aderența la regimul de tratament este crucială. Pacienții care urmează cu strictețe recomandările medicului au șanse mai mari de a obține rezultate pozitive.

Cum se poate preveni dislipidemia secundară?

Prin gestionarea afecțiunilor subiacente (controlul glicemiei și evaluări periodice în caz de diabet zaharat, tratament cu hormoni tiroidieni și monitorizare în caz de hipotiroidism, tratamentul afecțiunii renale în caz de sindrom nefrotic, gestionarea bolii hepatice dacă există, tratamentul sindromului Cushing dacă este cazul de această boală etc.);

Prin adoptarea unui stil de viață sănătos (consum redus de carne roșie, produse lactate grase și alimente ultra procesate, consum mai mare de fructe, legume, cereale integrale și leguminoase, activitate fizică regulată, menținerea unei greutăți sănătoase, evitarea fumatului, limitarea alcoolului);

Prin monitorizare și evaluarea periodică a sănătății generale (analize de sânge, consulturi de rutină);

Prin educație și conștientizare (înțelegerea factorilor de risc și a modului în care aceștia pot influența sănătatea lipidică și, dacă există risc sporit de dislipidemie secundară, colaborarea cu medicii pentru a dezvolta un plan de prevenție personalizat).

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
UptoDate - Secondary causes of dyslipidemia
https://www.uptodate.com/contents/secondary-causes-of-dyslipidemia
NCBI - Secondary dyslipidemia: its treatments and association with atherosclerosis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7936375/
Studiul „Secondary dyslipidemia: its treatments and association with atherosclerosis”, apărut în Glob Health Med. 2021 Feb 28; 3(1): 15–23. Published online 2021 Feb 28. doi: 10.35772/ghm.2020.01078, autori: Hidekatsu Yanai și Hiroshi Yoshida

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...