Afectarea nivelurilor de colesterol

Mulți factori pot determina creșterea sau scăderea nivelului colesterolului. Începând de la alimentele pe care le mănânci și până la vârstă și istoric familial, acești factori de risc îți pot afecta nivelul de colesterol. Iată care sunt cei pe care îi poți schimba și cei pe care nu și cum poți preveni complicațiile asociate cu valorile exagerate ale colesterolului total sau ale celui LDL.

Colesterolul este o substanță grasă esențială pentru organism, având roluri importante în formarea membranelor celulare, producerea de hormoni și sinteza vitaminei D. Însă nivelul de colesterol măsurat prin analize de sânge este cel care face diferența, fiind un parametru important de sănătate. Unele cercetări arată că aproximativ un sfert dintre adulți ar suferi de hipercolesterolemie, în timp ce altele sugerează că aproape 40% dintre adulți ar avea această problemă.

Există două tipuri principale de colesterol:

Colesterolul LDL, cunoscut și sub numele de colesterol rău, care poate contribui la formarea plăcilor de aterom în artere, crescând riscul de boli cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral.
Colesterolul HDL, denumit și colesterol bun, ajută la transportul colesterolului de la celule și artere înapoi la ficat, unde este procesat și eliminat din organism. Nivelurile ridicate de HDL sunt asociate cu un risc redus de boli cardiovasculare.

Recomandările Experților DOC

Valori normale colesterol

Colesterolul total e bine să fie sub 200 mg/dL.
Colesterolul LDL are valori normale sub 100 mg/dL.
Colesterolul HDL e bine să fie peste 40 mg/dL la bărbați și peste 50 mg/dL la femei.

Ce influențează nivelul de colesterol?

O varietate de lucruri pot afecta valorile colesterolului:

Alimentația

Grăsimile trans și saturate, deci colesterolul din alimentele pe care le mănânci, fac nivelul colesterolului din sânge să fie ridicat. Grăsimile trans și cele saturate sunt principalul vinovat, dar și consumul mare de zahăr sau produse cu zahăr contribuie indirect la creșterea colesterolului total și a celui rău.

Așadar, dacă obișnuiești să consumi zilnic sau de mai multe ori pe săptămână produse precum cele de la fast-food, patiserie, mezeluri, brânză topită, carne grasă, untură, unt, smântână, dulciuri cu zahăr rafinat, toate acestea îți pot crește colesterolul chiar și fără să-ți dai seama. Unii oameni se îngrașă și așa își dau seama că este ceva în neregulă și mai limitează consumul acestor alimente, însă sunt și persoane care nu se îngrașă, continuă să mănânce nesănătos și află că au colesterol mărit fie abia când fac un eveniment cardiovascular, fie, în cazurile norocoase, atunci când merg la analize.

Greutatea

Excesul ponderal este un factor de risc pentru bolile de inimă. De asemenea, greutatea tinde să crească nivelul de colesterol. Pierderea în greutate poate ajuta la scăderea nivelului colesterolului LDL și la reducerea nivelului colesterolului total, și la reducerea nivelului trigliceridelor, precum și la creșterea valorilor colesterolului HDL, deci cel bun.

Activitatea fizică

Lipsa mișcării este un factor de risc pentru bolile de inimă. Activitatea fizică regulată poate ajuta la scăderea colesterolului LDL și la creșterea nivelul de colesterol bun HDL. De asemenea, te ajută să pierzi în greutate. Nu te gândi că poți să mănânci ce vrei și, dacă faci sport, vei fi sănătos și slab, pentru că în majoritatea cazurilor nu este așa. Gândește-te că dacă mănânci un burger și mai și bei un pahar mare de băutură dulce carbogazoasă, vorbim de sute de calorii, deci ar trebui să faci extrem de mult sport ca să reușești să le arzi. Prin urmare, activitatea fizică este foarte importantă, combinată și cu o alimentație potrivită. Încearcă să fii activ fizic timp de 30 de minute în cele mai multe zile ale săptămânii.

Vârsta și genul

Pe măsură ce femeile și bărbații înaintează în vârstă, nivelurile de colesterol cresc. Înainte de menopauză, femeile au niveluri mai mici de colesterol total decât bărbații de aceeași vârstă. După instalarea menopauzei, însă, nivelurile colesterolului LDL la femei tind să crească. Prin urmare, dacă ești femeie, e bine să-ți regândești și meniul, și activitatea fizică.

Ereditatea

Genele pe care le moștenim de la părinții noștri determină parțial cât de mult colesterol produce corpul. Copiii ai căror părinți sau bunici au avut boli de inimă sunt mai predispuși la rândul lor la creșterea colesterolului. Din păcate, acesta este un factor împotriva căruia nu ai cum să lupți ca să îl schimbi.

Circumferința mare a taliei

Riscul tău de a avea valori mari ale colesterolului (hipercolesterolemie) și de a suferi de o boală cardiovasculară crește dacă ești un bărbat cu o circumferință a taliei de cel puțin 102 centimetri sau dacă ești o femeie cu o circumferință a taliei de cel puțin 88 de centimetri.

Fumatul

Fumatul deteriorează pereții vaselor de sânge, făcându-le mai predispuse să acumuleze depozite de grăsime. Fumatul, totodată, poate să scadă nivelul colesterolului tău HDL, cunoscut și drept colesterolul „bun”. Dacă fumezi de multă vreme, e de înțeles că îți este greu să renunți la acest viciu, deoarece creează dependență. Vei reuși doar dacă decizi să îți pui sănătatea ta și a familiei pe primul loc (deoarece și cei care stau în casă cu tine sunt afectați de fumul de țigară), să ceri ajutorul medicului de familie care să te sfătuiască legat de cum poți face un plan mai bun pentru abandonarea fumatului și să ai încredere în tine că vei învinge acest viciu.

Obezitatea

Dacă ai un indice de masă corporală (IMC) de 30 sau peste această valoare, acest factor înseamnă că ai un risc mai mare de hipercolesterolemie. Ca să slăbești sănătos, e indicat să faci un plan împreună cu medicul de familie sau cu un nutriționist acreditat pentru a scăpa treptat de kilogramele în plus.

Stresul

Pe termen lung, nu s-a arătat că stresul în sine crește nivelul colesterolului din sânge. Adevărata problemă în ceea ce privește stresul este modul în care acesta îți afectează obiceiurile. De exemplu, atunci când unele persoane sunt stresate, ele se consolează mâncând alimente grase sau dulci, sau și grase și dulci și evident pline de calorii, deci ce e mai rău pentru nivelul de colesterol. De aceea e important să gestionezi stresul cât de bine poți și aici fiecare ar trebui să facă ce i se potrivește mai bine: unii oameni se destresează dacă fac o plimbare lungă și stau de vorbă cu o persoană dragă (inclusiv la telefon), alții dacă merg pe munte cu un grup de prieteni, alții dacă lovesc un sac de box și așa mai departe.

Alcoolul

Vinul roșu în cantități mici sau moderate, deci nu mai mult de 150 ml pe zi, crește colesterolul bun HDL, potrivit unor cercetări, însă dacă o persoană bea mai mult, efectul este invers: crește colesterolul rău LDL. Ca să nu mai vorbim de faptul că alcoolul deteriorează ficatul și mușchiul inimii și poate cauza alte probleme de sănătate. Din cauza acestor riscuri, nu ar trebui consumate băuturi alcoolice în exces și ar trebui reținut că antioxidanții din vinul roșu pot avea anumite beneficii doar dacă bei cantități mici.

Complicațiile nivelurilor mari ale colesterolului

Colesterolul mărit, în special nivelurile ridicate de colesterol LDL (low-density lipoprotein), poate duce la o serie de complicații grave pentru sănătate, majoritatea fiind legate de bolile cardiovasculare.

Ateroscleroză, infarct, AVC

Hipercolesterolemia poate cauza ateroscleroză, o acumulare periculoasă a colesterolului și a altor depozite de substanțe grase pe pereții arterelor. Aceste depozite (plăci ateromatoase) reduc circulația sângelui în interiorul arterelor, care poate cauza complicații mai departe, precum: durere în piept, infarct miocardic (cum mai este numit atacul de cord) sau accident vascular cerebral (AVC). Dacă plăcile de aterom se formează în arterele care duc sângele la creier sau dacă un fragment de placă se desprinde și blochează un vas de sânge din creier, poate apărea un AVC.

Hipertensiune arterială

Plăcile de aterom îngustează arterele, făcându-le mai puțin flexibile. Acest lucru obligă inima să pompeze sângele mai greu, ceea ce poate duce la hipertensiune arterială, crescând riscul de infarct miocardic și AVC.

Boală coronariană

Plăcile de aterom se pot forma în arterele coronariene, care alimentează inima cu sânge. Reducerea fluxului sangvin către inima poate duce la angină pectorală (dureri toracice) și, în cazuri severe, la infarct miocardic.

Boală arterială periferică

Ateroscleroza poate afecta și arterele care furnizează sânge membrelor (în special picioarelor). Aceasta poate cauza dureri la mers, răni care se vindecă greu și, în cazuri severe, gangrenă.

Insuficiența renală

Arterele îngustate și blocate pot afecta și vasele de sânge din rinichi. Aceasta poate duce la deteriorarea funcției renale și, în cazuri severe, la insuficiență renală.

Prevenirea complicațiilor colesterolului mărit

Prevenirea complicațiilor se face prin consum redus de grăsimi saturate și trans, și o dietă bogată în fibre (legume, fructe, leguminoase) și activitate fizică regulată, așa cum am discutat mai sus. Unele persoane au nevoie și de tratament medicamentos pentru a-și ține colesterolul sub control. Statinele sau alte medicamente pot fi prescrise pentru a reduce nivelul de LDL și pentru a proteja arterele. Aceste persoane au nevoie și de evaluări periodice pentru a monitoriza nivelurile de colesterol și pentru ca medicul să le ajusteze tratamentele, dacă este necesar.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Risk Factors for High Cholesterol
https://www.cdc.gov/cholesterol/risk-factors/index.html
NHLBI - Blood Cholesterol. Causes and Risk Factors
https://www.nhlbi.nih.gov/health/blood-cholesterol/causes
NCBI - Prevalence of Hypercholesterolemia and Awareness of Risk Factors, Prevention and Management Among Adults Visiting Referral Hospital in Ethiopia
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10069426/
Studiul „Prevalence of Hypercholesterolemia and Awareness of Risk Factors, Prevention and Management Among Adults Visiting Referral Hospital in Ethiopia”, apărut în Vasc Health Risk Manag. 2023; 19: 181–191. Published online 2023 Mar 30. doi: 10.2147/VHRM.S408703, autori: Aychew Kassa Belete et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...