Gust amar in gura: ce boli semnaleaza si ce tratamente naturiste functioneaza?
Gust amar in gura: ce boli semnaleaza si ce tratamente naturiste functioneaza?
Gust amar in gura: ce boli semnaleaza si ce tratamente naturiste functioneaza?
Perceperea cât mai detaliată a gustului este deosebit de importantă, fiind cel care decelează potențiale alimente sau substanțe dăunătoare sau chiar otrăvitoare.
Percepția gustului provine din informațiile senzoriale generate după ce compușii din cavitatea bucală și orofaringe activează celulele receptorilor gustativi situate pe papilele gustative. Aceasta produce percepția stimulilor dulci, amar, sărat, acru sau umami (gustul L-glutamatulu). Tulburările gustative (disgeuzie) sunt modificări ale acestei funcții gustative normale care pot duce la pierderi complete ale gustului (ageuzie), reduceri parțiale (hipogeuzie) sau supraacuitate a simțului gustului (hipergeuzie).
Percepția gustului amar are un rol important, întrucât prezența unor substanțe fitochimice sănătoase în alimente poate fi asociată cu amărăciune ridicată, iar oamenii evită în general alimentele cu gust amar.
Acest lucru motivează și lacune în preferințele și nevoile sănătoase ale oamenilor, din păcate. Gustul ce rămâne în gură după ce ai mâncat, băut ceva amărui, cum ar fi cafea sau ciocolată neagră sau ai fumat, este perfect normal. Cu toate acestea, gustul amar care persistă, indiferent de ceea ce mănânci sau bei, poate indica o problemă de sănătate.
Oamenii pot percepe cinci gusturi majore diferite: dulce, amar, acru, sărat și umami (gustul L-glutamatului). Mâncatul este o parte esențială a bunăstării și a practicilor zilnice ale unui individ. Cu cât o masă este mai gustoasă, cu atât probabil că va fi consumată.
Gustul începe, ca să spunem așa, acolo unde constituenții chimici ai alimentelor și fluidelor ingerate interacționează cu proteinele receptorului sau canalele ionice situate pe suprafețele apicale ale celulelor epiteliale specializate numite celule receptoare ale gustului (TRC).
Potențialul de a descoperi amărăciunea în compușii cu gust amar și în multe alimente este individualizat, iar genetic, alelele din membrul receptor al gustului 2 TAS2R38 au fost legate de acesta. Oamenii cu aceste alele sensibile la amărăciune s-au dovedit a fi mai puțin probabil să consume alcool, de exemplu sau bere, probabil din cauza gustului amar al alcoolului.
Receptorii pentru gust amar (Tas2Rs) sunt o subfamilie de receptori cuplati cu proteina G exprimați nu numai în cavitatea bucală, ci și în diferite țesuturi extra-orale. Câțiva compuși naturali amari din plante, cum ar fi extractul de pepene amar și noscapina, au prezentat rezultate anticancerigene împotriva unui număr destul de mare de tipuri de cancer.
Unele dintre popoare au capacitatea de a gusta o substanță chimică, cum ar fi feniltiocarbamida (PTC), în timp ce altele nu pot identifica pericolele dietetice și preferințele alimentare.
Persistența gustului amar nu este firească și chiar poate fi o problemă deranjantă si semnalează o serie de nereguli.
Cauzele gustului amar în gură
Deși adesea nu este o problemă gravă, gustul amar în gură poate cauza neplăceri, mai ales în felul în care simți gustul mâncării. Dacă ai acest simptom, e posibil să suferi de una din afecțiunile de mai jos.
1. Scleroza laterală amiotrofică
Scleroza laterală amiotrofică este caracterizată prin degenerarea progresivă a neuronilor motori superiori și inferiori. Simptomele clinice implică slăbiciune, disfagie (dificultate în înghițirea alimentelor în afecțiuni ale gurii, faringelui și esofagului), disartrie (articularea defectuoasă a cuvintelor), atrofie (degenerare) și fasciculații musculare, hiperreflexie, spasticitate, semne Babinski (extensia degetului mare de la picior, uneori însoțită de răsfirarea celorlalte degete ) și clonus (mai multe convulsii asociate unei leziuni a centrilor nervoși motori superiori). Pacienți cu Scleroza laterală amiotrofică pot prezenta încă de la debutul bolii, un gust „metalic” amar persistent.
2. Afecțiuni cronice din sfera ORL
Senzația de gust amar în gură și exacerbarea gustului se întâlnește și la o serie de boli cronice ale aparatului respirator superior și urechii medii, precum otita cronică, rinosinuzita cronică cu polipi nazali și fără polipi nazali, boala respiratorie exacerbată cu acid acetilsalicilic, cu niveluri diferite de inflamație și severitate a bolii. Celulele chemosenzory solitare (SCC) sunt îmbogățite în polipi nazali și sunt sursa primară de interleukină 25 (IL-25) în căile respiratorii superioare, ceea ce duce la inflamația de tip 2 și sunt activate de benzoatul de denatonium (DB) cu gust amar.
3. Sindromul burning mouth (sindromul gurii care arde)
Așa cum se poate deduce din denumire, sindromul burning mouth cauzează o senzație de arsură la nivelul gurii, care poate ajunge să fie și dureros. Acest simptom apare fie într-o parte a gurii, fie în întreaga cavitate bucală. Este frecvent însoțit de senzația de gură uscată sau de un gust metalic persistent. Sindromul burning mouth apare atât la bărbați, cât și la femei, dar în special la femeile aflate la menopauză sau după.
De multe ori, acest sindrom nu are o cauză identificabilă, dar specialiștii sunt de părere că motivul poate fi legat de nervii din zona bucală. De asemenea, poate fi asociat cu alte afecțiuni preexistente (diabetul) sau cu forme de tratament invazive pentru boli cronice (tratamentul pentru cancer), precum și cu schimbările hormonale de la menopauză, alături de uscăciunea gurii și mucoaselor în general.
4. Sarcina
Hormonul feminin estrogen, care fluctuează pe durata sarcinii, poate afecta și papilele gustative. Multe femei raportează un gust amărui sau metalic atunci când sunt însărcinate. Senzația dispare, de regulă, în stadiul avansat al sarcinii sau după naștere.
5. Gura uscată
Senzația de uscăciune a gurii, cunoscută și drept xerostomie, poate fi cauzată de o scădere a producției salivare sau de modificări la nivelul secrețiilor de saliva. Acestea pot apărea odată cu înaintarea în vârstă, ca urmare a unui tratament medicamentos, din cauza unei boli autoimune (sindromul Sjögren, ce cauzează uscăciune excesivă la nivelul ochilor și gurii) sau fumatul. Fără o producție adecvată de salivă, gustul poate fi modificat, iar alimentele pot avea un gust ușor mai amărui sau mai puțin sărat. În plus, lipsa salivei poate duce la probleme dentare și gingivale.
6. Refluxul gastroesofagian
Refluxul gastroesofagian apare atunci când sfincterul esofagian inferior se slăbește și permite acidului gastric și alimentelor să refuleze, dinspre stomac către esofag și gură.
Potrivit unui studiu, pacienții cu gastropareză și boală de reflux gastroesofagian (GERD) raportează adesea o scădere a plăcerii când mănâncă. Unii pacienți remarcă faptul că mâncarea nu miroase și nu are același gust 1. Din moment ce mâncarea conține, deja, acid gastric și enzime digestive, poate lăsa un gust amărui în gură. Printre simptomele refluxului gastroesofagian se numără și senzația de arsură în piept, la câteva ore după masă, probleme de înghițire și tusea uscată.
7. Medicamente și suplimente alimentare
Odată ce organismul a absorbit anumite medicamente sau suplimente, rămășițe ale acestora sunt excretate în salivă. În plus, dacă medicamentul conține elemente metalice, poate accentua gustul amărui în gură. Printre medicamentele și suplimentele care pot da un gust amărui se numără:
- Anumite medicamente pentru persoanele cardiace
- Antibioticele pe bază de clorhidrat de tetraciclină, precum acestea
- Vitaminele și suplimentele ce conțin zinc, crom sau cupru
- Medicamentele ce conțin litiu
8. Anumite boli și infecții
Răcelile, infecțiile sinusale sau alte afecțiuni pot duce la eliberarea naturală de către organism a unei proteine compuse din diferite celule, care declanșează și controlează inflamația din corp. Se consideră că această proteină afectează papilele gustative, crescându-le sensibilitatea la gustul amărui, atunci când ești bolnav.
9. Tratamentele pentru cancer
Radioterapia și chimioterapia pot irita papilele gustative, cauzând mai multe simptome, inclusiv senzația de gust amar sau metalic în gură.
10. Afectiunile biliare și hepatice
Pacienții cu mai mult reflux biliar pot prezenta persistența gustului amar în gură și leziuni ale mucoasei esofagiene, deci există o corelație clară între cantitatea de reflux biliar și severitatea inflamației esofagiene distale.
Pacienții cu cel mai sever grad de inflamație gastroesofagiană, esofagul Barrett, sunt cei cu cea mai mare cantitate de reflux biliar. Astfel, importanța refluxului biliar are de-a face în primul rând cu severitatea leziunii mucoasei esofagiene, cu dezvoltarea mucoasei Barrett și, potențial, cu riscul de cancer.
Se știe că cu cât un pacient are mai mult reflux biliar, cu atât este mai mare riscul de dezvoltare a esofagului Barrett; atât studiile in vivo, cât și in vitro au arătat o legătură între bilă care este în contact cu mucoasa esofagiană și modificări ale mucoasei care sunt compatibile cu esofagul Barrett.
11. Boala Parkinson
Și în boala Parkinson, percepția gustului amar este perturbată. Explicația constă în anomalii în funcția/expresia căilor de semnalizare a proteinei G au fost implicate în percepția gustului amar și, în plus, în expresia și reglarea dopaminei în boala Parkinson.
Substanța 6-n-propiltiouracil (PROP) are un gust amar pentru unii oameni, însă este lipsită de gust pentru alții. Reputația de degustător PROP a unui individ este determinată fiziologic.
În literatura de specialitate există o oarecare dezacord cu privire la variațiile de sex în statutul de degustător PROP. Unele cercetări au arătat că femeile sunt mai sensibile la PROP, în timp ce altele nu au descoperit acest impact. Mai multe cercetări au demonstrat că sensibilitatea PROP, ca măsură a receptivității la gust, este legată de acceptarea alimentelor, comportamentul alimentar, preferințele alimentare și chiar trăsăturile de personalitate.
Remedii naturiste și soluții pentru gustul amărui în gură
Există mai multe remedii naturiste și soluții simple pentru ameliorarea simptomului și chiar pentru a preveni apariția gustului amar în gură. Iată câteva dintre acestea:
- Hidratează-te din plin și mestecă gumă fără zahăr pentru a stimula producția de salivă.
- Menține o igienă orală adecvată. Periază dinții două minute întregi, de două ori pe zi, și folosește zilnic ață dentară sau un irrigator bucal. De asemenea, mergi la dentist, la un control de rutină, la fiecare șase luni.
- Pentru un gust amărui persistent, poți opta pentru un supliment pe bază de silimarină, cum sunt acestea - https://doc.ro/medicamente/src/SILIBINUM - sau anghinare. De asemenea, ceaiul de anghinare este eficient în acest sens.
- Evită riscul de acid esofagian printr-un consum cât mai rar de alimente iuți, picante sau grase, prin evitarea fumatului și prin limitarea consumului de alcool. De asemenea, încearcă să mănânci porții mici și dese de mâncare, în locul unor mese mai rare și mai consistente.
- Un alt remediu naturist eficient este extractul de ulm alunecos, care ajută la stimularea secrețiilor mucoase, ce protejează tractul gastrointestinal de iritații provocate de acidul gastric. În acest fel, eviți și refluxul gastroesofagian, dar și gustul amărui în gură.
Nu în ultimul rând, dacă urmezi un tratament medicamentos, întreabă doctoral dacă acesta îți poate da senzația de gust amar în gură.
Tratament prescris de medic
Un tratament medicamentos va depinde de boala care prezintă acest simptom. Medicul te va întreba, mai întâi, despre toate simptomele pe care le resimți, despre istoricul de boală și dacă urmezi un tratament cu medicamente în prezent. De asemenea, este posibil să fii nevoită să faci o serie de analize, pentru a identifica mai bine cauza.
Așadar, dacă e vorba de reflux gastroesofagian, medicul îți poate prescrie medicamente antiacide, care se eliberează și fără rețetă. Dacă motivul din spatele gustului amar este diabetul de tip 2, e posibil să trebuiască să iei un medicamente care scad nivelul de glucoză produs de ficat. În plus, doctorul îți poate recomandat o vizită la stomatolog, dacă bănuiește că motivul este legat de o problemă dentară, la un endocrinolog, dacă poate fi vorba de diabet, sau la un reumatolog, în cazul în care ești suspectat de sindromul Sjögren.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Taste and smell disturbances in patients with gastroparesis and gastroesophageal reflux disease”, Journal of Neurogastroenterology and Motility, 23(3), 370–37H. P. (2017, July).7, autori: Kabadi, A., Saadi, M., Schey, R., & Parkman
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5503286/
Studiul „Persistent bitter taste as an initial symptom of amyotrophic lateral sclerosis”, 2009, G C Petzold, K M Einhäupl, J M Valdueza, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1738429/pdf/v074p00687a.pdf
Studiul „Management of Bile Reflux” 2013, Gastroenterol Hepatol (N Y). 2013 Mar; 9(3): 179–180, Daniel Sifrim, MD, PhD
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3745208/
Te-ar mai putea interesa și...
