Alegerea tratamentului pentru cancerul pulmonar

Tratamentul pentru cancerul pulmonar se face diferențiat, în funcție de tipul histologic, de stadializare și de comorbidități. Îți propunem în cele ce urmează un articol în care discutăm despre tipurile de cancer pulmonar și alegerea terapiilor aferente.

Cancerul pulmonar este împărțit în două categorii principale, care se diferențiază prin tipul de celule implicate și comportamentul lor în organism. Aceste categorii sunt cancer pulmonar cu celule mici și cancer pulmonar fără celule mici.

Carcinomul bronhopulmonar cu celule mici reprezintă aproximativ 15% dintre cancerele bronho-pulmonare. Comparativ cu cancerul pulmonar fără celule mici, cel cu celule mici prezintă un timp de dedublare mai rapid, o rată de creștere mai mare și o metastazare precoce. Deși răspunde inițial bine la chimioterapie și radioterapie, recidivează adesea.

Carcinomul fără celule mici este cel mai frecvent tip de cancer pulmonar, reprezentând aproximativ 85-90% dintre cazuri. Acesta este ceva mai puțin agresiv și are o varietate de opțiuni de tratament, inclusiv chirurgie, chimioterapie, radioterapie și terapii țintite.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Tratamentul pentru cancerul pulmonar cu celule mici

Aproximativ 2/3 dintre pacienții cu cancer pulmonar cu celule mici se prezintă cu boală extinsă și doar 1/3 cu boala limitată; sensibilitatea acestui tip de cancer la chimio- și radioterapie este extrem de mare, însă cu toate acestea majoritatea pacienților nu supraviețuiesc din cauza recurenței bolii.

Chimioterapia și radioterapia pot avea indicație curativă pentru pacienții cu boala limitată. Chimioterapia are rol paliativ și poate prelungi supraviețuirea pentru majoritatea persoanelor. Pentru toți pacienții cu carcinom bronhopulmonar cu celule mici, indiferent de stadiu, chimioterapia este un element esențial al planului terapeutic. Intervenția chirurgicală plus chimioterapia adjuvantă pot fi indicate la cazurile T1-2 N0-1 M0, alternativă fiind chimio-radioterapia concomitentă.

Pacienții cu boală limitată sunt potențial curabili. Meta-analizele și studiile randomizate, care au utilizat chimio-RT concomitentă, raportează rate de supraviețuire la 5 ani de 20‑25%. Standardul minim pentru iradierea toracică constă în RT tridimensională (3D) conformațională (RT 3D-conformațională), cu câmpuri multiple (ideal 4). În cazuri selecționate pot fi utilizate tehnici IMRT (Intensity-Modulated Radiation Therapy) /IGRT.

Peste 50% dintre pacienții cu acest tip de cancer dezvoltă metastaze cerebrale. Acest fapt a determinat utilizarea iradierii craniene profilactice (PCI). O meta-analiză a tuturor studiilor randomizate PCI a raportat o scădere cu 25% a incidenței la 3 ani a metastazelor cerebrale, de la 58,6%, în grupul de control, la 33,3% în grupul PCI.

Astfel, PCI pare să prevină și nu doar să întârzie apariția metastazelor cerebrale. Această meta-analiză a raportat, de asemenea, un plus de 5,4% în supraviețuirea la 3 ani la pacienții tratați cu PCI, de la 15,3% în grupul de control, la 20,7% în grupul PCI. Cel mai frecvent regim de chimioterapie utilizat în carcinomul bronhopulmonar cu celule mici în stadiu limitat este combinația etoposid/ derivat de platină (cisplatină sau carboplatină).

Tratamentul pentru cancerul pulmonar fără celule mici

Cancerul pulmonar fără celule mici are mai multe opțiuni de tratament, care depind de stadiul bolii, de tipul specific de cancer - adenocarcinom, carcinom cu celule scuamoase, carcinomul cu celule mari - de starea generală de sănătate a pacientului și de alți factori.

Intervenția chirurgicală

Chirurgia este o opțiune pentru pacienții cu stadii incipiente ale cancerului (stadiile I și II, și uneori în stadiul IIIA). Procedura implică îndepărtarea tumorii și a țesutului pulmonar din jur. Lobectomia presupune îndepărtarea unui lob pulmonar (cea mai frecventă procedură). Pneumonectomia înseamnă îndepărtarea unui plămân întreg. Rezecția segmentară înseamnă îndepărtarea unei porțiuni mici din plămân, utilizată în cazuri mai puțin extinse. După operație, este posibil să fie necesare terapii adjuvante (chimioterapie sau radioterapie) pentru a reduce riscul de recidivă.

Chimioterapia

Chimioterapia este folosită pentru a distruge celulele canceroase și poate fi utilizată singură sau în combinație cu alte tratamente. Chimioterapia neoadjuvantă (înainte de chirurgie) poate fi folosită pentru a micșora tumorile. Chimioterapia adjuvantă (după chirurgie) este utilizată pentru a distruge eventualele celule canceroase rămase. În stadii avansate, chimioterapia este utilizată pentru a controla simptomele și pentru a prelungi viața pacientului.

Radioterapia

Radioterapia cu fascicul extern este utilizată pentru a distruge celulele canceroase prin expunerea lor la radiații de înaltă energie. Este adesea folosită după operație pentru a elimina orice celule canceroase rămase sau în cazuri inoperabile sau pentru pacienții care nu pot suporta o intervenție chirurgicală, dar și ca tratament paliativ în stadii avansate pentru a reduce simptomele precum durerea sau dificultățile respiratorii. Radioterapia stereotactică corporală este utilizată pentru tumorile mici și bine localizate, oferind o doză foarte concentrată de radiații.

Terapia țintită

Terapia țintită vizează modificări genetice specifice ale celulelor canceroase. Acest tip de tratament este eficient în cazul pacienților cu cancer pulmonar care au mutații genetice specifice. Pacienții cu mutații EGFR pot beneficia de inhibitori ai receptorului factorului de creștere epidermic, adică medicamente precum erlotinib, gefitinib sau osimertinib. Pacienții cu mutații ALK primesc inhibitori ALK, medicamente precum crizotinib, alectinib sau brigatinib. Inhibitorii ROS1 (crizotinib) sunt eficienți pentru pacienții cu rearanjamente ROS1, iar inhibitorii BRAF (dabrafenib și trametinib) se recomandă pentru pacienții cu mutații BRAF.

Imunoterapia

Imunoterapia stimulează sistemul imunitar să atace celulele canceroase. Este o opțiune pentru pacienții cu cancer pulmonar fără celule mici avansat sau metastatic. Inhibitorii punctelor de control imunitar blochează proteinele care împiedică celulele T (parte din sistemul imunitar) să distrugă cancerul. Pembrolizumab, nivolumab și atezolizumab sunt exemple de medicamente utilizate în imunoterapia acestui cancer. Medicamentele sunt adesea folosite pentru pacienții cu niveluri ridicate de PD-L1 (o proteină exprimată pe suprafața celulelor tumorale) sau ca terapie de primă linie în combinație cu chimioterapia.

Terapia combinată (chimioterapie + imunoterapie)

În unele cazuri, chimioterapia este combinată cu imunoterapia pentru a crește eficacitatea. Această combinație este adesea folosită în stadiile avansate ale cancerului pentru a îmbunătăți răspunsul la tratament.

Îngrijirea paliativă

În stadii avansate, când cancerul pulmonar nu mai poate fi vindecat, îngrijirea paliativă este utilizată pentru a gestiona simptomele și pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacientului. Acestea pot include radioterapie pentru reducerea durerii, medicamente pentru gestionarea simptomelor și sprijin psihologic pentru pacient și familia acestuia.

Alegerea tratamentului depinde de stadiul cancerului (intervenția chirurgicală este recomandată mai ales în stadiile incipiente, în timp ce chimioterapia, imunoterapia și radioterapia sunt utilizate mai mult în stadiile avansate), de profilul molecular al tumorii (testele genetice pentru mutațiile specifice sunt esențiale pentru a determina dacă pacientul poate beneficia de terapii țintite) și de sănătatea generală a pacientului (un pacient cu o stare generală bună poate suporta tratamente mai agresive, cum ar fi combinarea chimioterapiei cu imunoterapia).

Care este prognosticul pacientului cu cancer pulmonar cu celule mici?

Prognosticul pentru pacienții cu cancer pulmonar cu celule mici este, în general, mai puțin favorabil decât pentru cancerul pulmonar fără celule mici, din cauza naturii agresive și a tendinței acestuia de a se răspândi rapid (metastaza) în organism. Rata de supraviețuire depinde de stadiul la care este diagnosticată boala și de răspunsul la tratament.

În caz de boală limitată, aproximativ 20-30% dintre pacienți supraviețuiesc la 5 ani după diagnostic, cu tratamente adecvate. În cazul de boală extinsă, rata de supraviețuire la 5 ani scade dramatic, fiind în jur de 2-6%, din cauza faptului că boala este adesea deja metastazată la momentul diagnosticării. Diagnosticul în stadii incipiente (boala limitată) oferă șanse mai mari de supraviețuire, mai ales dacă tratamentul este început imediat. Pacienții mai tineri și cei cu o stare generală bună de sănătate tind să aibă un prognostic mai bun.

Cancerul pulmonar cu celule mici tinde să recidiveze rapid, chiar și după un răspuns inițial bun la tratament. De obicei, recidivele apar în decurs de 6-12 luni după tratament. După recidivă, opțiunile de tratament sunt limitate, iar prognosticul devine și mai nefavorabil.

Care este prognosticul pacientului cu cancer pulmonar fără celule mici?

În general, cancerul pulmonar fără celule mici are un prognostic mai bun decât cancerul pulmonar cu celule mici, dar variază în funcție de gradul de avansare al bolii. În stadiul I (localizat), aproximativ 60-80% dintre pacienți supraviețuiesc 5 ani după diagnostic. Acest stadiu are cel mai bun prognostic, deoarece cancerul este limitat la plămân și poate fi tratat eficient cu intervenție chirugicală sau radioterapie.

În stadiul IV (metastatic), rata de supraviețuire la 5 ani scade la aproximativ 2-10%, deoarece cancerul s-a răspândit la alte părți ale corpului. Tratamentul în acest stadiu se concentrează pe controlul simptomelor, încetinirea progresiei bolii și îmbunătățirea calității vieții, folosind chimioterapie, terapii țintite și imunoterapie.

Cancerul pulmonar fără celule mici este de trei feluri: adenocarcinomul are un prognostic mai bun, mai ales în cazurile de diagnostic precoce, deoarece crește mai lent și poate fi mai ușor de tratat; carcinomul cu celule scuamoase are un prognostic mediu, dar poate răspunde bine la tratament în stadii incipiente; carcinomul cu celule mari tinde să fie mai agresiv și are un prognostic mai rezervat.

Pacienții cu mutații genetice specifice, cum ar fi cele în genele EGFR, ALK, ROS1 sau BRAF, pot beneficia de terapii țintite, care îmbunătățesc semnificativ supraviețuirea și calitatea vieții în stadii avansate.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Cancer Institute - Small Cell Lung Cancer Treatment (PDQ®)–Health Professional Version
https://www.cancer.gov/types/lung/hp/small-cell-lung-treatment-pdq
Cleveland Clinic - Non-Small Cell Lung Cancer
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/6203-non-small-cell-lung-cancer
NCBI - Small-cell lung cancer
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8177722/
Studiul „Small-cell lung cancer”, apărut în Nat Rev Dis Primers. 2021 Jan 14; 7(1): 3. Published online 2021 Jan 14. doi: 10.1038/s41572-020-00235-0, autori: Charles M. Rudin, Elisabeth Brambilla, Corinne Faivre-Finn, Julien Sage

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...