Sindrom Gorlin-Goltz: cauze, simptome si tratament

Sindromul Gorlin-Goltz, cunoscut și sub denumirea de sindrom nevoid bazocelular, este o afecțiune moștenită genetic, care implică o serie de probleme la nivelul pielii, al sistemului nervos, al ochilor, al sistemului endocrin precum și la nivelul sistemului osos. Ce simptome are această boală genetică rară și cum se tratează?

Persoanele care suferă de sindromul Gorlin-Goltz sunt predispuse să dezvolte carcinom bazocelular, adică un tip de cancer de piele care se tratează și nu pune viața pacientului în pericol. Procentual vorbind, doar 10% dintre cei care au acest sindrom nu dezvoltă carcinom bazocelular de-a lungul vieții.

Denumirea de sindrom Gorlin-Goltz și-a căpătat-o această afecțiune de la medicii de origine americană care au descoperit-o, geneticianul Robert J. Gorlin (1923‑2006) și dermatologul Robert W. Goltz (1923‑2014). Prevalența bolii la nivel mondial este de aproxiamtiv 1 la 50.000.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Din ce cauze apare sindromul Gorlin-Goltz?

Principala cauză a sindromului Gorlin-Goltz este o mutație în gena PTCH1, situată pe cromozomul 9. Această genă joacă un rol crucial în calea de semnalizare Hedgehog, care este importantă pentru dezvoltarea embrionară și pentru menținerea echilibrului celular în organism. Când această genă suferă mutații, celulele nu mai răspund corect la semnalele de creștere și diviziune, ceea ce poate duce la dezvoltarea tumorilor.

În cazuri mai rare, mutațiile din alte gene, cum ar fi PTCH2 sau SUFU, pot fi de asemenea implicate în apariția sindromului Gorlin-Goltz. Aceste gene au roluri similare în calea de semnalizare Hedgehog, iar mutațiile lor pot contribui la dezvoltarea bolii.

Sindromul Gorlin-Goltz este de obicei moștenit într-un mod autozomal dominant. Aceasta înseamnă că o persoană cu sindromul are o copie mutată a genei afectate (de la unul dintre părinți) și o copie normală (de la celălalt părinte). Persoanele cu acest sindrom au un risc de 50% de a transmite mutația genetică descendenților lor.

În unele cazuri, sindromul poate apărea fără antecedente familiale, printr-o mutație nouă (de novo) în gena PTCH1, PTCH2 sau SUFU. Aceste mutații apar spontan în ovulul sau spermatozoidul care contribuie la formarea embrionului.

Mutațiile din aceste gene afectează modul în care celulele se divid și se dezvoltă, ceea ce duce la creșterea anormală a țesuturilor și la apariția tumorilor, atât benigne, cât și maligne. De asemenea, pot apărea anomalii scheletice și chisturi în maxilar, pe lângă alte simptome care variază de la o persoană la alta.

Simptome sindrom Gorlin-Goltz

Sindromul Gorlin-Goltz, afecțiune genetică autozomal dominantă, cauzează apariția a unor pete neobișnuite la nivel facial, dar crește și riscul de carcinom bazocelular, un tip de cancer de piele care se tratează destul de ușor și care rareori face metastaze.

Iată care sunt simptomele acestui sindrom:

Apariția carcinomului bazocelular în repetate rânduri sau a unuia singur însă înainte de împlinirea vârstei de 20 de ani
Tumora odontogenă keratochistică - apare la peste 75% dintre pacienți și este simptomul care ajută cel mai mult medicii în stabilirea diagnosticului. Adesea leziunile se regăsesc în zona mandibulei și apar în jurul vârstei de 19 ani.
Anomalii la nivelul coastelor și vertebrelor
Calcificări intracraniene
Anormalități la nivelul scheletului
Hipertelorism (modificare a aspectului facial care presupune distanțarea globilor oculari)
Prognatism mandibular (deformarea mandibulei)
Fibroame ovariene bilaterale
Fibrom cardiac - apare în 10% dintre cazuri

Diagnosticarea sindromului Gorlin-Goltz

Diagnosticul pentru această boală genetică se pune fie în urma depistării a două criterii majore, fie în urma depistării unui criteriu major și a două criterii minore.

Criteriile majore sunt:

un caz de carcinom bazocelular la o persoană mai tânără de 2 de ani sau revenirea carcinomului bazocelular
keratocistoza odontogenă în zona mandibulară
calcificarea intracraniană
anomalii la nivelul coastelor
rude de gradul 1 diagnosticate cu sindromul Gorlin-Goltz

Criteriile minore sunt:

macroencefalie
malformații congenitale
defecte fizice la nivelul scheletului
fibrom ovarian sau cardiac

Tratament sindrom Gorlin-Goltz

Această boală genetică nu se vindecă, iar tratamentul are rolul de a gestiona simptomele. Procedura chirurgicală de îndepărtare a chisturilor odontogenice prin enucleere este adesea folosită pentru îndepărtarea acestora din zona bărbiei, însă există riscul apariției unor noi leziuni ori a deformării maxilarului. Tratamentul carcinomului bazocelular se face prin intervenție chirugicală.

Persoanele care sunt diagnosticate cu sindromul Gorlin-Goltz au nevoie de consiliere psihologică și sprijin întrucât tratarea permanentă a carcinomului bazocelular care tot reapare poate fi dificilă. Totodată, pentru reducerea riscului deja mărit de carcinom bazocelular, pacienții care suferă de sindromul Gorlin-Goltz ar trebui să limiteze expunerea la radiațiile UV. Carcinomul bazocelular este declanșat, de cele mai multe ori, de expunerea la radiații UV, de aceea medicii dermatologi pun din ce în ce mai mult accent pe protecția solară. Tot radiațiile UV cresc și riscul de melanom, cel mai periculos tip de cancer de piele.

În cazul persoanelor care suferă de această afecțiune genetică și își doresc să devină părinți, e bine să se discute cu un medic în prealabil. Riscul ca un copil care are părintele diagnosticat cu acest sindrom să moștenească această afecțiune este de 50%.

Complicații sindrom Gorlin-Goltz

Complicațiile pe care le pot dezvolta pacienții cu această boală genetică sunt în principal legate de dezvoltarea unor tumori multiple, malformații scheletice și alte anomalii.

Tumori cutanate (carcinom bazocelular)

Una dintre cele mai frecvente complicații este apariția carcinomului bazocelular, un tip de cancer de piele, la o vârstă tânără. Persoanele cu sindrom Gorlin-Goltz pot dezvolta zeci sau chiar sute de astfel de tumori de-a lungul vieții. Deși carcinomul bazocelular se metastazează rar, în cazurile severe sau neglijate, poate duce la invazia țesuturilor adiacente, cauzând deformări și disfuncții semnificative.

Chisturi odontogene keratocistice

Aceste chisturi pot apărea în osul maxilar și mandibular, ducând la dureri, umflături, deplasarea sau pierderea dinților și fragilitatea oaselor maxilare. Pot necesita intervenții chirurgicale repetate pentru a fi îndepărtate, ceea ce poate afecta structura maxilarului.

Anomalii scheletice

Persoanele cu sindrom Gorlin-Goltz pot dezvolta anomalii ale coloanei vertebrale, cum ar fi cifoza (curbura anterioară a coloanei) și scolioza (curbura laterală a coloanei), ceea ce poate duce la dureri și probleme posturale. Alte anomalii scheletice includ sindactilie (degete lipite) și pectus excavatum (sternul adâncit), care pot necesita corecție chirurgicală.

Anomalii neurologice

Meduloblastomul este un tip de tumoră cerebrală malignă care poate apărea în copilărie la persoanele cu sindrom Gorlin-Goltz. Este o complicație rară, dar foarte gravă, care necesită tratament agresiv, cum ar fi chirurgie, radioterapie și chimioterapie. Pot apărea, de asemenea, calcificări anormale la nivelul creierului, care pot fi detectate prin investigații imagistice, dar rareori duc la simptome semnificative.

Complicații oculare

Keratoconus este o afecțiune în care corneea se subțiază și se deformează, afectând vederea. Poate necesita intervenții medicale sau chirurgicale, cum ar fi transplantul de cornee.

Probleme de fertilitate și reproducere

Femeile cu sindrom Gorlin-Goltz pot dezvolta fibroame ovariene, care pot provoca dureri abdominale, infertilitate sau alte probleme de sănătate ginecologică. Având în vedere natura ereditară a sindromului, există un risc de 50% de a transmite mutația genetică copiilor, care ar putea, la rândul lor, să dezvolte sindromul.

Prognosticul pacientului cu sindrom Gorlin-Goltz

Prognosticul pacientului cu sindrom Gorlin-Goltz variază în funcție de severitatea simptomelor, gradul de implicare a diferitelor organe și eficiența tratamentului și managementului simptomelor.

Prognosticul pentru carcinomul bazocelular, acest tip de cancer de piele frecvent asociat cu sindromul Gorlin-Goltz, este de obicei favorabil, deoarece aceste tumori au o tendință scăzută de metastazare și pot fi tratate eficient prin excizie chirurgicală sau alte metode. Totuși, deoarece pacienții pot dezvolta multiple tumori de-a lungul vieții, managementul continuu este esențial.

Îndepărtarea timpurie a tumorilor cutanate și a chisturilor odontogene este esențială pentru prevenirea complicațiilor și menținerea unei calități bune a vieții. Prognosticul este mai bun atunci când tratamentele sunt aplicate în mod regulat și eficient.

Mulți pacienți cu sindrom Gorlin-Goltz duc o viață normală sau aproape normală dacă sunt respectate recomandările medicale și sunt gestionate eficient complicațiile, printr-o abordare multidisciplinară. Adaptările și intervențiile adecvate contribuie la menținerea unei calități bune a vieții. Cât despre longevitate, dacă boala este bine gestionată, o persoană cu această boală genetică rară poate trăi cât ar fi trăit și dacă nu ar fi avut-o.

Se poate preveni sindromul Gorlin-Goltz?

Fiind vorba de o boală genetică ereditară, cauzată de mutații în gene, sindromul Gorlin-Goltz nu poate fi prevenit în sensul clasic.

Persoanele care au o istorie familială de sindrom Gorlin-Goltz ar trebui să consulte un consilier genetic pentru a li se evalua riscul de transmitere a afecțiunii la descendenți și la înțelegerea opțiunilor disponibile pentru testarea genetică. Testarea genetică a persoanelor care sunt cunoscute a avea mutații în genele implicate (PTCH1, PTCH2, SUFU) poate confirma diagnosticul și poate fi utilizată pentru a evalua riscul pentru alți membri ai familiei.

Persoanele cu sindrom Gorlin-Goltz trebuie să fie monitorizate regulat de către un dermatolog pentru depistarea precoce a carcinomului bazocelular și altor tipuri de tumori cutanate. Examinările dermatologice periodice și autoexaminările pot ajuta la identificarea timpurie a leziunilor suspecte. Monitorizarea periodică a maxilarului poate ajuta la identificarea și gestionarea chisturilor înainte de a provoca probleme semnificative, iar evaluările ortopedice regulate pot ajuta la identificarea și tratarea problemelor scheletice, cum ar fi scolioza sau cifoza, care pot necesita intervenție chirurgicală sau alte tratamente.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Gorlin Syndrome
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430921/
NCBI - Multidisciplinary approach to Gorlin-Goltz syndrome: from diagnosis to surgical treatment of jawbones
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9288940/
Studiul „Multidisciplinary approach to Gorlin-Goltz syndrome: from diagnosis to surgical treatment of jawbones”, apărut în Maxillofac Plast Reconstr Surg. 2022 Dec; 44(1): 25. Published online 2022 Jul 18. doi: 10.1186/s40902-022-00355-5, autori: Francesco Spadari et al.

Te-ar mai putea interesa și...

Te-ar mai putea interesa și