Produsele cu protectie solara - chiar reduc riscul de melanom?
Produsele cu protectie solara - chiar reduc riscul de melanom?
Produsele cu protectie solara - chiar reduc riscul de melanom?
Produsele cu factor de protecție UV promit să te protejeze de efectele nedorite ale radiaților solare asupra pielii, printre care arsurile solare, îmbătrânirea prematură a pielii și creșterea riscului de cancer de piele.
Deoarece se estimează că expunerea la radiațiile ultraviolete este asociată cu 80% - 90% dintre cancerele de piele, utilizarea cremelor de protecție solară - care blochează radiațiile ultraviolete - este promovată ca un mijloc important de prevenire a cancerelor de piele, cât și a arsurilor solare și a pielii.
Numeroase studii au arătat că utilizarea cremelor de protecție solară reduce incidența cancerelor de piele atât melanom, cât și nonmelanomic. Atât Asociația Canadiană de Dermatologie, cât și Academia Americană de Dermatologie recomandă utilizarea cremelor de protecție solară pentru prevenirea cancerului de piele.
Cum funcționează cremele de protecție solară?
Cremele de protecție solară au în compoziție compuși chimici (organici) sau fizici (anorganici) care blochează radiația ultravioletă, care este lumină cu lungimi de undă mai scurte decât lumina vizibilă (subdivizată în ultraviolete A [UVA], ultraviolete B [UVB] și ultraviolete C [UVC] ]). În general, cu cât lungimea de undă este mai mică, cu atât este mai mare riscul ca radiația luminoasă să provoace daune biologice. Filtrele de protecție solară sunt active împotriva radiațiilor UVA, UVA și UVB.
Filtrele chimice, cum ar fi oxibenzona, avobenzona, octocrylene și ecamsule, sunt compuși aromatici care absorb radiațiile ultraviolete de mare intensitate. Când aceste molecule revin la starea lor de bază, rezultatul este conversia energiei absorbite în lungimi de undă cu energie mai mică, cum ar fi radiația infraroșie (adică căldura).
Filtrele de protecție solară fizică, cum ar fi dioxidul de titan și oxidul de zinc, reflectă sau refractă radiațiile ultraviolete departe de piele; cu toate acestea, studiile experimentale au arătat că atunci când dimensiunile particulelor sunt foarte mici, cum se întâmplă în cremele de protecție solară micronizate, mecanismul de acțiune este similar cu cel al filtrelor chimice. Mai precis, oxidul de zinc micronizat și dioxidul de titan se comportă ca metale semiconductoare, care absorb lumina ultravioletă în cea mai mare parte a spectrului electromagnetic.
Cum previi apariția melanomului
Metodele cele mai eficiente de protecție solară și de reducere a riscurilor asociate cu expunerea la radiațiile UV (printre care se numără și riscul de melanom) sunt următoarele:
- Limitarea expunerii la radiațiile solare atunci când intensitatea acestora este ridicată – se recomandă evitarea expunerii pielii la soare între orele 10:00-16:00, în sezonul cald, acest interval orar fiind cel în care radiațiile înregistrează o intensitate sporită.
- Protejarea pielii prin folosirea unor articole vestimentare din materiale naturale, care împiedică radiațiile UV să intre în contact direct cu pielea – de pildă, se recomandă purtarea bluzelor cu mânecă lungă, a pantalonilor lungi, precum și a pălăriilor și a ochelarilor de soare cu lentile polarizate.
- Aplicarea regulată a unei creme de protecție solară, în fiecare zi, chiar și atunci când plouă sau ninge.
Ce reguli trebuie să respecți pentru ca crema de protecție să-și facă treaba
Pentru a fi protejat de melanom, este important să aplici o cremă de protecție solară. Următorul pas este să ții cont de aceste reguli simple:
- Ai grijă să folosești o cremă de protecție cu spectru larg: Un astfel de produs protejează de razele UVA care îmbătrânesc pielea și provoacă riduri și de razele UVB care pot să ardă pielea. Este important să optezi așadar pentru o cremă de protecție solară care să ofere protecție cu spectru larg, deoarece expunerea la razele UVA și UVB poate provoca cancer!
- Crema de protecție pe care o folosești ar trebuie să aibă cel puțin SPF 30: SPF-ul sau factorul de protecție solară măsoară câte radiații UVB sunt necesare pentru a îți arde pielea protejată față de expunerea la radiații necesară pentru a arde pielea neprotejată. Cu cât SPF-ul este mai mare cu atât pielea e mai protejată împotriva arsurilor solare. O cremă de protecție solară etichetată ca SPF 15 va proteja pielea de aproximativ 93% dintre razele UVB, pe când o loțiune cu SPF 30 blochează aproximativ 97% dintre razele UVB.
- Asigură-te că produsul pe care îl folosești este rezistent la apă: În primul rând, nicio protecție solară nu este rezistentă la apă. În schimb, cremele de protecție solară pot fi evaluate ca fiind rezistente la apă timp de 40 sau 80 de minute. Atunci când aplici pe piele o cremă de protecție solară rezistentă la apă, trebuie să acorzi o atenție deosebită atunci când înoți sau când transpiri, căci în aceste situații este important să reaplici din nou protecție solară. Deși pe eticheta multor produse de protecție solară apare menționat că loțiunile de protecție solară trebuie aplicate cu 15 până la 30 de minute înainte de a ieși în aer liber, într-un studiu recent1, protecția imediată împotriva radiațiilor ultraviolete a avut loc după aplicarea protecției solare, deși nu a fost examinată protecția după expunerea la apă.
Spray-ul de corp nu prea este recomandat din mai multe motive. Pe de o parte, vântul poate dispersa soluția din spray și astfel aplicarea să nu fie suficientă. Pe de altă parte, deoarece cremele de protecție solară cu pulverizare se usucă adesea rapid și, uneori, nu sunt vizibile clar odată pulverizate pe piele, este dificil de determinat dacă aplicarea a fost omogenă.
Cremele de protecție solară sub formă de spray sunt, de asemenea, inflamabile și au fost, de-a lungul timpului raportate, mai multe incidențe de arsuri pe piele după expunerea la flăcări deschise, chiar și după ce crema de protecție solară a fost lăsată să se usuce.
Citeste si Melanomul: diagnostic, prevenire si tratament
Nu uita!
Crema de protecție solară își face treaba dacă ții cont de regulile de mai sus și dacă o reaplici de mai multe ori pe zi, mai ales dacă transpiri sau dacă înoți. De altfel, este important să aplici o cantitate generoasă de cremă de protecție pe piele. Specialiștii spun că ar trebui să folosim cam un pahar de cremă de protecție pe tot corpul ca să fim siguri 100% că suntem protejați de radiațiile ultraviolete.
Cât de frecvente sunt alergiile la crema de protecție solară?
Alergiile la cremele de protecție solare sunt foarte rare, iar dacă apar totuși la anumite persoane, se manifestă sub forma unei iritații, mai degrabă decât ca o alergie. Dacă știi că pielea ta este sensibilă, poți opta pentru un produs special conceput pentru acest tip de piele. Adesea, cremele de protecție solară minerale sunt mai puțin iritante pentru piele.
Absorbția în piele a cremelor de protecție solară
În 2019, un mic studiu efectuat pe 24 de participanți a arătat absorbția sistemică a 4 ingrediente care se găsesc în unele creme de protecție solară: oxibenzonă, avobenzonă, octocrylene și ecamsule2.
Când crema de protecție solară a fost aplicată în condiții maxime de utilizare, timp de 4 zile consecutive, nivelurile acestor compuși din sânge le-au depășit pe cele recomandate de orientările Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA. Mai mult, anchetatorii au remarcat perioade lungi de înjumătățire pentru fiecare dintre aceste ingrediente, sugerând că utilizarea regulată a cremei solare poate duce la acumularea acestora în organism.
Cu toate acestea, majoritatea oamenilor folosesc o cantitate mult mai mică de produs decât recomandările specialiștilor. Chiar și în urma acestor constatări, oamenii de știință încurajează utilizarea cremei de protecție solară, având în vedere efectele sale protectoare cunoscute, deoarece importanța clinică a absorbției acestor ingrediente încă se studiază.
De altfel, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina dacă există potențiale sechele de sănătate din absorbția ingredientelor de protecție solară.
Spre deosebire de ingredientele chimice care se găsesc în loțiunile de protecție solară, compusșii fizici (anorganici) nu sunt absorbiți sistemic. Un studiu in vitro a constatat că mai puțin de 0,03% din nanoparticulele de zinc au pătruns în stratul superior al stratului cornos și nu au fost detectate particule în stratul cornos inferior.
În prezent, Asociația Canadiană de Dermatologie recomandă utilizarea unei creme de protecție solară cu spectru larg, cu un SPF de cel puțin 30 pentru persoanele cu vârsta mai mare de 6 luni, pentru fotoprotecție. Cercetările privind siguranța și eficacitatea cremelor solare consacrate și a agenților noi sunt în curs de desfășurare.
La ce vârstă ar trebui să începi să utilizezi protecție solară?
Nou-născuții trebuie feriți de soare până la vârsta de 6 luni. Pentru bebelușii mai mari și copiii mici, poți să optezi pentru o cremă de protecție solară minerală. Pentru adolescenți, siguranța solară, inclusiv protecție solară, este esențială, deoarece expunerea la UV care duce la arsuri solare la această grupă de vârstă poate crește considerabil riscul de melanom mai târziu în viață.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
U.S. Food & Drug - Labeling and Effectiveness Testing: Sunscreen Drug Products for Over-The-Counter Human Use — Small Entity Compliance Guide
https://www.fda.gov/regulatory-information/search-fda-guidance-documents/labeling-and-effectiveness-testing-sunscreen-drug-products-over-counter-human-use-small-entity
Studiul „Effect of Sunscreen Application Under Maximal Use Conditions on Plasma Concentration of Sunscreen Active Ingredients: A Randomized Clinical Trial”, JAMA 2019 Jun., Murali K Matta, Robbert Zusterzeel, Nageswara R Pilli, Vikram Patel, Donna A Volpe, Jeffry Florian, Luke Oh
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31058986/
Te-ar mai putea interesa și...
