Factori de risc în melanom
Rezumat: Melanomul este un tip agresiv de cancer de piele, al cărui risc crește prin expunerea excesivă la soare și la razele ultraviolete (UV), inclusiv cele emise de solar. Arsurile solare, pielea deschisă la culoare, numeroasele alunițe și antecedentele familiale sunt alți factori importanți.
Deși melanomul poate apărea la orice vârstă și pe orice tip de piele, anumite persoane sunt mai vulnerabile. Află cum contribuie radiațiile UV la apariția bolii, ce rol au genetica și imunitatea, cum îți protejezi pielea și ce modificări ale alunițelor necesită un consult dermatologic.
1. Ce este melanomul și de ce apare acest tip de cancer de piele?
2. Care sunt principalii factori de risc pentru melanom?
a. Expunerea excesivă la soare și arsurile solare repetate
b. Folosirea solarului (expunerea la radiații UV artificiale)
c. Pielea deschisă la culoare și prezența unui număr mare de alunițe
d. Antecedentele familiale de melanom și predispoziția genetică
e. Vârsta, sexul și sistemul imunitar slăbit
3. Cum poți reduce riscul de melanom?
a. Protecția împotriva soarelui
b. Evitarea solarului
c. Autoexaminarea pielii și controalele dermatologice
4. Când trebuie să mergi la dermatolog pentru o aluniță suspectă?
5. Concluzie
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Poți dezvolta melanom fără să te fi ars vreodată la soare?
Răspuns: Da. Arsurile cresc riscul, dar melanomul poate apărea și fără arsuri cunoscute sau pe zone puțin expuse la UV.
Întrebare: Solarul este mai sigur decât expunerea la soare?
Răspuns: Nu. Solarul emite radiații UV care pot deteriora ADN-ul și sunt asociate cu un risc crescut de melanom.
Întrebare: Toate alunițele atipice devin melanom?
Răspuns: Nu. Majoritatea nu se transformă în cancer, dar prezența lor indică un risc mai mare și justifică supraveghere individualizată.
Întrebare: Crema cu SPF 30 elimină riscul de melanom?
Răspuns: Nu. Reduce expunerea la UV când este aplicată corect, dar trebuie asociată cu umbră și îmbrăcăminte protectoare.
Întrebare: Când trebuie verificată o aluniță la dermatolog?
Răspuns: Când este nouă și neobișnuită, se modifică, sângerează, provoacă disconfort sau diferă evident de celelalte alunițe.
1. Ce este melanomul și de ce apare acest tip de cancer de piele?
Melanomul este un cancer care se dezvoltă din melanocite, celulele ce produc melanina, pigmentul responsabil de culoarea pielii. Apare cel mai frecvent la nivelul pielii, însă uneori poate afecta ochii sau mucoasele. Spre deosebire de multe alte tumori cutanate, poate metastaza dacă nu este diagnosticat la timp.
La baza bolii se află modificări ale ADN-ului care perturbă mecanismele de control al multiplicării celulelor. Unele modificări sunt dobândite de-a lungul vieții, altele sunt favorizate de o predispoziție moștenită. Expunerea la radiații UV este un factor major pentru numeroase melanoame cutanate.
Razele ultraviolete provenite de la soare sau solar pot deteriora ADN-ul celulelor pielii. Efectele se acumulează uneori fără semne imediate, iar un melanom poate fi diagnosticat la mulți ani după expunerile nocive.
Totuși, nu toate melanoamele sunt provocate de soare. Unele se dezvoltă pe tălpi, palme sau sub unghii și au mecanisme diferite. De aceea, absența arsurilor solare nu exclude posibilitatea bolii.
2. Care sunt principalii factori de risc pentru melanom?
Un factor de risc crește probabilitatea apariției unei boli, dar nu înseamnă că aceasta se va dezvolta obligatoriu. În melanom, unii factori, precum expunerea la radiații UV, pot fi modificați. Alții, precum tipul de piele sau istoricul familial, nu pot fi schimbați.
a. Expunerea excesivă la soare și arsurile solare repetate
Expunerea intensă, intermitentă, la soare, mai ales atunci când provoacă arsuri, este asociată cu un risc crescut de melanom. Sunt relevante atât vacanțele petrecute la plajă, cât și activitățile recreative în aer liber fără protecție.
Radiațiile UVB contribuie în special la arsurile solare, iar UVA pătrund mai profund în piele. Ambele pot contribui la leziuni cutanate și la apariția cancerului. Bronzarea nu reprezintă dovada unei pieli sănătoase, ci un răspuns la agresiunea radiațiilor UV.
Arsurile severe, cu bășici, în copilărie și adolescență sunt deosebit de importante. Totuși, arsurile din viața adultă cresc și ele riscul. O analiză științifică recentă a confirmat asocierea dintre istoricul arsurilor solare și melanom, deși mărimea riscului a variat între studii.
Nu numai zilele toride sunt periculoase. Razele ultraviolete ajung la sol și când cerul este înnorat, iar apa, nisipul și zăpada pot reflecta radiația. Indicele UV este un reper mai bun decât temperatura pentru alegerea măsurilor de protecție.
b. Folosirea solarului (expunerea la radiații UV artificiale)
Solarul emite radiații ultraviolete și nu oferă o alternativă sigură la bronzarea naturală. Dispozitivele de bronzat artificial pot produce expuneri intense, chiar dacă pielea nu se înroșește imediat.
O metaanaliză care a reunit 36 de studii privind melanomul a asociat utilizarea solarului cu un risc relativ cu aproximativ 27% mai mare. Asocierea a fost mai pronunțată pentru melanomul diagnosticat la vârste tinere.
Riscul tinde să crească atunci când bronzarea artificială începe devreme sau este repetată frecvent. Nici așa-numitul „bronz de bază” obținut înaintea concediului nu protejează eficient împotriva arsurilor și nu anulează deteriorarea produsă de razele ultraviolete.
c. Pielea deschisă la culoare și prezența unui număr mare de alunițe
Persoanele cu pielea foarte deschisă, pistrui, păr blond sau roșcat și ochi deschiși la culoare prezintă un risc mai mare. Pielea lor se arde adesea mai ușor la soare, în parte din cauza protecției naturale mai reduse oferite de pigment.
Cu toate acestea, melanomul poate apărea și la persoanele cu pielea închisă la culoare. În aceste cazuri, este importantă observarea tălpilor, palmelor și unghiilor, deoarece leziunile pot apărea și în locuri puțin expuse la UV.
Un număr mare de alunițe, numite și nevi, constituie un alt factor de risc. Același lucru este valabil pentru nevii atipici, care pot avea forme, dimensiuni sau culori neobișnuite.
Majoritatea alunițelor, inclusiv numeroși nevi atipici, nu se transformă în melanom. Totuși, prezența lor poate semnala o susceptibilitate crescută, astfel încât evaluarea periodică a pielii devine mai importantă.
d. Antecedentele familiale de melanom și predispoziția genetică
Dacă un părinte, frate sau soră a avut melanom, riscul personal poate fi mai mare. În aceeași familie se pot transmite atât anumite variante genetice, cât și caracteristici precum pielea deschisă sau obiceiuri asemănătoare de expunere la soare.
O parte mică dintre melanoame este legată de predispoziții ereditare puternice. De exemplu, variantele patogene ale genei CDKN2A pot crește semnificativ riscul de melanom și, în unele familii, de cancer pancreatic.
Dacă mai multe rude apropiate au avut melanom, dacă boala a apărut la vârste neobișnuit de tinere sau dacă o persoană a avut mai multe melanoame, medicul poate recomanda consiliere genetică. Testarea nu este necesară automat tuturor persoanelor cu o rudă afectată.
Antecedentele personale contează, de asemenea. Cine a fost diagnosticat anterior cu melanom are un risc crescut de a dezvolta un alt melanom și trebuie să respecte planul de supraveghere stabilit de specialist.
e. Vârsta, sexul și sistemul imunitar slăbit
Probabilitatea de melanom crește, în general, odată cu vârsta, dar boala poate apărea și la adulți tineri. Expunerile UV acumulate în timp și modificările biologice asociate îmbătrânirii pot contribui la acest risc.
Diferențele dintre femei și bărbați depind de vârstă și populație. De exemplu, datele din SUA arată o frecvență mai mare la femei înainte de 50 de ani și la bărbați după această vârstă. Acest tipar nu trebuie generalizat automat tuturor țărilor.
Un sistem imunitar slăbit crește riscul unor cancere cutanate, inclusiv melanomul. Este cazul unor persoane care au primit un transplant de organ și urmează tratamente imunosupresoare, precum și al celor cu anumite boli care afectează imunitatea.
3. Cum poți reduce riscul de melanom?
Prevenția se concentrează în special asupra limitării expunerii excesive la UV. Nicio măsură nu elimină complet riscul, mai ales dacă există factori genetici, dar protecția consecventă a pielii reduce deteriorarea produsă de razele ultraviolete.
a. Protecția împotriva soarelui
Caută umbra în orele cu radiație intensă și verifică indicele UV. Când acesta este de cel puțin 3, sunt necesare măsuri suplimentare de protecție, inclusiv în zilele răcoroase sau parțial înnorate.
Poartă haine care acoperă pielea, o pălărie cu boruri largi și ochelari care filtrează UVA și UVB. Țesăturile dese sau hainele marcate cu factor de protecție UV sunt utile mai ales pentru activitățile îndelungate în aer liber.
Aplică generos pe pielea expusă o cremă cu spectru larg, SPF 30 sau mai mare. Reaplică aproximativ la două ore când stai afară și mai des după înot ori transpirație, conform indicațiilor produsului.
Crema nu trebuie folosită pentru a prelungi intenționat statul la soare. Protejează și urechile, ceafa, mâinile sau dosul picioarelor, zone frecvent uitate. Copiii au nevoie de măsuri adaptate vârstei și de evitarea arsurilor.
b. Evitarea solarului
Renunțarea la solar este una dintre cele mai clare măsuri pentru reducerea expunerii artificiale la UV. Nu există o frecvență de utilizare demonstrată ca fiind lipsită de risc pentru melanom.
Dacă îți dorești aspectul pielii bronzate, produsele autobronzante fără UV reprezintă o alternativă cosmetică. Ele nu oferă, însă, protecție împotriva soarelui; continuă să folosești haine adecvate și cremă cu SPF.
c. Autoexaminarea pielii și controalele dermatologice
Examinează-ți periodic pielea, inclusiv scalpul, spatele, tălpile, palmele și unghiile. O oglindă sau ajutorul unei persoane apropiate poate facilita verificarea zonelor greu vizibile.
Fii atent la apariția unor pete noi, la alunițe care se modifică ori la o leziune care arată diferit de celelalte, numită uneori „rățușca cea urâtă”. Fotografiile făcute în condiții asemănătoare pot ajuta la observarea schimbărilor.
Dacă ai mulți nevi, antecedente familiale sau personale de melanom ori imunosupresie, discută cu dermatologul despre frecvența controalelor. Examinarea cu dermatoscopul poate oferi informații suplimentare, însă nu orice aluniță necesită îndepărtare.
4. Când trebuie să mergi la dermatolog pentru o aluniță suspectă?
Programează un consult cât mai curând dacă o aluniță își schimbă forma, culoarea sau dimensiunea, sângerează fără motiv, provoacă mâncărime persistentă ori devine dureroasă. Un melanom poate apărea și ca o pată nouă, nu doar prin modificarea unei alunițe vechi.
Poți folosi regula ABCDE: A înseamnă asimetrie, B margini neregulate, C culori neuniforme, D diametru adesea peste 6 milimetri, iar E evoluție în timp. Important: melanomul poate avea și dimensiuni sub 6 milimetri.
Nu ignora o dungă închisă la culoare care apare sau se modifică sub o unghie, o pată pe talpă ori un nodul care crește rapid. Unele melanoame nu au pigment închis și pot semăna cu leziuni roz sau roșii.
Dermatologul examinează leziunea și, dacă există suspiciuni, poate recomanda o biopsie pentru confirmarea diagnosticului. Nu încerca să îndepărtezi singur o aluniță și nu aștepta apariția durerii: melanomul timpuriu poate fi complet nedureros.
5. Concluzie
Principalii factori de risc în melanom includ expunerea excesivă la soare, arsurile solare, solarul, pielea deschisă, numeroasele alunițe, antecedentele familiale și imunitatea redusă. Unii factori nu pot fi modificați, dar expunerea la razele ultraviolete poate fi limitată.
Protecția zilnică împotriva UV, evitarea bronzării artificiale și observarea modificărilor pielii sunt pași practici. Orice leziune suspectă merită evaluată de dermatolog, deoarece depistarea timpurie crește posibilitatea unui tratament eficient.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Sun Safety Facts
NCBI - CDKN2A Cancer Predisposition
Wiley Online Library -The risk of ultraviolet exposure for melanoma in Fitzpatrick skin types I–IV: A 20-year systematic review with meta-analysis for sunburns
Te-ar mai putea interesa și...
