Cum sa depistati cancerul de piele? Efectuati si o cercetare a talpilor!
Cum sa depistati cancerul de piele? Efectuati si o cercetare a talpilor!
Cum sa depistati cancerul de piele? Efectuati si o cercetare a talpilor!
Rezumat: Cancerul de piele poate apărea oriunde, nu doar pe zonele expuse la soare. De aceea, autoexaminarea lunară este una dintre cele mai simple metode prin care poți observa din timp alunițe sau pete pe piele care se schimbă. Pentru melanom (cea mai agresivă formă), regula ABCDE și „alunița diferită” sunt repere utile, dar există și tipuri de melanom care apar pe palme, tălpi sau sub unghii, unde sunt ușor de trecut cu vederea. În acest ghid afli cum și când să-ți analizezi pielea, cum recunoști semnele de cancerul de piele și ce să faci dacă găsești ceva suspect.
1. De ce să te uiți regulat după alunițe diferite și pete pe piele?
2. Cine are risc mai mare de cancer de piele?
3. Cum să te uiți bine la alunițe și alte zone de piele?
4. Cum recunoști semnele de cancer de piele: melanom și alte forme frecvente
a. Regula ABCDE pentru melanom și „alunița diferită”
b. Pete pe piele care nu se vindecă: semne posibile de cancer non-melanom
c. Ce să faci dacă găsești ceva suspect?
De ce să te uiți regulat după alunițe diferite și pete pe piele?
Cancerul de piele este mai ușor de tratat când este depistat devreme, iar multe modificări pot fi observate chiar de tine, acasă. Ideea nu este să devii anxios legat de fiecare aluniță pe care o observi, ci să-ți cunoști pielea suficient de bine încât să remarci rapid când apare o schimbare. Dermatologii recomandă un control „din cap până-n picioare” tocmai pentru că unele leziuni apar în zone la care nu te gândești: scalp, spatele urechilor, între fese, sub sâni, între degete și, foarte important, pe tălpi.
Tălpile sunt un loc pe care mulți îl ignoră. Totuși, există un tip de melanom care poate apărea pe tălpi și palme (melanom acral / acral lentiginous melanoma), iar acesta este adesea diagnosticat mai târziu, tocmai pentru că zona nu este inspectată des și poate fi confundată cu o bătătură, un neg sau o iritație de la încălțăminte.
Când și cât de des să-ți analizezi pielea? Un ritm practic pentru majoritatea oamenilor este autoexaminarea o dată pe lună, în lumină bună, ideal după duș, când pielea este curată și ai timp să observi detalii. Dacă ai multe alunițe, antecedente personale sau familiale de cancer, piele foarte deschisă la culoare, ai avut arsuri solare repetate sau ai imunitatea scăzută, merită să discuți cu medicul despre o frecvență mai mare a controalelor profesionale și despre fotografia dermatoscopică (monitorizare în timp).
Autoexaminarea nu înlocuiește consultul dermatologic, dar îl completează foarte bine: tu observi schimbările de la o lună la alta, iar medicul confirmă dacă este ceva benign sau dacă necesită investigații.
Cine are risc mai mare de cancer de piele?
Oricine poate face cancer de piele, indiferent de vârstă sau culoarea pielii, însă riscul crește la persoanele care se ard ușor la soare, au multe alunițe, au avut expunere intensă la UV (inclusiv solar), au istoric personal/familial de cancer de piele sau au imunitatea afectată. Important: melanomul acral (pe tălpi/palme/sub unghii) nu urmează mereu tiparul clasic „de la soare”, motiv pentru care verificarea tălpilor este o idee bună pentru toată lumea, nu doar pentru cei care stau mult la soare.
Cum faci autoexaminarea corectă, pas cu pas, fără să ratezi tălpile? Autoexaminarea devine ușoară când ai un ritual. Scopul este să compari pielea cu „harta ta obișnuită” și să observi ce e nou, ce e în creștere sau ce arată diferit. În timp, vei recunoaște rapid alunițele tale normale și vei sesiza mai ușor când apar pete pe piele suspecte.
Ideal ai nevoie de o oglindă mare și una mică (de mână). Dacă poți, roagă pe cineva apropiat să te ajute la scalp și spate. Dermatologii subliniază utilitatea oglinzilor pentru zonele greu accesibile și recomandă să verifici și palmele, tălpile și între degete.
Cum să te uiți bine la alunițe și alte zone de piele?
Alege o cameră bine luminată și ia-ți 10 minute pentru a verifica pielea. Începe prin a te uita la față, urechi, gât, piept și abdomen. Apoi ridică brațele și verifică axilele, lateralele trunchiului și interiorul brațelor. Uită-te la mâini, inclusiv palme, degete, spațiile dintre degete și unghii.
Un truc util: fă-ți fotografii clare ale alunițelor care îți par „de urmărit” (nu ca să te autodiagnostichezi, ci ca să compari peste o lună dacă s-au schimbat). Dacă te știi cu multe alunițe, poți nota (în telefon) unde ai pete pe piele mai evidente, ca să le revizitezi ușor și ca să știi ce îi spui medicului.
Pentru a cerceta zona tălpilor, așază-te pe un scaun și ridică pe rând fiecare picior. Verifică talpa de la călcâi până la degete, marginile laterale ale piciorului și zona dintre degete. Uită-te atent și la pielea de sub unghii și la patul unghial: uneori melanomul poate arăta ca o dungă maronie/neagră pe unghie sau ca o pată care „migrează” spre cuticulă.
De ce insistăm pe tălpi? Pentru că melanomul acral este asociat frecvent cu întârziere de diagnostic, din cauze precum vizibilitate redusă, lipsă de simptome la început și confuzii cu alte probleme banale ale piciorului. Dacă observi o pată pe talpă care se lărgește, are margini neregulate, culori diferite, ulcerează, sângerează sau nu prea pare a fi bătătură, merită evaluare medicală.
Cum recunoști semnele de cancer de piele: melanom și alte forme frecvente
În general, când auzi de cancer de piele, te gândești la melanom. Este forma cea mai periculoasă, dar există și alte tipuri foarte frecvente, cum ar fi carcinomul bazocelular și carcinomul scuamocelular. Acestea pot arăta diferit: uneori ca o rană care nu se vindecă, un nodul lucios sau o zonă aspră, scuamoasă. Așadar, când îți analizezi alunițe sau pete pe piele, nu te limita la „alunițe negre”. Uită-te și după leziuni roz, roșii, translucide, cruste persistente sau zone care se tot refac și se redeschid.
Regula ABCDE pentru melanom și „alunița diferită”
Pentru melanom, regula ABCDE este un ghid ușor de reținut: Asimetrie (o jumătate nu seamănă cu cealaltă), Borduri neregulate, Culori multiple (maro, negru, roșu, albăstrui), Diametru mai mare (adesea peste ~6 mm, dar poate fi și mai mic), Evoluție (se schimbă în timp: crește, își schimbă forma/culoarea, mănâncă, doare, sângerează).
Un concept foarte util este și „rățușca cea urâtă”: dacă ai multe alunițe asemănătoare și una singură arată complet diferit (mai închisă, mai mare, altă formă), aceea merită verificată chiar dacă nu bifează toate literele ABCDE.
Pete pe piele care nu se vindecă: semne posibile de cancer non-melanom
Carcinomul bazocelular poate apărea ca un nodul lucios/perlat, o zonă ca o cicatrice, sau o rană care sângerează ușor și revine mereu. Carcinomul scuamocelular poate arăta ca o pată aspră, scuamoasă, o excrescență sau o leziune crustată care persistă.
Aceste tipuri sunt adesea tratabile când sunt depistate devreme, însă pot produce distrucții locale dacă sunt ignorate. Iar unele forme de scuamocelular pot deveni agresive, motiv pentru care „rana care nu trece” merită luată în serios.
Ce să faci dacă găsești ceva suspect?
Dacă descoperi o aluniță sau o pată pe piele care te îngrijorează, cel mai important este să nu intri în jocul „aștept să văd ce se întâmplă”. E normal să ai leziuni benigne, e normal să apară pete noi odată cu vârsta, dar cancerul de piele se depistează prin evaluare medicală, nu prin presupuneri. Autoexaminarea are rolul de a ridica un semnal, nu de a pune un diagnostic.
Practic, notează când ai observat modificarea, fă 1–2 fotografii clare (aceeași lumină, aceeași distanță) și programează un consult dermatologic. Dacă leziunea este pe talpă sau sub unghie, menționează explicit acest lucru când ceri programarea, deoarece melanomul acral este cunoscut pentru riscul de diagnostic tardiv și poate necesita evaluare promptă.
Programează-te cât mai curând dacă observi că o aluniță se schimbă vizibil în scurt timp, dacă apare sângerare spontană, o rană care nu se vindecă, o pată pe piele care se extinde sau dacă ai o aluniță în mod evident extrem de diferită față de restul alunițelor.
Dacă ai febră, durere intensă, roșeață mare și căldură locală (semne de infecție) în jurul unei răni, asta poate fi o urgență medicală, dar ține mai degrabă de o complicație infecțioasă decât de cancer. Pentru suspiciunea de cancer de piele, ideea este să nu amâni săptămâni sau luni întregi consultul. În special pe tălpi, amânarea este unul dintre motivele pentru care unele cazuri ajung târziu la diagnostic.
La consult, dermatologul va examina leziunile cu ochiul liber și, de multe ori, cu dermatoscopul (un dispozitiv care mărește și arată structuri fine). Dacă o leziune este suspectă, medicul poate recomanda biopsie (prelevarea unei porțiuni sau îndepărtarea completă) pentru confirmare la microscop. În cazul melanomului acral, literatura recentă subliniază că recunoașterea mai bună și biopsia timpurie a leziunilor suspecte sunt esențiale pentru a reduce diagnosticele în stadii avansate.
Indiferent de rezultat, vei primi un plan: fie monitorizare (dacă e benign), fie tratament (de exemplu excizie), fie controale periodice. Important este că „a verifica” este mai simplu decât „a repara” ceva depistat târziu.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Cât de des ar trebui să-mi verific alunițele și petele pe piele?
Răspuns: De obicei, o dată pe lună este un ritm recomandat pentru autoexaminare, mai ales dacă ai multe alunițe.
Întrebare: De ce trebuie să verific și tălpile dacă nu le expun la soare?
Răspuns: Pentru că există melanom acral, care poate apărea pe tălpi/palme/sub unghii și este adesea diagnosticat mai târziu dacă zona nu este inspectată.
Întrebare: Ce înseamnă regula ABCDE pentru melanom?
Răspuns: Asimetrie, Borduri neregulate, Culori multiple, Diametru mai mare, Evoluție (schimbare în timp).
Întrebare: O rană care nu se vindecă poate fi cancer de piele?
Răspuns: Da, unele cancere de piele non-melanom pot arăta ca o leziune persistentă sau o crustă care revine; e bine să fie evaluată de dermatolog.
Întrebare: Dacă găsesc ceva suspect, ce fac prima dată?
Răspuns: Notează când ai observat, fă o fotografie clară și programează un consult dermatologic; nu încerca să tratezi singur o aluniță sau o pată suspectă.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Academy of Dermatology - What to look for: ABCDEs of melanoma
https://www.aad.org/public/diseases/skin-cancer/find/at-risk/abcdes
Science Direct - Acral lentiginous melanoma: Overcoming diagnostic delays through early detection strategies
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0190962225030646
Studiul „Acral lentiginous melanoma: Overcoming diagnostic delays through early detection strategies”, apărut în Journal of the American Academy of Dermatology
Available online 24 October 2025, https://doi.org/10.1016/j.jaad.2025.10.069, autori: Olivia M. Burke et al.
MDPI - Misdiagnosis and Clinical Insights into Acral Amelanotic Melanoma—A Systematic Review
https://www.mdpi.com/2075-4426/14/5/518
Studiul „Misdiagnosis and Clinical Insights into Acral Amelanotic Melanoma—A Systematic Review”, apărut în J. Pers. Med. 2024, 14(5), 518; https://doi.org/10.3390/jpm14050518, autori: Fortunato Cassalia et al.
Te-ar mai putea interesa și...
