Boala hepatica generata de consumul de alcool
Boala hepatica generata de consumul de alcool
Boala hepatica generata de consumul de alcool
1. Simptomele care pot semnala boala hepatică
2. Cum afectează consumul exagerat de alcool ficatul?
3. Factorii de risc pentru boala hepatică
4. Analize și evaluare în cazul pacienților care au probleme cu alcoolul
5. Tratamentul pentru boala hepatică
6. Prognoza în boala hepatică alcoolică
Problema consumului de alcool cu regularitate, pe o perioadă lungă de timp, uneori indiferent de cantitate, se reflectă adesea în îmbolnăvirea ficatului și posibil, a pancreasului. Fiecare persoană poate reacționa diferit la consumul cronic de alcool din cauza determinismului genetic.
Simptomele care pot semnala boala hepatică
Simptomele variază. La început, pentru o perioadă de câteva luni sau ani este posibil să nu apară niciun simptom zgomotos, ceea ce încurajează persoana să persiste în consum, de cele mai multe ori fiind asociată o stare de bine, de deconectare, reducere a stresului, adormire mai ușoară.
După un timp, însă pot apărea primele semne, de la nervozitate, afectarea tenului, aspectul pleoapelor și privirii, apariția cuperozei și înroșirea tenului, în special a nasului și obrajilor. Ulterior se instalează semnele afectării hepatice, prin stare subfebrilă sau febră, icter, oboseala, ficat mărit și durere în hipocondrul drept. Pot apărea treptat și probleme mai grave, cum ar fi hemoragiile la nivelul tractului digestiv și deteriorarea funcțiilor cerebrale.
Persoanele care știu că au consumat alcool în exces și sesizează simptomele de boală hepatică e bine să facă analize sânge pentru a evalua starea ficatului și, ocazional, pot recurge chiar la elastografie sau biopsie hepatică.
Cel mai bun tratament este să se oprească imediat consumul de alcool, în totalitate, dar pentru multe persoane acest lucru este foarte dificil, deoarece s-a instalat dependența, cu multiple cauze de ordin psihologic. Oamenii trebuie să admită că au nevoie de ajutor și să se adreseze familiei pentru sprijin, prietenilor, medicilor, psihologilor sau programelor de reabilitare specifice.
Cum afectează consumul exagerat de alcool ficatul?
Alcoolul, după ce a fost absorbit în tractul digestiv, este procesat la nivelul ficatului. Chiar dacă alcoolul produce încă din primele luni sau ani anumite daune ficatului, acesta poate continua să funcționeze pentru un timp, deoarece are o mare putere de regenerare, chiar și atunci când este deteriorat aproximativ 80%.
În această fază, renunțarea la alcool poate avea efecte incredibil de bune. În cazul în care oamenii continuă să bea alcool, afectarea ficatului progresează și poate duce în cele din urmă la moarte. Abuzul de alcool poate provoca trei tipuri de leziuni hepatice, care de multe ori se dezvoltă în următoarea ordine:
Acumularea de grăsime (ficatul gras sau steatoza): Acest tip este cel mai puțin grav și poate fi reversibil. Ficatul gras apare la mai mult de 90% dintre persoanele care beau prea mult alcool.
Inflamație (hepatita alcoolică): Ficatul se inflamează la aproximativ 10 până la 35% din persoanele consumatoare de alcool.
Ciroză - aproximativ 10 până la 20% dintre oameni dezvoltă ciroză. În ciroză, o cantitate mare de țesut hepatic normal este înlocuit permanent cu țesut cicatricial (numite fibroză), care nu îndeplinește nicio funcție. Ca urmare, structura internă a ficatului este perturbat, iar ficatul nu mai poate funcționa normal. În cele din urmă, ficatul se micșorează. Ciroză nu este reversibilă.
Ciroza poate cauza următoarele complicații grave:
Ascita - lichidul se poate acumula în abdomen, provocând umflarea acestuia.
Encefalopatia hepatică (portosistemică) în care funcția creierului se poate deteriora, deoarece ficatul deteriorat este mai puțin capabil de a elimina deșeurile toxice din sânge. Oamenii pot deveni somnoroși și confuzi.
Hipertensiunea portală: vena care aduce sânge la nivelul ficatului poate fi redusă sau blocată, cu creșterea tensiunii arteriale în venă. Hipertensiunea portală contribuie la ascită, sângerări la nivelul tractului digestiv, splină mărită (splenomegalie), și uneori encefalopatie portosistemica.
Sângerarea la nivelul tractului digestiv - venele din esofag și stomac se măresc și pot să înceapă să sângereze din cauza hipertensiunii portale, însoțite de vărsături cu sânge sau scaune negre ori cu sânge.
Insuficiența hepatică - apare când ficatul devine mai puțin capabil să funcționeze, generând multe complicații și afecatrea generală a sănătății. Insuficiență hepatică poate conduce și la insuficiență renală.
Coagulopatia - oamenii tind să sângereze și să facă mai ușor vânătăi, deoarece ficatul deteriorat nu produce o cantitate suficientă de substanțe anticoagulante. De asemenea, alcoolul poate reduce numărul sau activitatea trombocitelor care auta la coagularea sângelui. Hipertensiunea portală duce la o splină mărită, care scade, de asemenea, numărul de trombocite.
Splenomegalie - hipertensiunea portală cauzează mărirea splinei și rărirea celulelor albe din sânge și trombocitelor. Ca urmare, crește și riscul de infecții și sângerări.
Factorii de risc pentru boala hepatică
Boala hepatică alcoolică este mai probabil să se dezvolte dacă pacienții au băut cantități mari de alcool pe o lungă perioadă de timp (de obicei, pentru mai mult de 8 ani). Afecțiunea este mai gravă la femei, oameni cu obezitate și la persoanele cu determinism genetic care îi sensibilizează la bolile hepatice alcoolice. Ca să înțeleagă riscul de a face de boli hepatice alcoolice, oamenii trebuie să fie conștienți de cantitatea de alcool din băutură:
Bere: 2 până la 7%
Vinuri: 10 până la 15%
Băuturi tari: 40 până la 45%
Pentru bărbați, riscul crește în cazul în care beau mai mult de aproximativ 1 litru de alcool pe zi mai mult de 10 de ani. Femeile sunt mai vulnerabile la leziuni hepatice generate de consumul de alcool, chiar și cantități mai mici. Femeile prezintă un risc de afectare a ficatului în cazul în care beau aproximativ jumătate din cantitatea de alcool care le face rău bărbaților., deci mai mult de o jumătate de litru de alcool pe zi situează femeile în categoria de risc. În plus, riscul poate fi mai crescut la femei, deoarece sistemul lor digestiv este mai puțin capabil să proceseze alcoolul, crescând astfel cantitatea de alcool care ajunge la ficat.
Acumularea de fier în ficat și hepatita C cresc, de asemenea, riscul de afectare a ficatului de alcool. Fierul se poate acumula atunci când oamenii au hemocromatoză (o afecțiune ereditară care duce la absorbția unei cantități prea mari de fier) sau atunci când consumă anumite tipuri de vin care conțin fier. Mai mult de 25% dintre consumatorii de alcool au, de asemenea, hepatita C, iar combinația de consumul exagerat de alcool și hepatita C crește foarte mult riscul de ciroză.
În cazul în care există fier acumulat în ficat sau în cazul în care oamenii au avut hepatita C timp de mai mult de 6 luni, riscul de cancer la ficat (carcinom hepatocelular) este crescut.
Dacă se dezvoltă simptome încă de la 30 sau de 40 de ani persoanele au riscul de a dezvolta probleme mai severe în următorii 10 ani de consum.
Pentru că din păcate ficatul gras nu cauzează adesea nici un simptom, această afecțiune este depistată doar la palpare, întrucât ficatul este mărit și neted. În timp pot apărea febră, icter și ficatul dureros, cu oboseala marcată. Consumul excesiv de alcool poate determina apariția contracturii Dupuytren, când benzile de țesut fibros din palme se strâng, provocând contractura degetelor, iar palmele devin roșii (eritem palmar).
Apar teleangiectaziile, vasele de sânge mici sub formă de păianjen pe pielea de partea superioară a corpului. Glandele salivare se măresc și nervii periferici (nervi în afara creierului și a măduvei spinării) se pot deteriora, provocând pierderi de senzație și putere, apare slăbiciunea în mâini și brațe.
Bărbații care beau foarte mult pot dezvolta caracteristici feminine, cum ar fi piele mai netedă, sâni mai mari, și modificări ale părului pubian, iar testiculele se pot contracta. Cancerul de ficat se dezvoltă la 10 până la 15% dintre persoanele cu ciroză din cauza abuzului de alcool.
Pancreasul se poate inflama generând pancreatită, cu dureri abdominale severe și vărsături.
Oamenii dependenți de alcool pot deveni subnutriți, deoarece alcoolul, care are multe calorii, dar o valoare nutritivă mică, scade apetitul. De asemenea, daunele provocate de alcool pot interfera cu absorbția și prelucrarea nutrienților. Oamenii pot avea deficiențe de acid folic, tiamina, alte vitamine sau minerale. Deficitele de anumite minerale pot provoca slăbiciune și agitare. De asemenea, deficiențe nutriționale, probabil, cauză sau contribui la deteriorarea nervilor periferice.
În rândul consumatorilor de mari cantități de alcool deficitul de tiamină poate duce la encefalopatie Wernicke, care provoca confuzie, dificultăți de mers și probleme cu ochii. În cazul în care nu sunt tratate prompt, encefalopatia Wernicke poate duce la sindromul Korsakoff, comă sau chiar moartea. Sindromul Korsakoff cauzează pierderi de memorie și confuzie.
Anemia se poate dezvolta din cauza sângerărilor care apar la nivelul tractului digestiv sau pentru că se dezvoltă deficiențe ale unui nutrient necesar pentru a regenerarea celulelelor roșii din sânge (anumite vitamine sau fier).
Analize și evaluare în cazul pacienților care au probleme cu alcoolul
În cazul în care medicii suspectează diagnosticul, se recomadă testele funcționale hepatice. O numărătoare completă a celulelor sangvine prin hemoleucogramă verifică dacă există un număr scăzut de trombocite, leucopenie și anemie
Testele imagistice hepatice nu sunt efectuate în mod obișnuit. Se pot efectua ecografia sau ultrasonografia ori tomografie computerizată (CT) pentru a stabili dacă există ficat gras sau hipertensiune portală, o splină mărită, sau acumularea de lichid în abdomen.
O tehnică numită elastrografie cu ultrasunete determină cât de rigid este ficatul și indică gradul de fibroză.
Chiar dacă examinarea și rezultatele testelor sugerează o boală hepatică alcoolică, medicii verifică și alte posibile forme de boliale ficatului, care pot fi tratate, în special hepatita virală.
Biopsia hepatică se face, uneori, atunci când diagnosticul este incert sau atunci când boala de ficat pare a avea mai multe cauze. Biopsia hepatică poate confirma boala de ficat, demonstrează că alcoolul este cauza probabilă și determină tipul de leziuni hepatice prezente. Ea poate, de asemenea, identifica ce cantitate de fier s-a acumulat în ficat.
Pentru cei cu ciroză, se efectuează teste pentru cancer la ficat. Acestea includ ecografie și teste de sânge pentru a măsura nivelul de alfa-fetoproteina, care sunt crescute în aproximativ jumătate din persoanele cu cancer la ficat.
Tratamentul pentru boala hepatică
Tratamentul se bazează în principal pe abstinență și asistență în acest sens, cea mai eficientă abordare care poate încetini sau inversa bolile hepatice alcoolice. Întrucât abstinența este dificilă, mai multe strategii sunt folosite pentru a ajuta și motiva oamenii să-și schimbe comportamentul.
Strategiile includ terapie comportamentală și psihoterapie, ca parte a unui program de reabilitare formală-precum și auto-ajutorare și grupuri de sprijin (cum ar fi Alcoolicii Anonimi) și sesiuni de consiliere cu medicul de familie. Terapiile care pot explora și clarifica motivul pentru care oamenii au probleme cu alcoolul, cum ar fi terapia accesoriu motivațională poate fi, de asemenea, eficientă.
Medicamentele sunt uneori folosite, dar numai pentru a completa terapiile comportamentale și psihosociale. Unele medicamente (cum ar fi naltrexona, nalmefena, baclofenul sau acamprosatul) ajută prin reducerea simptomelor de sevraj și pofta de alcool. Disulfiram ajută unii oameni deoarece provoacă simptome neplăcute, cum ar fi înroșirea fetei, atunci când oamenii iau medicamentul și beau alcool.
Tratarea problemelor cauzate de boli hepatice alcoolice și simptomele de sevraj se face prin dietă și suplimente de vitamine (în special vitaminele B) care pot ajuta la corectarea deficiențelor nutriționale ce detrmina complicații, cum ar fi slăbiciunea, tremurăturile, pierderea sensibilității și rezistenței, anemia și encefalopatia Wernicke. Suplimentele pot îmbunătăți starea generală de sănătate.
În cazul în care inflamația este severă, persoanele sunt spitalizate și hrănite parenteral cu nutrienții adecvați și sedate pentru a trata simptomele de sevraj. Când boala hepatică alcoolică este avansată, sedativele sunt folosite în doze mici sau evitate, deoarece acestea pot declanșa encefalopatie.
Pentru tratarea hipertensiunii portale este esențială abstinența. Se administrează mai multe tipuri de medicamente, inclusiv antioxidanți (cum ar fi S-adenozil-L-metionină, fosfatidilcolină, și metadoxine) și medicamente pentru a reduce inflamația. Corticosteroizii pot ajuta la ameliorarea inflamației hepatice severe, însă nu se administrează în cazul infecțiilor, sângerărilor la nivelul tractului digestiv, insuficiență renală sau transplantul de pancreas.
Transplantul hepatic se recomandă în cazul în care prejudiciul este sever și permite oamenilor să trăiască mai mult. Cu toate acestea, pentru că aproximativ jumătate dintre cei transplantați încep să consume alcool din nou după transplant, cele mai multe programe de transplant cer că pacienții să instituie abstinența timp de 6 luni pentru a se califica la intervenție.
Prognoza în boala hepatică alcoolică
Prognosticul depinde de modul în care sunt prezente fibroza și inflamația.
Dacă oamenii nu mai beau și fibroza nu este prezentă, ficatul gras și inflamația pot fi reversibile. Ficatul gras se poate rezolva complet în decurs de doar 6 săptămâni. Fibroza și ciroza de multe ori nu pot fi inversate. Odată ce ciroză s-a instalat și apar și complicațiile sale (cum ar fi acumularea de lichid în abdomen și sângerări la nivelul tractului digestiv), prognosticul este mai rezervat. Doar aproximativ jumătate dintre aceste persoane mai trăiesc 5 ani. Oamenii care abandonează imediat alcoolul tind să trăiască mai mult decât cei care nu se opresc din băut.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Alcohol-related liver disease
https://www.nhs.uk/conditions/alcohol-related-liver-disease-arld/
NCBI - Alcohol-Associated Liver Disease
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK546632/
JCI - Alcohol-associated liver disease
https://www.jci.org/articles/view/176345
Studiul „Alcohol-associated liver disease”, apărut în J Clin Invest. 2024;134(3):e176345, Volume 134, Issue 3, https://doi.org/10.1172/JCI176345, autori: Mackowiak et al.
Te-ar mai putea interesa și...
