Scurt ghid pentru boli cardiovasculare: tipuri, factori de risc, prevenție și tratament
1. Tipuri de boli cardiovasculare
a. Cardiopatie ischemică (boală coronariană)
b. Aritmii cardiace
c. Insuficiența cardiacă
d. Boala arterială periferică
e. Tromboza venoasă profundă și embolia pulmonară
f. Accidentul vascular cerebral (AVC)
2. Factori de risc pentru boli cardiovasculare
3. Tratament clasic și modern pentru boli cardiovasculare
4. Măsuri de prevenție boli cardiovasculare
Bolile cardiovasculare reprezintă un grup de afecțiuni ce implică inima și vasele de sânge. Acestea constituie principala cauză de deces la nivel mondial (și în România), provocând milioane de decese anual. În continuare, vom trece în revistă principalele tipuri de boli cardiovasculare, care sunt cele mai importante afecțiuni din fiecare categorie, vom discuta despre factorii de risc ce predispun la aceste boli, vom prezenta opțiunile de tratament (atât cele clasice, cât și cele moderne) și, nu în ultimul rând, vom oferi recomandări de prevenție primară și secundară.
Tipuri de boli cardiovasculare
Termenul boli cardiovasculare cuprinde o varietate de afecțiuni ce pot fi împărțite în mai multe categorii principale, în funcție de partea sistemului cardiovascular pe care o afectează.
Cardiopatie ischemică (boală coronariană)
Cardiopatia ischemică, numită și boală coronariană, este cea mai frecventă formă de boală cardiovasculară. Aceasta apare prin îngustarea sau blocarea arterelor coronare (vasele de sânge care alimentează mușchiul inimii) de către depozite de grăsimi (ateroscleroză). Consecința este reducerea fluxului sangvin către inimă, provocând dureri în piept numite angină pectorală și, în cazuri acute, infarctul miocardic (atac de cord) – moartea unei porțiuni din mușchiul cardiac din cauza lipsei de oxigen. Cardiopatia ischemică poate duce în timp și la insuficiență cardiacă, deoarece inima slăbește dacă porțiuni din mușchi sunt afectate.
Aritmii cardiace
Aritmiile sunt tulburări ale ritmului cardiac – inima poate bate prea repede, prea încet sau neregulat din cauza unei probleme în sistemul electric al acesteia. O aritmie poate fi benignă (de exemplu, extrasistole ocazionale care sunt inofensive) sau poate fi serioasă, chiar amenințătoare de viață. Printre aritmiile frecvente se numără fibrilația atrială (cea mai comună aritmie susținută, caracterizată de bătăi neregulate și haotice ale atriilor, care cresc riscul de AVC prin formarea de cheaguri în inimă) și tahicardia ventriculară sau fibrilația ventriculară (aritmii grave ce pot duce la stop cardiac dacă nu sunt tratate prompt).
Insuficiența cardiacă
Insuficiența cardiacă este o afecțiune cronică în care inima nu mai poate pompa sângele eficient pentru a satisface nevoile organismului. Nu înseamnă că inima se oprește, ci că funcția ei de pompă este slăbită. Insuficiența cardiacă apare adesea ca urmare a altor boli cardiovasculare – de exemplu, un infarct miocardic extins, cardiopatia ischemică pe termen lung, hipertensiunea arterială necontrolată sau boala valvulară pot lăsa inima slăbită sau rigidă.
Boala arterială periferică
Boala arterială periferică implică îngustarea arterelor care alimentează cu sânge membrele (în special picioarele) sau alte organe periferice, din cauza aterosclerozei. Practic, este un proces similar cu boala coronariană, dar localizat în arterele periferice (de exemplu, arterele femurale sau poplitee ale picioarelor). Reducerea fluxului de sânge către musculatura membrelor inferioare provoacă adesea claudicație intermitentă – dureri sau crampe în gambă la mers, care dispar după o scurtă perioadă de repaus.
Tromboza venoasă profundă și embolia pulmonară
Tromboza venoasă profundă (TVP) este formarea unui cheag de sânge (tromb) în venele profunde ale corpului, cel mai frecvent la nivelul picioarelor (gambe sau coapse). Această afecțiune devine periculoasă mai ales dacă trombul se desprinde și migrează prin circulație – atunci se poate deplasa către plămâni, provocând o embolie pulmonară. Embolia pulmonară este o complicație gravă, în care cheagul blochează arterele din plămâni, afectând oxigenarea și reprezentând o urgență medicală (poate cauza dureri toracice, dificultăți respiratorii severe, chiar deces dacă e masivă).
Accidentul vascular cerebral (AVC)
Accidentul vascular cerebral (AVC) este o boală cerebrovasculară, ceea ce înseamnă că afectează vasele de sânge care irigă creierul. AVC apare atunci când circulația sangvină către o parte a creierului este întreruptă brusc, ducând la moartea celulelor nervoase din zona respectivă. Există două tipuri principale de AVC: ischemic (cauzat de obstrucția unei artere cerebrale de către un cheag sau o placă de aterom) – reprezintă majoritatea cazurilor, și hemoragic (cauzat de spargerea unui vas de sânge în creier, cu hemoragie cerebrală).
În afara categoriilor de mai sus, mai există și alte boli cardiovasculare, precum bolile valvelor cardiace (de exemplu, stenoza aortică sau insuficiența mitrală) și malformațiile cardiace congenitale (defecte ale inimii prezente de la naștere). Deși importante, aceste afecțiuni apar mai rar comparativ cu bolile cardiovasculare dobândite (ateroscleroza și complicațiile ei).
Factori de risc pentru boli cardiovasculare
Deși categoriile de boli cardiovasculare sunt diverse, ele împărtășesc adesea factori de risc comuni. O parte dintre ei sunt nemodificabili (nu pot fi influențați), precum vârsta înaintată, sexul (bărbații prezintă de obicei risc cardiovascular mai ridicat la vârste mai tinere, în timp ce la femei riscul crește după menopauză) și antecedentele familiale de boli de inimă sau AVC (istoricul familial de boală cardiacă precoce – de exemplu un părinte cu infarct înainte de 55 de ani – crește riscul propriu). Alți factori țin de stilul de viață sau de starea de sănătate și sunt modificabili, adică îi putem preveni sau controla.
Iată cei mai importanți factori de risc modificabili:
- Dieta nesănătoasă (o alimentație bogată în grăsimi saturate și trans din alimente prăjite, fast-food, produse de patiserie, sare și zahăr)
- Lipsa de activitate fizică
- Fumatul
- Consumul excesiv de alcool
- Hipertensiunea arterială netratată
- Colesterolul mărit (dislipidemia) netratat
- Diabetul zaharat necontrolat
- Excesul de greutate și obezitatea
- Stresul cronic și factorii psihosociali
- Poluarea aerului
Tratament clasic și modern pentru boli cardiovasculare
Tratamentul bolilor cardiovasculare depinde de tipul afecțiunii, de severitate și de caracteristicile individuale ale pacientului. În general, abordarea terapeutică combină adesea măsuri de stil de viață, medicamente și, la nevoie, proceduri intervenționale sau chirurgicale.
Tratament boli cardiovasculare: modificarea stilului de viață (tratament igieno-dietetic)
Aceasta este piatra de temelie în orice stadiu al bolii cardiovasculare. Indiferent dacă vorbim de cardiopatie ischemică, insuficiență cardiacă sau hipertensiune, pacientului i se recomandă adoptarea unei diete sănătoase (bogată în legume, fructe, pește, cereale integrale, cu conținut redus de sare, grăsimi rele și zahăr), renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool, precum și exercițiu fizic regulat adecvat posibilităților (de exemplu, mers pe jos 30 de minute pe zi).
Scăderea în greutate la cei supraponderali și respectarea unui program de somn și odihnă sunt de asemenea importante. Aceste intervenții „clasice” de stil de viață nu doar ajută la ameliorarea unor simptome (de pildă, dieta și mișcarea pot îmbunătăți angina și capacitatea de efort în boala coronariană, sau pot reduce tensiunea în hipertensiune), dar și tratează cauza bolii prin îmbunătățirea profilului metabolic.
Tratament boli cardiovasculare: medicamente
În cardiopatia ischemică (boala coronariană), medicamentele de bază includ antiagregante plachetare (precum acidul acetilsalicilic, pentru a preveni formarea cheagurilor pe plăcile de aterom), betablocante și/sau blocante de calciu (pentru a reduce efortul inimii și consumul de oxigen al mușchiului cardiac, ameliorând angina), nitrați (pentru a dilata vasele și a calma durerile în piept) și, foarte important, statine (medicamente ce scad colesterolul, încetinind progresia aterosclerozei și reducând riscul de infarct).
În aritmii, tratamentul medicamentos depinde de tipul de aritmie. Pot fi prescrise antiaritmice (precum amiodarona, flecainida, etc. pentru a menține ritmul normal în fibrilația atrială sau alte tahiaritmii) sau medicamente care controlează ritmul cardiac (betablocante, digoxină, blocante de calciu în fibrilație atrială pentru a menține pulsul sub control). Pentru fibrilația atrială, un aspect crucial este anticoagularea – administrarea de medicamente anticoagulante (cum ar fi warfarină sau, mai nou, anticoagulantele orale directe) pentru a preveni accidentele vasculare cerebrale cauzate de cheagurile ce se pot forma în inimă din cauza ritmului neregulat.
În insuficiența cardiacă, tratamentul medicamentos clasic include combinații care s-au dovedit a îmbunătăți supraviețuirea și calitatea vieții: inhibitori ai enzimei de conversie (IECA), betablocante, antagoniști de aldosteron. În ultimii ani, tratamentul insuficienței cardiace a fost revoluționat de medicamente moderne precum inhibitorii de neprilizina + sartani (de ex. combinația sacubitril/valsartan) și gliflozinele (medicamente antidiabetice care s-au dovedit benefice și pentru inimă – ex. dapagliflozin, empagliflozin).
În tromboza venoasă profundă (TVP) și embolia pulmonară, tratamentul principal constă în anticoagulante (heparină injectabil inițial, urmată de anticoagulant oral pe termen mai lung).
Pentru AVC ischemic acut, tratamentul de urgență în primele ore constă în administrarea de trombolitice intravenoase (medicamente ce dizolvă cheagul, cum ar fi activatorul de plasminogen tisular – tPA) și, dacă este posibil, trombectomie mecanică (o procedură minim invazivă prin care un cateter introdus în artere extrage fizic cheagul care blochează circulația cerebrală).
Tratament boli cardiovasculare: proceduri intervenționale și chirurgie cardiacă
Cea mai revoluționară evoluție a fost în tratamentul cardiopatiei ischemice, unde angioplastia coronariană cu stent a devenit o procedură standard. În boala arterială periferică severă (de exemplu, dacă există risc de pierdere a membrului), se pot folosi proceduri de angioplastie cu stent pe arterele periferice pentru a restabili fluxul sangvin. În cazul anumitor aritmii ce nu răspund la medicamente (cum este fibrilația atrială simptomatică sau tahicardiile supraventriculare), se recurge la ablație prin radiofrecvență sau crioablație. În cazurile extreme de insuficiență cardiacă terminală, se poate recurge la transplant de inimă (înlocuirea inimii bolnave cu una sănătoasă de la un donator).
Măsuri de prevenție boli cardiovasculare
Prevenție primară: adoptarea unei diete echilibrate și menținerea unei greutăți normale, evitarea fumatului, activitatea fizică regulată, limitarea consumului de alcool, controale medicale periodice pentru a depista și trata la timp hipertensiunea, diabetul sau colesterolul crescut.
Prevenția secundară (pentru pacienții care au suferit deja un eveniment cardivascular): respectarea tratamentului medical prescris, plus aceleași măsuri de stil de viață ca în prevenția primară.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Cardiovascular Disease
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK535419/
PMC - A Comprehensive Review of Cardiovascular Disease Management: Cardiac Biomarkers, Imaging Modalities, Pharmacotherapy, Surgical Interventions, and Herbal Remedies
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11394358/
Studiul „A Comprehensive Review of Cardiovascular Disease Management: Cardiac Biomarkers, Imaging Modalities, Pharmacotherapy, Surgical Interventions, and Herbal Remedies”, apărut în Cells. 2024 Sep 1;13(17):1471. doi: 10.3390/cells13171471, autori: Vasudeva Reddy Netala et al.
Te-ar mai putea interesa și...
