Simptomele in cardiopatia ischemica

1. Ce simptome poate să provoace cardiopatia ischemică?
2. Femeile cu cardiopatie ischemică pot avea simptome diferite
3. Recunoaște în amănunt simptomele de cardiopatie ischemică
   a. Simptome cardiopatie ischemică: durerea în piept (angină pectorală)
   b. Simptome cardiopatie ischemică: dispnee (greutate în respirație)
   c. Simptome cardiopatie ischemică: infarct miocardic
4. Ține cont de factorii de risc pentru cardiopatia ischemică
   a. Factori de risc nemodificabili pentru cardiopatia ischemică
   b. Factori de risc modificabili pentru cardiopatia ischemică
5. Cum previi cardiopatia ischemică?

STUDII VIITOARE INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ

Bolile cardiovasculare sunt foarte des întâlnite la nivel mondial. Cardiopatia ischemică reprezintă un grup de afecțiuni care include angină instabilă, angină stabilă, infarctul miocardic și moartea cardiacă subită. Acestea pot provoca diverse simptome, pe care e bine să le recunoști.

Cardiomiopatia ischemică este cel mai frecvent tip de cardiomiopatie dilatativă. Capacitatea inimii de a pompa sânge este scăzută deoarece camera principală de pompare a inimii, ventriculul stâng, este mărită, dilatată și slabă. Acest lucru este cauzat de ischemie - o lipsă de alimentare cu sânge a mușchiului inimii cauzată de boala coronariană și atacurile de cord.

În cele ce urmează, ne îndreptăm atenția asupra simptomelor care pot să apară în cazul cardiopatiei ischemice. Cel mai întâlnit simptom al cardiopatiei ischemice este durerea în piept numită angină pectorală. Pacientul cu cardiopatie ischemică poate să se confrunte și cu alte simptome, cum ar fi palpitațiile și dispneea, adică o greutate în respirație neobișnuită. Este posibil că unii pacienți să nu aibă niciun fel de simptome înainte de a fi diagnosticați cu o boală coronariană.

Ce simptome poate să provoace cardiopatia ischemică?

Bolile cardiovasculare pot să nu dea simptome în primă fază. Astfel, în stadiile incipiente ale bolii coronariene, este posibil să nu ai niciun fel de simptome, însă pe măsură ce placa ateromatoasă continuă să se depună pe pereții interiori ai arterelor și să reducă fluxul de sânge spre mușchiul inimii, s-ar putea să începi să observi că ai dificultăți în respirație (apare dispneea) sau că ești mai obosit, în special în timpul efortului fizic sau exercițiilor fizice.

Cel mai frecvent întâlnit simptom al cardiopatiei ischemice este angina pectorală sau durerea în piept. Unele persoane o confundă cu arsurile la stomac sau cu indigestia, însă nu trebuie să ignori niciodată durerea în piept, oricât de banală ți s-ar părea. Odată cu angina, în piept se resimte un disconfort. De asemenea, durerea se poate duce spre umeri, brațe, spate sau la nivelul maxilarului. 

Astfel, este posibil să te confrunți cu:

  • o senzație de încordare sau apăsare
  • disconfort
  • presiune
  • senzație de greutate
  • un fel de „gheară” care te strânge în zona pieptului
  • senzație ca de arsură
  • o durere surdă, continuă
  • amorțeală
  • senzație de preaplin (disconfortul poate fi confundat cu indigestia).

Femeile cu cardiopatie ischemică pot avea simptome diferite

Adeseori, simptomele sunt mai subtile în cazul femeilor. Greața, transpirațiile, oboseala sau greutatea în respirație pot să se alăture durerii în piept tipice, care se simte ca o presiune în piept. Alte simptome care pot să apară în cardiopatia ischemică includ palpitațiile (bătăile neregulate ale inimii, o senzație anormală în piept), un ritm cardiac mai rapid, slăbiciune sau amețeală și transpirație bruscă.

Cardiopatia ischemică se dezvoltă când vasele majore de sânge care alimentează inima cu sânge, oxigen și nutrienți (arterele coronare) se deteriorează sau sunt afectate de boală. Depozitele care conțin colesterol, acele plăci de aterom din artere și inflamația sunt, de regulă, vinovate pentru cardiopatia ischemică.

Recunoaște în amănunt simptomele de cardiopatie ischemică

Dacă arterele coronare se îngustează, nu mai pot să transporte suficient sânge îmbogățit cu oxigen către inimă, în special când bate mai tare, cum ar fi în timpul efortului fizic sau al unei activități fizice obișnuite (urcatul scărilor, de exemplu). La început, reducerea fluxului sangvin s-ar putea să nu provoace niciun fel de simptome ale cardiopatiei ischemice.

Cu toate acestea, pe măsură ce placa ateromatoasă continuă să se depună în arterele coronare, pacientul poate dezvolta semne și simptome ale unei boli cardiace coronariene.

Simptome cardiopatie ischemică: durerea în piept (angină pectorală)

Pacientul simte o presiune sau o apăsare în piept, ca și când cineva ar sta fix pe pieptul lui. Această durere, numită angină, apare de regulă în centrul pieptului sau în partea stânga a acestuia. Angina pectorală este declanșată de stresul emoțional sau de efortul fizic mare. Durerea dispare, de regulă, în câteva minute de la încetarea activității.

Simptome cardiopatie ischemică: dispnee (greutate în respirație)

Dacă inima pacientului nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului, este posibil ca pacientul să aibă respirația îngreunată sau să aibă o senzație extremă de oboseală care apare la efort fizic.

Simptome cardiopatie ischemică: infarct miocardic

O arteră coronară complet blocată va cauza un infarct miocardic. Semnele și simptomele clasice ale unui infarct miocardic sunt o presiune zdrobitoare în piept și durere în umăr sau în braț, însoțite uneori de transpirație și de dificultăți în respirație.

Ține cont de factorii de risc pentru cardiopatia ischemică

Factorii de risc pentru bolile cardiovasculare sunt legați de caracteristicile personale ale fiecărui individ, de obiceiurile de viață sau de alte probleme de sănătate care pot afecta arterele și pot duce la ateroscleroză. Unii dintre acești factori nu pot fi modificați, cum ar fi vârsta sau sexul, dar pacienții trebuie să acorde o atenție deosebită prevenirii și controlării factorilor rămași.

Dacă ai factori de risc pentru cardiopatia ischemică (colesterolul LDL mare, colesterolul HDL scăzut, hipertensiune arterială, antecedente în familie, diabet, fumat, obezitate, vârstă de peste 45 de ani, ești la menopauză), cere sfatul medicului. Acesta va recomanda testele necesare pentru această afecțiune, în special dacă prezinți simptome de artere îngustate.

Factori de risc nemodificabili pentru cardiopatia ischemică

Vârsta: Riscul de cardiopatie ischemică crește odată cu înaintarea în vârstă. Bărbații peste 45 de ani și femeile peste 55 de ani au un risc semnificativ mai mare, deoarece arterele tind să devină mai rigide și mai predispuse la ateroscleroză.  

Sexul: Bărbații sunt mai predispuși la cardiopatie ischemică decât femeile înainte de menopauză, datorită protecției oferite de estrogen. Totuși, după menopauză, riscul la femei devine comparabil. Studiile recente subliniază că femeile pot prezenta simptome atipice, ceea ce complică diagnosticul.

Istoricul familial: Un istoric familial de cardiopatie ischemică, în special la rude de gradul întâi (părinți, frați) diagnosticate înainte de 55 de ani (bărbați) sau 65 de ani (femei), crește riscul. Factorii genetici influențează predispoziția la ateroscleroză și alte afecțiuni cardiovasculare.
Etnia: Anumite grupuri etnice, cum ar fi afro-americanii, sud-asiaticii sau hispanicii, prezintă un risc mai mare de cardiopatie ischemică, parțial din cauza predispozițiilor genetice și a accesului limitat la îngrijiri medicale.

Factori de risc modificabili pentru cardiopatia ischemică

  • Hipertensiunea arterială: Tensiunea arterială crescută deteriorează pereții arterelor, favorizând formarea plăcilor de ateroscleroză. Studiile din ultimii ani arată că menținerea tensiunii sub 130/80 mmHg reduce semnificativ riscul de cardiopatie ischemică.
  • Colesterolul ridicat: Nivelurile crescute de colesterol LDL („rău”) contribuie la acumularea plăcilor în arterele coronare, reducând fluxul sanguin. În schimb, colesterolul HDL („bun”) scăzut agravează riscul. O dietă bogată în grăsimi saturate și trans este un factor agravant.
  • Fumatul: Fumatul, inclusiv expunerea pasivă, este un factor de risc major pentru cardiopatie ischemică. Substanțele chimice din tutun afectează vasele de sânge, reduc oxigenarea și promovează inflamația. Renunțarea la fumat poate reduce riscul cu până la 50% în câțiva ani.
  • Diabetul: Diabetul de tip 2 crește riscul de cardiopatie ischemică prin afectarea vaselor de sânge și accelerarea aterosclerozei. Controlul glicemiei este esențial pentru prevenție.
  • Obezitatea și sedentarismul: Excesul de greutate, în special grăsimea viscerală, și lipsa activității fizice cresc cererea de oxigen a inimii și contribuie la hipertensiune, diabet și dislipidemie. Exercițiile regulate reduc semnificativ riscul.
  • Stresul cronic: Stresul psihologic cronic, inclusiv anxietatea și depresia, crește nivelul de cortizol și tensiunea arterială, contribuind la inflamarea arterelor. Studiile recente asociază stresul cu un risc mai mare de evenimente cardiace acute.
  • Dieta nesănătoasă: Consumul excesiv de alimente ultra procesate, bogate în sare, zaharuri și grăsimi saturate, contribuie la obezitate, hipertensiune și colesterol ridicat, factori de risc direcți pentru cardiopatie ischemică.
  • Consumul excesiv de alcool: Alcoolul în cantități mari crește tensiunea arterială și trigliceridele, agravând riscul de cardiopatie ischemică. Limitarea consumului este crucială.

Cum previi cardiopatia ischemică?

Intervențiile la nivel de populație pentru prevenirea cardiopatiei ischemice¹ ar trebui să se concentreze pe îndrumări privind evitarea fumatului, consumul preponderent al alimentelor sănătoase (fructe, legume, leguminoase și nuci), reducerea alimentelor mai puțin sănătoase sau nesănătoase (grăsimi saturate, grăsimi trans, carbohidrați rafinați, sare excesivă și alcool), promovarea activității fizice în viața de zi cu zi și controlul poluării ambientale și interioare. 

La nivel individual, este necesară identificarea persoanelor cu risc multifactorial ridicat și managementul ghidat de hipertensiune arterială, colesterol LDL și diabet. Este important să mergi regulat la medic, să-ți faci analizele de sânge uzuale și orice alte teste îți recomandă medicul pentru a depista din timp orice probleme de sănătate ar putea apărea. 

Având în vedere că hipertensiunea arterială și colesterolul mărit sunt factori de risc pentru bolile cardiovasculare, valorile acestora trebuie ținute sub control printr-un trai sănătos și respectarea eventualelor tratamentelor prescris de medici. E bine de reținut că multe boli des întâlnite pot fi prevenite sau cel puțin se poate scădea riscul de a le face dacă acordăm atenție propriei sănătăți: ce și cât mâncăm și bem, câtă activitate fizică avem și ce obiceiuri nocive eliminăm.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Heart Association – Coronary Artery Disease - Coronary Heart Disease
https://www.heart.org/en/health-topics/consumer-healthcare/what-is-cardiovascular-disease/coronary-artery-disease
BMC - Global trends in the burden of ischemic heart disease based on the global burden of disease study 2021: the role of metabolic risk factors
https://bmcpublichealth.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12889-025-21588-9 
Studiul „Global trends in the burden of ischemic heart disease based on the global burden of disease study 2021: the role of metabolic risk factors”, apărut în BMC Public Health 25, 310 (2025). https://doi.org/10.1186/s12889-025-21588-9, autori: Wang, Y., Li, Q., Bi, L. et al. 
The Lancet – Primary prevention of ischaemic heart disease: populations, individuals, and health professionals
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(19)31893-8/fulltext
Studiul „Primary prevention of ischaemic heart disease: populations, individuals, and health professionals”, apărut în The Lancet, 2019, DOI:https://doi.org/10.1016/S0140-6736(19)31893-8, autori: Rajeev Gupta, David A. Woo


Te-ar mai putea interesa și...


Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0