Prea putine medicamente in lupta cu bolile de inima?

Bolile de inimă rămân principala cauză de deces în lume, dar cu toate acestea piața farmaceutică de cercetare și dezvoltare de medicamente noi pentru tratarea afecțiunilor cardiovasculare a încetinit sesizabil, potrivit rezultatelor unor cercetări.

O analiză a proiectelor de cercetare și dezvoltare farmaceutică din ultimele decade a evidențiat faptul ca procentul de medicamente pentru bolile de inimă care se regăsesc în studiile clinice a scăzut. De-a lungul a 20 de ani, 347 de medicamente de inimă au intrat în studiile clinice, cele mai multe dintre ele pentru tratarea hipertensiunii arteriale, prevenirea formării cheagurilor de sânge, dar și pentru reglarea și scăderea nivelurilor de lipide din sânge, cum ar fi colesterolul.

Studiile clinice sunt efectuate într-o serie de etape, numite faze, în care, prin administrarea medicamentelor noi, se obțin răspunsuri cu privire la siguranța și eficacitatea medicamentelor.

Recomandările Experților DOC

Medicamente pentru boli cardiovasculare și medicamente pentru cancer: constatări legate de cercetare

Între 1990 și 1995, medicamentele pentru bolile de inimă au reprezentat 16% (adică 108 medicamente din 679 de medicamente totală din studiile de fază 1, în comparație cu 5% (adică 125 din 2366), între 2005 și 2012. Faza 1 este cea mai veche etapă de testare.

Printre studiile clinice de fază 3, medicamentele de inimă au reprezentat 21% în 1990, dar numai 7% în 2012, potrivit unor cercetări. Oamenii de știință au remarcat faptul că numărul de medicamente destinate tratării cancerului a crescut în aceeași perioadă.

„Aceste constatări, precum și activitatea de dezvoltare de-a lungul ultimelor două decenii subliniază importanța schimbării viziunii în cercetarea cardiovasculară”, a afirmat într-un comunicat de presă autorul principal, dr. Aaron Kesselheim, profesor asociat de medicină la Spitalul Brigham și Harvard Medical School din Boston. „Foarte interesant este că în timp ce numărul total de noi medicamente cardiovasculare experimentale a scăzut, am constatat o creștere relativă a numărului de medicamente biologice”, a mai spus dr. Kesselheim.

Pe măsură ce scade interesul marilor companii farmaceutice pentru medicația cardiovasculară, același studiu a constatat că în dezvoltarea de noi soluții terapeutice pentru boli cardiovasculare vin mai degrabă într-un procent mai mare companii farma mici și mijlocii.

Toate aceste constatări și analiza l-au făcut pe dr. Douglas Mann, redactor-șef al revistei JACC Science să concluzioneze că „aceste descoperiri nu reprezintă în întregime jumătatea goală a paharului! O parte a declinului în ceea ce privește procentul de medicamente noi în activitatea de cercetare și găsire de noi medicamente pentru inimă este și faptul că nu sunt prea multe opțiuni, iar studiile existente se bazează pe medicamente care sunt similare cu cele deja disponibile.” În final, Dr. Mann a adăugat că „de asemenea, studiul respinge premisa că dezvoltarea de medicamente pentru boli cardiovasculare este socotită de multe ori mai riscantă decât alte categorii clinice.”

Autorii studiului au menționat în comunicatul de presă și că bolile de inimă generează o treime dintre decese în SUA, însă aceste afecțiuni fac ravagii și la nivel global, unde, în fiecare an, aproximativ 18 milioane de oameni își pierd viața din cauza lor.

Studii recente și progrese în cercetarea bolilor de inimă

Autorii unui studiu recent au pornit de la ideea că angiotensinogenul, o proteină secretată de ficat, joacă un rol cheie în creșterea tensiunii arteriale. Cercetări anterioare arătaseră deja că, cu cât se produce mai mult angiotensinogen, cu atât tensiunea arterială era mai mare. În acest context, se pare că medicamentul experimental zilebesiran scade producția de angiotensinogen. Singurul precursor al peptidelor angiotensinei, având un rol cheie în patogenia hipertensiunii arteriale, zilebesiren inhibă sinteza angiotensinogenului hepatic.

În acest studiu de fază 1, o serie de pacienți cu hipertensiune arterială au fost repartizați aleatoriu într-un raport de 2:1 pentru a primi fie o singură doză subcutanată ascendentă de zilebesiran (10, 25, 50, 100, 200, 400 sau 800 mg) fie placebo și au fost urmăriți timp de 24 de săptămâni (cercetătorii numind acest plan partea A).

Partea B a evaluat efectul dozei de 800 mg de zilebesiran asupra tensiunii arteriale în condiții de dietă săracă sau bogată în sare, iar partea E a urmărit efectul acelei doze atunci când era administrată concomitent cu irbesartan. Punctele finale au inclus siguranța, caracteristicile farmacocinetice și farmacodinamice și modificarea față de valoarea inițială a tensiunii arteriale sistolice și diastolice, măsurate prin monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale de 24 de ore.

Cercetătorii au constatat că, dintre cei 107 pacienţi înrolaţi în studiu, 5 au avut reacţii uşoare, tranzitorii, la locul injectării. Nu au existat raportări de hipotensiune arterială, hiperkaliemie sau înrăutățire a funcției renale care să ducă la intervenție medicală.

În partea A, pacienții cărora li s-a administrat zilebesiran au prezentat scăderi ale nivelurilor serice de angiotensinogen care au fost corelate cu doza administrată. Dozele unice de zilebesiran (≥200 mg) au fost asociate cu scăderea tensiunii arteriale sistolice (>10 mm Hg) și a tensiunii arteriale diastolice (>5 mm Hg) până în săptămâna 8; aceste modificări au fost consistente pe tot parcursul ciclului diurn și au fost susținute la 24 de săptămâni. Rezultatele din părțile B și E au fost, potrivit autorilor, în concordanță cu atenuarea efectului asupra tensiunii arteriale printr-o dietă bogată în sare și, respectiv, cu un efect sporit prin administrarea concomitentă cu irbesartan.

O analiză de dată recentă a mai multor studii a arătat că unele medicamente pentru diabet și anume agoniști ai receptorilor GLP-1 (GLP-1 RA) - liraglutida, semaglutida subcutanat, dulaglutida - reduc riscul cardiovascular la pacienții cu diabet zaharat și boală cardiovasculară aterosclerotică sau risc cardiovascular ridicat independent de HbA1c.

Având în vedere rata mare de diabet nediagnosticat la pacienții cu boli cardiovasculare, cardiologii ar trebui să investigheze toți pacienții cu aceste afecțiuni pentru prezența diabetului. În acest scop, HbA1c și/sau glicemia a jeun ar trebui măsurate la toți pacienții afectați de bolile de inimă. Alături de alte strategii, cum ar fi terapia antiplachetară, controlul tensiunii arteriale și scăderea lipidelor, mai spun cercetătorii, cardiologii nu ar trebui să rateze ocazia de a implementa terapii bazate pe dovezi pentru a reduce riscul cardiovascular în diabet și de a iniția tratmentul cu GLP-1 RA.

În consecință, au concluzionat oamenii de știință, cardiologii ar trebui să ia în considerare utilizarea GLP-1 RA la pacienții respectivi ca parte a celei mai bune îngrijiri medicale. Injecțiile o dată pe săptămână cu agenți precum semaglutida sau dulaglutida pot fi alegerea preferată pentru mulți pacienți, având în vedere efectul de lungă durată și tolerabilitatea mai bună la unele persoane. La pacienții care preferă medicația orală, semaglutida orală poate fi prescrisă, dar pacienții trebuie să fie instruiți că un comprimat trebuie luat cu până la jumătate de pahar de apă (aproximativ 120 ml) dimineața pe stomacul gol și că trebuie să aștepte cel puțin 30 de minute înainte de a mânca, de a bea sau de a lua orice alt medicament oral.

Ce medicamente se recomandă în prezent ca tratament în boli cardiovasculare?

Tratamentul bolilor cardiovasculare este complex și depinde de specificul fiecărei afecțiuni. Totuși, există câteva clase principale de medicamente frecvent utilizate în tratamentul acestor boli. Pe lângă medicamente, oamenii cu boli cardiovasculare au nevoie să respecte și un stil de viață cât mai sănătos pentru inimă. Medicamentele sunt esențiale, însă este foarte importantă și alimentația cu mai multe legume și fructe și mai puține combinații de grăsimi animale, zahăr și făină albă, la fel activitatea fizică regulată, precum și evitarea fumatului și a alcoolului în exces.

Statine

Atorvastatina, simvastatina, rosuvastatina și altele sunt printre cele mai recomandate medicamente, utile în reducerea colesterolului și prevenirea evenimentelor cardiovasculare.

Beta-blocante

Metoprololul, carvedilolul sau bisoprololul au indicații în hipertensiune arterială, angină pectorală, insuficiență cardiacă și prevenirea infarctului miocardic.

Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)

Enalaprilul, ramiprilul, lisinoprilul se numără printre IECA, medicamente prescrise în hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă și prevenirea complicațiilor diabetice.

Blocante ale receptorilor de angiotensină II (BRA)

Medicamente precum losartan, valsartan sau telmisartan sunt recomandate de medic pentru hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă și ca înlocuitori ai IECA la pacienții cu intoleranță.

Diuretice

Medicamentre ca furosemid, hidroclorotiazidă sau spironolactonă au indicații în hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă și edem.

Anticoagulante

Warfarina, apixabanul sau rivaroxabanul le sunt prescrise pacienților pentru prevenirea trombozelor, fibrilație atrială sau proteze valvulare cardiace.

Antiagregante plachetare

Aspirina, clopidogrelul și ticagrelorul sunt medicamente cu rol în prevenirea infarctului miocardic și a accidentelor vasculare cerebrale.

Blocante ale canalelor de calciu

Medicamente ca amlodipina, diltiazemul sau verapamilul le sunt prescrise pacienților cu hipertensiune arterială, angină pectorală sau aritmii.

Nitrați

Nitroglicerina și isosorbidul mononitrat sunt recomandate în caz de angină pectorală sau insuficiență cardiacă.

Inhibitori de SGLT2

Empagliflozin și dapagliflozin au indicații pentru diabet zaharat de tip 2, dar și insuficiență cardiacă.

Aceste medicamente sunt adesea folosite în diverse combinații pentru a trata eficient bolile de inimă, în funcție de nevoile individuale ale pacientului și de răspunsul acestuia la tratament. Tratamentul este nu doar personalizat, ci și monitorizat regulat de un medic specialist în cardiologie.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Heart Association - Types of Heart Medications
https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/treatment-of-a-heart-attack/cardiac-medications
NEJM - Zilebesiran, an RNA Interference Therapeutic Agent for Hypertension
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2208391
Studiul „Zilebesiran, an RNA Interference Therapeutic Agent for Hypertension”, apărut în N Engl J Med 2023;389:228-238, DOI: 10.1056/NEJMoa2208391, VOL. 389 NO. 3, autori: Akshay S. Desai et al.
AHA Journals - GLP-1 Receptor Agonists for the Reduction of Atherosclerotic Cardiovascular Risk in Patients With Type 2 Diabetes
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIRCULATIONAHA.122.059595
Studiul „GLP-1 Receptor Agonists for the Reduction of Atherosclerotic Cardiovascular Risk in Patients With Type 2 Diabetes”, apărut în Circulation, 2022, Volume 146, Number 24 https://doi.org/10.1161/CIRCULATIONAHA.122.05959, autori: Nikolaus Marx et al.
JACC - Temporal Trends and Factors Associated With Cardiovascular Drug Development, 1990 to 2012
https://www.jacc.org/doi/10.1016/j.jacbts.2016.03.012
Studiul „Temporal Trends and Factors Associated With Cardiovascular Drug Development, 1990 to 2012”, apărut în J Am Coll Cardiol Basic Trans Science. 2016 Aug, 1 (5) 301–308, autori: Thomas J. Hwang, Julie C. Lauffenburger, Jessica M. Franklin, and Aaron S. Kesselheim