Sindromul HELLP in sarcina: ce este si cum se trateaza
Sindromul HELLP in sarcina: ce este si cum se trateaza
Sindromul HELLP in sarcina: ce este si cum se trateaza
Sindromul HELLP poate apărea izolat sau în asociere cu preeclampsia. Netratată, această problemă poate pune în pericol atât viața gravidei, cât și a fătului. Multă vreme s-a crezut că sindromul HELLP reprezintă o variantă a preeclampsiei, însă, oamenii de știință atrag atenția că acesta poate apărea izolat sau în asociere cu preeclampsia. Între hipertensiunea indusă de sarcină, preeclampsia și sindromul HELLP există o legătură puternică.
Sindromul HELLP reprezintă o complicație a sarcinii care poate pune viața în pericol, fiind considerat, de obicei, o variantă a preeclampsiei. Ambele afecțiuni apar în general în ultimele etape ale sarcinii (între săptămânile 27 și 37) sau, uneori, după naștere. Sindromul HELLP a fost numit astfel de Dr. Louis Weinstein în 1982 după caracteristicile sale:
- H (hemoliza, adică descompunerea globulelor roșii)
- EL (enzime hepatice crescute)
- LP (număr scăzut de trombocite).
Sindromul HELLP apare la aproximativ 4-12% dintre femeile cu preeclampsie. Întrucât simptomele sindromului HELLP pot fi primul semn de preeclampsie, acesta este de multe ori greu de diagnosticat. Simptomele sale sunt uneori confundate cu cele ale gastritei, gripei, hepatitei acute, ale unor boli ale vezicii biliare sau ale altor afecțiuni.
Care sunt simptomele sindromului HELLP?
Aproximativ 90 la sută dintre paciente se confruntă cu stare generală de rău, 65 la sută cu dureri epigastrice, 30 la sută cu greață și vărsături și 31 la sută cu dureri de cap, arată statisticile. Deoarece diagnosticarea precoce a acestui sindrom este imperioasă, orice femeie însărcinată care are o stare generală precară sau o boală virală, cu precădere în al treilea trimestru de sarcină, trebuie evaluată, prin efectuarea unor teste de sânge și teste ale funcției hepatice.
Printre simptomele sindromului HELLP se numără:
- modificări ale vederii
- oboseală
- dureri de cap
- indispoziție
- indigestie
- greață și vărsături
- durere atunci când persoana respiră profund
- dureri de umăr
- creștere bruscă în greutate
- umflarea mâinilor, picioarelor sau a feței
- sensibilitate sau durere în partea dreaptă a stomacului.
Uneori, în cazuri rare, persoanele cu sindrom HELLP se pot confrunta cu convulsii și confuzie. În aceste condiții, medicul va verifica dacă există tensiune arterială crescută și proteine în urină.
Care sunt factorii de risc in sindromul HELLP?
Etiologia sindromului HELLP nu este pe deplin înțeleasă, dar specialiștii sunt de părere că este o tulburare inflamatorie sistemică și că anumiți factori cresc probabilitatea ca o persoană să dezvolte această afecțiune. Printre aceștia se numără preeclampsia, antecedente de preeclampsie sau de sindrom HELLP, vârsta mai mare de 35 de ani, obezitatea, două sau mai multe nașteri anterioare, diabetul, bolile renale sau hipertensiunea arterială.
Pacientele cu sindromul HELLP au între 28 și 37 de săptămâni de sarcină (al treilea trimestru) sau acesta se declanșează în decurs de șapte zile de la naștere.
Cum se diagnostichează sindromul HELLP?
Diagnosticarea se face pe baza unei examinări fizice și a unor teste de sânge și urină. Pacientele cu sindromul HELLP se pot confrunta cu durere în cadranul superior drept asociată cu greață, vărsături și oboseală.
Caracteristicile asociate pot include icter, creșterea circumferinței abdominale, umflarea picioarelor, dureri de cap și probleme de vedere. În plus, femeile gravide cu sindromul HELLP pot suferi sângerări severe sau se pot confrunta cu desprinderea placentei, leziuni renale acute, hematom hepatic sau dezlipire de retină.
La examenul fizic, pacientele au hipertensiune arterială cu o tensiune arterială >140/90 mmHg și pot prezenta ascită, icter și tulburări de vedere. Ar trebui efectuat un examen fizic dacă se suspectează oricare dintre complicațiile de mai sus.
De asemenea, medicul poate recomanda o scanare imagistică pentru a observa dacă există sângerare la nivelul ficatului. Se consideră că sindromul HELLP e dificil de diagnosticat, mai ales atunci când nu există semne de tensiune arterială ridicată sau proteine în urină.
În cazul în care medic pune diagnosticul de sindrom HELLP, îl poate clasifica astfel:
- clasa I: trombocitopenie severă (trombocite sub 50.000/mm3)
- clasa II: trombocitopenie moderată (trombocite între 50.000 și 100.000/mm3)
- clasa a III-a: trombocitopenie ușoară (trombocite între 100.000 și 150.000/mm3).
Cum se tratează sindromul HELLP?
Boala este asociată cu deteriorarea maternă și fetală progresivă și uneori rapidă. De aceea, pacienta trebuie să ajungă de urgență la spital. Aici i se va face, în primă fază, o evaluare a stării fetale cu testul fetal non-stres (NST sau cardiotocograma) și o examinare cu ultrasunete.
Detectarea precoce și managementul agresiv cu o combinație de sulfat de magneziu intravenos, dexametazonă intravenoasă, controlul tensiunii arteriale pentru a preveni sau minimiza hipertensiunea sistolică severă și nașterea fătului sunt modalități prin care se poate opri progresia bolii și prin care se pot reduce complicațiile.
În cazul pacientelor care acuză durere severă în cadranul superior drept sau epigastric medicii vor efectua o ecografie la pat pentru a exclude ruptura hepatică, insuficiența hepatică fulminantă sau sângerarea hepatică.
În anumite situații, poate fi necesară o tomografie computerizată (CT) sau Imagistica prin Rezonanță Magnetică (RMN sau IRM). Intervenția chirurgicală, inclusiv transplantul de ficat, pot fi necesare dacă există dovezi de ruptură hepatică.
Pacientele trebuie îndrumate de urgență către un ginecolog pentru a lua în considerare nașterea de urgență. Administrarea de dexametazonă este recomandată pentru maturitatea pulmonară fetală în situația când pacienta are mai puțin de 34 săptămâni de sarcină.
Un pas critic în managementul sindromului HELLP este inițierea precoce a glucocorticoizilor de îndată ce se pune diagnosticul, astfel încât morbiditatea maternă severă (accident vascular cerebral, hematom hepatic/infarct/ruptură, pancreatită acută) și mortalitatea maternă să fie evitate.
Există situații când medicul va recomanda ca tratament pentru persoanele cu sindrom HELLP nașterea. Adesea, nașterea copilului mai devreme de termen este mai puțin riscantă decât continuarea unei sarcini cu sindromul HELLP. Medicii vor recomanda, de obicei, nașterea înainte de termen dacă preeclampsia severă sau sindromul HELLP apar după săptămâna 34 de sarcină sau mai devreme dacă starea de sănătate a fătului sau a mamei se deteriorează.
În trecut, nașterea prin cezariană era cea mai comună modalitate prin care se nășteau bebelușii ale căror mame se confruntau cu sindromul HELLP. Dar acum se recomandă ca femeilor care au cel puțin 34 de săptămâni de sarcină și au un col uterin favorabil să li se facă o „probă de travaliu”. Sindromul HELLP nu este motiv pentru o cezariană, iar în unele situații, intervenția chirurgicală poate provoca mai multe complicații din cauza posibilității apariției problemelor de coagulare a sângelui legate de numărul scăzut de trombocite, atrag atenția specialiștii.
Un studiu mai vechi arată totuși că sarcina a fost prelungită cu o medie de 15 zile când a fost utilizat un tratament conservator (adică repaus la pat, lichide și monitorizare atentă) la pacientele care aveau mai puțin de 32 de săptămâni de sarcină. Mai mult, pentru sugari, prelungirea sarcinii s-a tradus în mai puțin timp petrecut în secția de terapie intensivă neonatală, o incidență scăzută a enterocolitei necrozante și o incidență scăzută a sindromului de detresă respiratorie.
Alte tratamente care pot fi necesare în tratamentul sindromului HELLP includ:
- o transfuzie de sânge pentru creșterea numărului redus de trombocite
- corticosteroizi pentru a ajuta plămânii copilului să se maturizeze
- medicamente pentru hipertensiunea arterială sau prevenirea convulsiilor.
Ce complicații poate da sindromul HELLP
Sindromul HELLP poate cauza complicații atât mamei, cât și bebelușului dacă este nediagnosticat sau lăsat netratat. Printre cele mai grave complicații și riscuri se numără:
- Abrupția placentară
- Edemul pulmonar (acumulare de lichid în plămâni)
- Coagulare intravasculară diseminată (probleme de coagulare a sângelui care duc la hemoragie)
- Sindromul de detresă respiratorie (insuficiență pulmonară)
- Hematom hepatic rupt
- Insuficiență renală acută
- Restricție de creștere intrauterină
- Sindromul de detresă respiratorie a sugarului (insuficiență pulmonară)
Rata mortalității materne este de aproximativ 1,1% în cazul sindromului HELLP. Rata de morbiditate și mortalitate infantilă este de 10-60%, în funcție de mai mulți factori, cum ar fi severitatea simptomelor și promptitudinea tratamentului.
Deși complicațiile severe sunt relativ frecvente, perspectivele pe termen lung pentru femeile cu sindrom HELLP sunt bune. Perspectiva fătului sau a nou-născutului depinde de vârsta gestațională și de greutatea acestuia la naștere. Riscul global de deces pentru făt sau nou-născut este de 7-20%. Dacă bebelușul cântărește mai puțin de 1 kg la naștere, este mai probabil să necesite perioade mai lungi de îngrijire în spital.
O femeie cu istoric de sindrom HELLP are un risc crescut de preeclampsie sau sindrom HELLP în sarcinile viitoare.
Cum se previne sindromul HELLP
Deși nu este posibilă prevenirea sindromului HELLP, se poate reduce probabilitatea de a dezvolta complicații grave în timpul sarcinii prin respectarea unor recomandări:
- o formă fizică bună înainte de sarcină, cu o greutate în limite normale
- controale regulate în timpul sarcinii
- înțelegerea semnelor și simptomelor sindromului HELLP și ale preeclampsiei
- informarea medicului cu privire la sarcinile anterioare care au fost cu probleme sau dacă există un istoric familial de sindrom HELLP, preeclampsie sau alte tulburări hipertensive
- solicitarea imediată a ajutorului medical dacă apar simptome ale sindromului HELLP.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Preeclampsia foundation - HELLP SYNDROME
https://www.preeclampsia.org/health-information/hellp-syndrome
National Library of Medicine - HELLP Syndrome
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560615/
American Pregnancy Association - HELLP Syndrome – Causes, Symptoms & Treatment
https://americanpregnancy.org/healthy-pregnancy/pregnancy-complications/hellp-syndrome/
Te-ar mai putea interesa și...
