Rh negativ la mamă, Rh pozitiv la tată - ce înseamnă?
Rezumat: Factorul Rh este o caracteristică a globulelor roșii, iar incompatibilitatea poate apărea atunci când femeia însărcinată are Rh negativ, iar fătul moștenește Rh pozitiv de la tată.
În această situație, organismul mamei poate produce anticorpi împotriva globulelor roșii ale fătului, mai ales după ce sângele matern intră în contact cu sânge Rh pozitiv. Riscul este important în special pentru sarcinile ulterioare.
Administrarea imunoglobulinei anti-D poate preveni sensibilizarea și complicațiile asociate. Dacă anticorpii s-au format deja, sarcina necesită monitorizare atentă. În cazurile severe, fătul poate avea nevoie de tratament specializat, inclusiv transfuzii intrauterine.
1. Ce este Rh-ul?
2. De ce este importantă identificarea Rh-ului?
a. Simptomele incompatibilității la făt
b. Cum este tratată incompatibilitatea de Rh?
c. Când sunt recomandate transfuziile speciale de sânge?
3. Ce analize să mai faci când afli că ești însărcinată?
a. Analize de sânge
b. Teste de imagistică medicală
4. La ce să mai ai grijă în timpul sarcinii?
5. Concluzie
Tocmai ai aflat că eşti însărcinată? În acest caz, este foarte important să îţi faci cât mai repede analize de sânge pentru a afla, dacă nu știi deja, ce grupă sangvină ai şi factorul Rhesus (Rh). Important este ca și tatăl copilului să se testeze pentru identificarea Rh-ului.
Acesta nu afectează în mod direct sănătatea, dar în caz de incompatibilitate pot apărea complicații în timpul sarcinii.
1. Ce este Rh-ul?
Rh-ul se referă la o proteină numită antigenul Rh prezentă pe suprafața globulelor roșii din sânge. Este denumit astfel după faptul că a fost descoperit la maimuța Rhesus, de unde provine și numele.
Există două tipuri principale: Rh pozitiv (Rh+) și Rh negativ (Rh-), în funcție de prezența sau absența antigenului Rh pe globulele roșii.
Majoritatea oamenilor (aproximativ 85% - 90%) sunt Rh pozitivi, ceea ce înseamnă că au antigenul prezent pe globulele roșii. Restul de aproximativ 10% - 15% sunt Rh negativi, ceea ce înseamnă că nu au antigenul pe globulele roșii.
Informațiile despre Rh-ul unei persoane sunt importante în special în cazul femeilor însărcinate.
2. De ce este importantă identificarea Rh-ului?
Așadar, factorul Rhesus (Rh) este o trăsătură moștenită, care se referă la prezența (Rh pozitiv) sau absența (Rh negativ) unei proteine specifice pe suprafața globulelor roșii. Acesta nu poate fi influențat nici înainte și nici în timpul sarcinii.
Dacă atât viitoarea mamă, cât și tatăl copilui au negativ, nu sunt motive de îngrijorare. Problemele pot apărea dacă mama are Rh negativ și tatăl are Rh pozitiv. Atunci, copilul poate moșteni Rh-ul tatălui, care este pozitiv, în proporție de 50%.
Incompatibilitatea nu impune probleme dacă mama este la prima sarcină. Asta pentru că sângele fetal nu intră în contact cu sângele matern în timpul sarcinii. La naștere însă, sângele mamei și al bebelușului se pot amesteca, dacă mama naște natural.
Dacă se întâmplă acest lucru, corpul mamei recunoaște proteina Rh ca o substanță străină și poate începe să facă anticorpi împotriva lui.
La a doua sarcină, dacă copilul are Rh pozitiv, anticorpii mamei pot ataca celulele lui. Acest lucru poate cauza probleme mari de sănătate și chiar poate duce la moarte.
a. Simptomele incompatibilității la făt
Cum spuneam, anticorpii Rh sunt inofensivi până la a doua sarcină a mamei, când răspunsul imun al mamei se caracterizează prin producerea unor anticorpi care pot traversa placenta determinând afectarea fătului (hemoliză, adică distrucția celulelor roșii din sânge).
Transferul de anticorpi către făt începe de obicei după 22 săptămâni de sarcină. Dacă la a doua sarcină cu făt Rh pozitiv afectarea fetală nu impune mari probleme de sănătate, la următoarele sarcini boala hemolitică se manifestă mult mai agresiv.
Mai exact, dacă se întâmplă asta, bilirubina se acumulează în sângele nou-născutului.
O cantitate mult prea mare de bilirubină anunță că ficatul nu funcționează corespunzător, iar bebelușul riscă să dezvolte icter, să fie letargic și să se confrunte cu scăderea tonusului muscular.
Icterul este o boală care se manifestă prin îngălbenirea pielii și a albului ochilor.
b. Cum este tratată incompatibilitatea de Rh?
Dacă o femeie însărcinată are Rh negativ, trebuie ca medicul să-i facă un tratament injectabil cu imunoglobuline Rh. Injecțiile se fac în jurul săptămânii 28 de sarcină și în decurs de 72 de ore de la naștere.
Dacă există o posibilă sursă de sânge Rh pozitiv în timpul sarcinii, cum ar fi un avort sau o rană la burtă, se poate face o injecție suplimentară.
Aceste injecții se fac în mușchi. Ele nu au efecte negative mari. Posibilele efecte secundare sunt un disconfort ușor la locul injecției sau o reacție alergică rară. Acestea sunt sigure pentru făt, indiferent de tipul de Rh pe care îl are.
Au în compoziție anticorpi exact ca aceia care ar fi produși de mamă, dar într-o măsură foarte mică, încât să nu afecteze sarcina.
Astfel, se oprește formarea anticorpilor în timpul sarcinii. Acest lucru poate cauza probleme de sănătate la nou-născut sau poate afecta o sarcină viitoare.
Proaspăta mamă va trebui să primească tratament cu imunoglobuline Rh injectabile de fiecare dată când sângele ei intră în contact cu sânge pozitiv, de exemplu, dacă suferă un avort, are o sarcină extrauterină, în urma unei amniocenteze ori în cazul în care apar sângerări vaginale în timpul sarcinii.
Amniocenteza este un test prenatal în care se recoltează lichid amniotic pentru detectarea eventualelor probleme de sănătate ale fătului.
Dacă medicul constată că gravida a dezvoltat deja anticorpi Rh, sarcina trebuie atent monitorizată, pentru a se asigura că aceste niveluri nu sunt prea mari.
c. Când sunt recomandate transfuziile speciale de sânge?
În cazuri rare, dacă incompatibilitatea este severă și fătul este în pericol, i se pot administra acestuia transfuzii speciale de sânge, care poartă numele de transfuzii fetale intrauterine. Acestea se pot face atât înainte de naștere, cât și după naștere.
În timpul transfuziilor de sânge este înlocuit sângele copilului cu sânge cu celule sangvine cu Rh negativ.
În felul acesta se stabilizează nivelul globulelor roșii și se reduce la minimum deteriorarea anticorpilor Rh aflați în fluxul sangvin al bebelușului.
Tot după naștere, bebelușul poate fi tratat cu electroliți (pentru reglarea metabolismului) și fototerapie în cazul icterului (pentru reducerea bilirubinei din sânge).
3. Ce analize să mai faci când afli că ești însărcinată?
Dacă tocmai ți-ai făcut un test și ai aflat că ești însărcinată, e important să mergi la medicul ginecolog. Acesta îți va recomanda o serie de analize pentru a evalua starea de sănătate și a monitoriza dezvoltarea fătului.
Aceste analize sunt importante pentru a identifica eventualele afecțiuni sau complicații care pot apărea în timpul sarcinii și pentru a asigura îngrijirea adecvată.
Iată câteva analize obișnuite recomandate în timpul sarcinii:
a. Analize de sânge
- Hemoleucogramă completă: măsoară numărul de celule roșii și albe din sânge, precum și nivelurile de hemoglobină și hematocrit.
- Grupa sangvină și Rh-ul: se vor stabili grupa de sânge și Rh-ul mamei pentru a identifica posibilele incompatibilități cu fătul.
- Teste de depistare a infecțiilor: includ analiza HIV, hepatita B, sifilisul și alte infecții cu transmitere sexuală.
- Teste pentru depistarea deficiențelor nutriționale: de exemplu, nivelurile de fier, vitamina D și acid folic pot fi evaluate pentru a detecta eventualele deficiențe care pot afecta sănătatea gravidei și a fătului.
- Teste pentru depistarea diabetului gestațional: acest test măsoară nivelurile de glucoză din sânge pentru a evalua riscul de diabet gestațional, adică diabetul care se dezvoltă în timpul sarcinii.
b. Teste de imagistică medicală
Ecografie: este o metodă non-invazivă și sigură pentru a vizualiza fătul, placenta și uterul. Ecografiile periodice pot monitoriza dezvoltarea fătului și pot identifica eventualele anomalii sau complicații.
Alte imagini medicale: în funcție de caz, medicul poate recomanda alte teste de imagistică medicală, cum ar fi radiografii sau tomografii computerizate, dacă este absolut necesar și beneficiul depășește riscul pentru sarcină.
4. La ce să mai ai grijă în timpul sarcinii?
În timpul sarcinii, există anumite activități și comportamente pe care ar trebui să le eviți pentru a asigura sănătatea ta și a fătului. Iată câteva lucruri pe care ar fi bine să nu le faci în timpul sarcinii:
Fumatul în timpul sarcinii poate avea efecte grave asupra sănătății fătului, crescând riscul de naștere prematură, greutate scăzută la naștere și alte complicații. Este esențial să renunți complet la fumat în timpul sarcinii.
Consumul de alcool în timpul sarcinii poate afecta creșterea normală a fătului și poate duce la tulburări de dezvoltare fizică și mintală cunoscute sub numele de sindrom alcoolic fetal. Este recomandat să eviți complet consumul de alcool pe durata sarcinii.
Utilizarea de droguri ilegale sau abuzul de medicamente în timpul sarcinii poate avea consecințe grave asupra sănătății și dezvoltării fătului. Cere întotdeauna sfatul mediculului înainte de a lua orice medicament și nu consuma droguri în timpul sarcinii.
Încearcă să eviți expunerea la substanțe chimice toxice, cum ar fi pesticidele, solvenții, substanțele de curățare agresive și alte substanțe chimice periculoase. Acestea pot fi dăunătoare pentru sănătatea ta și a fătului.
O alimentație plină de nutrienți este esențială în timpul sarcinii. Evită alimentele nesigure, cum ar fi peștele cu conținut ridicat de mercur, carnea crudă sau insuficient gătită, brânzeturile moi nepasteurizate și alimentele prelucrate în exces.
Dacă nu știi exact cum să te alimentezi în sarcină, întreabă-ți medicul sau un nutriționist.
În general, exercițiile fizice moderate sunt benefice în timpul sarcinii, dar evită activitățile fizice extenuante sau periculoase care ar putea pune în pericol sănătatea ta sau a fătului.
Tot medicul îți poate spune ce fel de activitate fizică este mai potrivită pentru tine (depinde dacă ai fost sedentară de felul tău sau dacă obișnuiai să faci sport înainte de sarcină).
Stresul intens și cronic poate avea un impact negativ asupra sănătății tale și a fătului, așa că învață tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, respirația profundă sau diverse exerciții de relaxare.
5. Concluzie
O femeie cu Rh negativ poate avea o sarcină normală chiar dacă tatăl este Rh pozitiv, însă este important ca incompatibilitatea să fie identificată și monitorizată corect.
Când o femeie este însărcinată, determinarea grupei sangvine și a factorului Rh face parte dintre analizele importante de început. Dacă există risc de sensibilizare, imunoglobulina anti-D poate preveni formarea anticorpilor care ar putea afecta un făt Rh pozitiv.
În situația în care anticorpii sunt deja prezenți, medicul urmărește atent sarcina și starea fătului. Cu prevenție și supraveghere medicală adecvată, riscul complicațiilor severe poate fi redus considerabil.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce înseamnă compatibilitatea Rh?
Răspuns: Compatibilitatea se referă la relația dintre factorul Rh al mamei și cel al fătului. Problemele pot apărea când mama are Rh negativ, iar copilul pozitiv, deoarece organismul matern poate produce anticorpi împotriva globulelor roșii fetale.
Întrebare: Ce se întâmplă dacă mama are Rh negativ și tatăl Rh pozitiv?
Răspuns: Fătul poate moșteni Rh pozitiv de la tată. Dacă sângele fetal ajunge în circulația mamei, sistemul ei imunitar poate recunoaște factorul Rh drept străin și poate produce anticorpi. Aceștia pot afecta o sarcină ulterioară cu un făt pozitiv.
Întrebare: Cum se previn problemele provocate de incompatibilitatea Rh?
Răspuns: O femeie însărcinată cu Rh negativ poate primi imunoglobulină anti-D, de regulă în jurul săptămânii 28 și după naștere, dacă bebelușul este pozitiv. Aceasta împiedică formarea anticorpilor Rh.
Întrebare: Ce se întâmplă dacă mama a dezvoltat deja anticorpi Rh?
Răspuns: Sarcina trebuie monitorizată atent pentru a verifica nivelul anticorpilor și starea fătului. În cazurile severe, medicii pot recomanda tratamente speciale, inclusiv transfuzii fetale intrauterine, pentru a corecta anemia și a proteja copilul.
Întrebare: Ce analize sunt importante când afli că ești însărcinată?
Răspuns: Printre analizele recomandate se numără grupa sangvină și factorul Rh, hemoleucograma și testele pentru anumite infecții și deficiențe nutriționale.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Overview. Rhesus disease
https://www.nhs.uk/conditions/rhesus-disease/
MedlinePlus - Rh incompatibility
https://medlineplus.gov/ency/article/001600.htm
Te-ar mai putea interesa și...
