Restricția de creștere intrauterină - complicații și prevenție

Restricția de creștere intrauterină este definită ca imposibilitatea fătului de a ajunge la nivelul lui maxim de dezvoltare. Asta înseamnă că la naștere fătul este mai mic decât ar trebui pentru numărul de săptămâni de sarcină (vârsta gestațională).

O sarcină poate să decurgă foarte bine sau, dimpotrivă, de-a lungul acestei perioade să apară diverse probleme cu fătul sau cu gravida. 

De exemplu, gravida se poate confrunta cu diabetul gestațional, o afecțiune în care nivelul de zahăr din sânge crește în timpul sarcinii sau cu hipertensiunea arterială gestațională (preeclampsie), o afecțiune gravă care poate apărea în a doua jumătate a sarcinii. Unele dintre problemele care pot afecta fătul în timpul sarcinii includ restricția de creștere intrauterină, anomaliile cromozomiale, malformațiile congenitale, infecțiile intrauterine și multe altele.

Restricția de creștere intrauterină poate debuta în orice moment al sarcinii și poate afecta atât dimensiunea bebelușului, cât și creșterea organelor, țesuturilor și celulelor. Acest lucru poate cauza multe probleme de sănătate pe viitor, avertizează specialiștii. În acest articol, discutăm despre cauzele și factorii de risc pentru restricția de creștere intrauterină, despre diagnostic și opțiunile de tratament.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Ce provoacă restricția de creștere intrauterină?

Sunt mulți factori care cresc riscul apariției restricției de creștere intrauterină, precum anumite probleme ale placentei sau probleme cu cordonul ombilical. De exemplu, este posibil ca placenta să nu se atașeze bine sau fluxul de sânge care ajunge la făt, prin cordonul ombilical, să fie limitat. Restricția de creștere intrauterină afectează aproximativ 10% dintre toate sarcinile.

Factori care pot provoca întârzierea de creștere intrauterină care țin de gravidă

  • Hipertensiune arterială sau alte boli ale inimii și ale vaselor de sânge 
  • Diabet
  • Anemie
  • Afecțiuni pulmonare sau renale, netratate pentru o perioadă lungă de timp
  • Afecțiuni autoimune, cum ar fi lupusul
  • Supraponderalitatea
  • Consumul de alcool sau droguri
  • Fumatul 

Factori care pot provoca întârzierea de creștere intrauterină care țin de făt

  • Sarcina este multiplă
  • Fătul are o malformație sau o problemă cromozomială
  • Fătul are o infecție

Care sunt simptomele restricției de creștere intrauterină?

O femeie însărcinată nu prezintă simptome ale întârzierii de creștere intrauterină. Dar un copil cu restricție de creștere intrauterină poate avea anumite semne după naștere, cum ar fi:

Cum se pune diagnosticul de restricție de creștere intrauterină?

În timpul sarcinii, dimensiunea fătului este estimată în diferite moduri, inclusiv înălțimea fundului uterului. Pentru a verifica înălțimea fundului uterin medicul va măsura distanța de la vârful osului pubian până la vârful uterului (fundus). Înălțimea fundului uterului, măsurată în centimetri, este aproximativ aceeași cu numărul de săptămâni de sarcină. Această măsurătoare se efectuează după săptămâna a 20-a de sarcină. Dacă înălțimea fundului uterului este mai mică decât se aștepta, poate fi vorba despre restricție de creștere intrauterină. 

Dacă medicul este de părere că fătul se confruntă cu această problemă, poate recomanda efectuarea unor teste suplimentare, precum:

Ecografia

Estimarea greutății fetale cu ultrasunete este cea mai bună modalitate de a diagnostica restricția de creștere intrauterină. Ecografia folosește undele sonore pentru a crea imagini ale fătului în pântec. Undele sonore nu vor dăuna nici copilului, nici mamei. Diagnosticul de restricție de creștere intrauterină se pune dacă există o diferență dintre măsurătorile reale și cele așteptate la o anumită vârstă gestațională.

Ecografia Doppler

Este posibil ca gravida să efectueze și o astfel de ecografie pentru a diagnostica restricția de creștere intrauterină. Cu ajutorul ecografiei Doppler se poate verifica fluxul de sânge care ajunge la făt, prin cordonul ombilical. Scăderea fluxului de sânge poate însemna că fătul se confruntă cu restricție de creștere intrauterină. 

Tratament restricție de creștere intrauterină 

În cazul în care se depistează că fătul are o întârziere de creștere intrauterină, este posibil să fie nevoie de:

Monitorizare frecventă

Acest lucru înseamnă că viitoarea mamă trebuie să facă mai des vizite la medic și ecografii sau chiar alte teste. Monitorizarea include ecografii regulate și alte teste pentru a urmări creșterea fătului, fluxul de sânge prin placentă și starea generală de sănătate a fătului.

Urmărirea mișcărilor fetale

Medicul poate solicita gravidei să monitorizeze periodic mișcările fetale. Acesta poate monitoriza constant bătăile inimii fătului pentru a se asigura că primește suficient oxigen și nutrienți.

Medicamente și suplimente

În anumite cazuri, medicul poate prescrie medicamente pentru a sprijini dezvoltarea fătului sau pentru a gestiona problemele de sănătate asociate cu restricția de creștere intrauterină. Unele medicamente pot fi utilizate pentru a dilata vasele de sânge, crescând astfel fluxul sangvin către placentă și făt. Dacă fătul este expus la riscul de deficiențe nutriționale, medicul va prescrie suplimente nutriționale.

Cezariană de urgență

În cazurile severe de restricție de creștere intrauterină, când sănătatea fătului și cea a mamei sunt în pericol, medicul poate recomanda nașterea prematură planificată prin cezariană sau inducție a travaliului.

Care sunt posibilele complicații ale restricției de creștere intrauterină?

Întârzierea de creștere intrauterină poate provoca multe complicații grave. Este posibil ca bebelușul să se nască înainte de termen și astfel să rămână multă vreme internat în spital, la terapie intensivă. De altfel, bebelușul poate să aibă probleme cu respirația, infecții și, în unele cazuri, chiar să survină decesul. Pe măsură ce copilul crește, poate fi fi expus unui risc mai mare de a dezvolta probleme cardiace.

Complicații pentru făt

  • Greutate scăzută la naștere. Fătul afectat de restricția de creștere intrauterină prezintă un risc crescut de a se naște cu o greutate scăzută. Aceasta poate duce la probleme de sănătate la naștere și crește riscul de mortalitate infantilă.
  • Probleme respiratorii. Sugarul poate avea dificultăți de adaptare la respirația autonomă după naștere, din cauza imaturității plămânilor.
  • Probleme de reglare termică. Bebelușii pot avea dificultăți în menținerea temperaturii corpului, ceea ce poate necesita îngrijiri speciale în primele zile sau săptămâni de viață.
  • Probleme de hrănire. Bebelușii cu restricție de creștere intrauterină pot avea dificultăți în a suge și în a se hrăni corespunzător.
  • Dezvoltare și creștere întârziată. Copiii pot prezenta întârziere în dezvoltare și creștere pe termen lung.
  • Risc crescut de afecțiuni pe termen lung. Fătul afectat de restricția de creștere intrauterină prezintă un risc crescut de a dezvolta afecțiuni pe termen lung, cum ar fi hipertensiune arterială, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare în viața adultă.

Complicații pentru mamă

  • Risc crescut de preeclampsie. Gravida prezintă un risc crescut de a dezvolta preeclampsie, o afecțiune gravă caracterizată prin tensiune arterială ridicată și afectarea organelor.
  • Probleme la naștere. Gravida poate avea nevoie de asistență medicală specială în timpul nașterii, iar unele cazuri necesită cezariană.
  • Stres emoțional: Restricția de creștere intrauterină poate crea stres emoțional pentru gravidă, deoarece poate fi o experiență dificilă și tensionată.

Cum poate fi prevenită restricția de creștere intrauterină?

Întârzierea de creștere intrauterină poate debuta din cauza fumatului sau a consumului de alcool. Controalele prenatale și adoptarea unui stil de viață sănătos ajută la prevenirea restricției de creștere intrauterină, susțin specialiștii. 

Planificarea sarcinii și asistența prenatală

Înainte de a concepe, e important ca pacienta să meargă la medic pentru a-și verifica sănătatea generală și pentru a primi îngrijiri prenatale adecvate odată ce sarcina s-a instalat. 

Alimentația sănătoasă

E important ca femeia care își dorește să rămână însărcinată, dar și cea care deja a obținut sarcina, să aibă o dietă echilibrată și sănătoasă, bogată în nutrienți esențiali pentru dezvoltarea sănătoasă a fătului. Se vor consuma o varietate de fructe, legume, proteine (carne slabă, ouă, leguminoase), carbohidrați complecși și grăsimi sănătoase și se vor limita cât de mult alimentele ultra procesate, îndulcite cu zahăr sau foarte sărate și cele de fast-food și patiserie.

Suplimentele prenatale

În perioada în care pacienta încearcă să rămână însărcinată, deci cu cel puțin câteva luni înainte de concepție, se vor lua suplimente care conțin acid folic și alte vitamine și minerale esențiale pentru dezvoltarea fătului, iar administrarea acestora va continua, respectând indicațiile medicului, pe parcursul sarcinii.

Evitarea fumatului și a alcoolului

E indicat ca femeia să renunțe la fumat încă de dinainte de concepție și cu atât mai mult după ce a aflat că este însăcrinată și să evite consumul de alcool pe parcursul sarcinii, deoarece aceste substanțe pot afecta dezvoltarea fătului.

Gestionarea stresului

Stresul excesiv poate afecta sănătatea mamei și a fătului, deci e necesar ca gravida să îl combată stresul prin tehnici de relaxare, yoga sau alte modalități sănătoase (e bine să întrebe medicul dacă nu știe cum să se relaxeze în mod sănătos). 

Controlul greutății

Menținerea unei greutăți sănătoase înainte și pe parcursul sarcinii poate contribui la prevenirea mai multor probleme în sarcină, inclusiv restricția de creștere uterină.

Monitorizarea medicală regulată

Mersul la controalele indicate de medic pe tot parcursul sarcinii ajută la identificarea potențialelor probleme și la intervențiile precoce, dacă este necesar. E bine să se efectueze toate testele și ecografiile recomandate de medic pentru a monitoriza dezvoltarea fătului și starea de sănătate a gravidei.

Tratarea bolilor existente

Dacă gravida suferă de afecțiuni medicale preexistente, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea arterială, trebuie să se asigure că acestea sunt gestionate corespunzător pe parcursul sarcinii pentru a minimiza riscul de restricție de creștere uterină, dar și de alte probleme care pot să apară în timpul sarcinii.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Intrauterine Growth Restriction
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24017-intrauterine-growth-restriction
Frontiers - Neonatal Morbidities of Fetal Growth Restriction: Pathophysiology and Impact
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fendo.2019.00055/full
Studiul „Neonatal Morbidities of Fetal Growth Restriction: Pathophysiology and Impact”, apărut în Front. Endocrinol., 07 February 2019, Sec. Reproduction, Volume 10 - 2019 | https://doi.org/10.3389/fendo.2019.00055, autori: Atul Malhotra et al.


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0