Sindromul premenstrual și tulburarea disforică premenstruală

1. Ce este sindromul premenstrual?
2. Cauze și factori de risc pentru sindromul premenstrual
3. Ce simptome prezintă o femeie cu sindrom premenstrual?
4. Gestionarea sindromului premenstrual
5. Ce este tulburarea disforică premenstruală?
6. Ce tratament se recomandă în tulburarea disforică premenstruală?
a. Antidepresive
b. Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
c. Dietă
d. Suplimente alimentare
e. Diuretice
f. Contraceptive hormonale
g. Alte terapii

Recomandările Experților DOC

Ce este sindromul premenstrual?

Sindromul premenstrual reprezintă o combinație variabilă de simptome fizice și psihice care apar în faza luteală - între ovulație și menstră - a ciclului menstrual. Sindromul premenstrual este o problemă care influențează sănătatea emoțională, cea fizică, precum și comportamentul unei femei în anumite zile ale ciclului menstrual, în general, imediat înaintea apariției menstruațiilor. Abreviat și SPM, sindromul premenstrual este frecvent întâlnit și afectează până la 85% dintre femeile care au menstruație, într-o măsură mai mică sau mai mare.

Printre cele mai comune simptome se numără iritabilitatea, schimbările de dispoziție, balonarea, sensibilitatea și umflarea sânilor, oboseala și, uneori, durerile de cap. Aceste simptome pot varia în intensitate și pot afecta calitatea vieții femeii în timpul acestei perioade.

Cauzele exacte ale SPM-ului nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că fluctuațiile hormonale, precum schimbările nivelurilor de estrogen și progesteron, joacă un rol important în apariția acestor simptome. Tratamentul pentru durerea de cap și sindromul premenstrual poate implica o combinație de măsuri de auto-îngrijire și opțiuni de tratament medicamentos.

Cauze și factori de risc pentru sindromul premenstrual

Cauza sindromului premenstrual este necunoscută până în prezent. Simptomele sindromului premenstrual încep cu 5 până la 11 zile înainte de menstruație și, de regulă, dispar de la sine odată cu menstruația. Chiar și așa, mulți cercetători cred că el este legat de modificări apărute atât în nivelul hormonilor sexuali, cât și în ce privește nivelul serotoninei la începutul ciclului menstrual.

Nivelurile estrogenului și cele ale progesteronului cresc în anumite perioade ale lunii. O creștere în concentrația acestor hormoni poate cauza diferite modificări ale dispoziției, anxietate și irascibilitate. Serotonina afectează și ea dispoziția unei femei. Să nu uităm că serotonina este o substanță chimică din creierul nostru care influențează starea de spirit, emoțiile și gândurile.

Conform cercetărilor recente, un rol etiologic cheie îl joacă sensibilitatea alterată a sistemului inhibitor central GABAergic la alopregnanolonă. Astfel, spun oamenii de știință, noua abordare terapeutică a sindromului premenstrual sever vizează sistemele neurotransmițătoare ale creierului prin modularea acțiunii alopregnanolonei asupra receptorului GABA.

Factorii de risc pentru sindromul premenstrual includ:

antecedente în familie de sindrom premenstrual
istoric medical al familiei care include depresia sau anxietatea
un istoric medical personal de depresie sau de tulburări de tipul depresiei postpartum sau tulburare afectivă bipolară
deficiența de vitamina B6, de calciu și de magneziu
vârsta (sindromul este mai frecvent în deceniul al treilea de viață, iar simptomatologia este, de asemenea, mai agresivă)
sedentarismul (lipsa de mișcare și de exercițiu fizic)
stresul
aportul exagerat de cofeină
o dietă săracă în substanțe hrănitoare
violența domestică
abuzul de substanțe interzise
un traumatism de natură fizică
o traumă emoțională

Afecțiunile asociate cu sindromul premenstrual includ:

dismenoreea
tulburarea depresivă majoră
tulburările afective sezoniere
tulburarea anxioasă generalizată
schizofrenia

Ce simptome prezintă o femeie cu sindrom premenstrual?

Sindromul premenstrual include simptome precum:

balonare
durere abdominală
sâni sensibili și dureroși
acnee
pofte în privința unor alimente, în special poftă de dulciuri
constipație
diaree
dureri de cap (cefalee)
sensibilitate la lumină sau la sunete
oboseală
iritabilitate
modificări în privința orelor de somn
anxietate fluctuantă
depresie
tristețe
schimbări ale dispoziției (izbucniri emoționale)
diminuarea capacității de concentrare

Toate aceste simptome nu afectează cu nimic funcționarea normală a sistemului reproducător și dispar spontan, odată cu încetarea acestei perioade. Dacă severitatea simptomelor crește și afectează funcționalitatea și viața de zi cu zi a femeii, vorbim de o altă afecțiune psihiatrică, numită tulburarea disforică premenstruală.

Gestionarea sindromului premenstrual

Pentru a gestiona sindromul premenstrual, este nevoie de măsuri de autoîngrijire și modificări ale stilului de viață.

Alimentație potrivită: Redu sarea, deoarece poate provoca retenție de apă și balonare. Limitează zahărul, deoarece agravează schimbările de dispoziție și oboseala. Alege deserturi simple, fără zahăr adăugat: iaurt în care pui bucăți de fructe proaspete și uscate, clătite din făină de ovăz cu fructe și puțină miere etc. Mănâncă pește gras (somon, macrou), avocado, nuci și semințe, deoarece contribuie la reducerea inflamației și la echilibrarea hormonilor.

Mișcare: Ia în calcul să faci exerciții fizice, yoga sau pilates, deoarece ajută la reducerea tensiunii musculare, balonării și schimbărilor de dispoziție.

Odihnă adecvată: Asigură-te că ai un program de somn regulat și beneficiezi de suficientă odihnă în timpul acestor perioade.

Reducerea stresului: Găsește metode de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, yoga, exercițiile de respirație sau activități relaxante, pentru a reduce tensiunea și a preveni declanșarea durerilor de cap asociate cu sindromul premenstrual.

Hidratare adecvată: Asigură-te că bei suficientă apă în timpul zilei pentru a menține o hidratare adecvată, deoarece deshidratarea poate contribui la apariția durerilor de cap.

Analgezice și antiinflamatoare non-steroidiene (AINS): Dacă durerile de cap în perioada premenstruală sau postmenstruală sunt moderate sau severe, poți lua analgezice, cum ar fi paracetamolul sau ibuprofenul, sub supravegherea medicului sau conform instrucțiunilor de pe ambalaj.

Terapia hormonală: În unele cazuri, administrarea contraceptivelor orale sau a altor terapii hormonale poate ajuta la controlul simptomelor premenstruale. Este important să discuți cu medicul tău despre opțiunile disponibile și despre posibilele beneficii și riscuri.

Consultă medicul: Dacă simptomele în perioada premenstruală sau postmenstruală sunt frecvente, severe sau îți afectează în mod semnificativ calitatea vieții, este recomandat să consulți medicul. Aceasta poate ajuta la identificarea cauzelor subiacente și poate recomanda un plan de tratament personalizat.

Este important să ai în vedere că fiecare persoană poate experimenta aceste simptome premenstruale în mod diferit, iar tratamentul adecvat poate varia de la caz la caz. Înainte de a începe orice tratament, este întotdeauna recomandat să discuți cu medicul pentru o evaluare adecvată și pentru a primi sfaturi și recomandări personalizate.

Ce este tulburarea disforică premenstruală?

În tulburarea disforică premenstruală, simptomele apar regulat pe durata ultimei săptămâni înainte de ciclul menstrual, plus în prima zi de menstruație, dar sunt absente în săptămâna de după menstră. La simptomele menționate mai sus se adaugă:

Scăderea interesului pentru activitățile cotidiene;
Modificări ale poftei de mâncare - apetit excesiv sau dorința de a mânca anumite alimente;
Tulburări ale somnului.

Caracteristicile acestei tulburări sunt severitatea și ritmicitatea apariției simptomelor - semnele apar în cursul celor mai multe luni dintre cele 12 ale anului.

Ce tratament se recomandă în tulburarea disforică premenstruală?

Tratamentele pentru tulburarea disforică premenstruală includ mai multe măsuri:

Antidepresive

Succesul medicamentelor în calmarea simptomelor variază în rândul femeilor. Medicamentele prescrise frecvent pentru tulburarea disforică premenstruală includ antidepresivele, precum inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, cum sunt fluoxetina, paroxetina, sertralina și altele asemănătoare. Aceste medicamente au dovedit că pot să reducă eficient simptomele, fiind tratamentul de primă linie pentru sindromul premenstrual sever. Medicamente sunt luate în general zilnic, dar pentru unele femei cu această problemă de sănătate, utilizarea de antidepresive poate fi limitată la cele două săptămâni înainte de începerea menstruației.

Medicația psihotropă trebuie prescrisă de un medic psihiatru, care poate aprecia corect beneficiile terapeutice, în funcție de contraindicațiile posibile și de efectele secundare. Medicația recomandată în prezent este alcătuită mai ales din antidepresive de tip fluoxetină sau sertralină, la care se pot asocia și anxiolitice.

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)

Luate înainte sau la debutul ciclului menstrual, AINS-uri precum ibuprofenul sau naproxenul sodic pot ușura crampele și disconfortul la nivelul sânilor. Pentru durerile articulare, musculare și cefalee se pot administra medicamente antialgice.

Dietă

Tratamentul simptomelor fizice recomandă o dietă hiposodată (cu un consum redus de sare). De asemenea, se recomandă consumul nucilor și al semințelor crude și nesărate, al fructelor și al legumelor proaspete, mai ales al celor verzi cu frunze (spanac, salată verde etc.). În plus, e indicat consumul adecvat de apă (8 pahare pe zi), care să reducă balonarea și să ajute digestia. Regimul alimentar bogat în carbohidrați complecși (cartofi, linte, dovleac) și sărac în proteine la mesele de seară în perioada fazei luteale tardive poate avea afect benefic, prin stimularea sintezei de estrogeni.

Suplimente alimentare

Remediile din plante, cum ar fi cele care conțin extract uscat de piperul călugărului (Vitex Agnus Castus), acupunctura și suplimentele de vitamine și minerale (calciu, magneziu, vitamina E și vitamina B6) pot fi și acestea utile pentru calmarea simptomelor sindromului premenstrual. Studiile au arătat că femeile cu niveluri adecvate de calciu și vitamina D au simptome mai ușoare.

Diuretice

Atunci când exercițiile fizice și limitarea aportului de sare nu sunt suficiente pentru a reduce creșterea în greutate, umflarea și balonarea asociată cu SPM-ul, administrarea de diuretice poate ajuta corpul să elimine excesul de lichid prin rinichi. Spironolactona este un diuretic care poate ajuta la atenuarea unora dintre simptomele tulburării disforice premenstruale.

Contraceptive hormonale

Aceste medicamente luate la recomandarea medicului opresc ovulația, ceea ce poate aduce atenuarea simptomelor de SPM.

Alte terapii

Tehnicile de relaxare (meditația, tehnici de respirație controlataă etc.) și terapia cognitiv-comportamentală s-au dovedit, de asemenea, utile în cazul femeilor cu tulburare disforică premenstruală. Masajul și băile calde ajută la relaxarea corpului și reduc tensiunea musculară.

Așadar, tulburarea disforică premenstruală este o formă severă a sindromului premenstrual, fiind considerată o afecțiune medicală care poate beneficia de pe urma tratamentului, care conține atât modificări în stilul de viață, cât și de medicație, atunci când este cazul.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - PMS (premenstrual syndrome)
https://www.nhs.uk/conditions/pre-menstrual-syndrome/
Cleveland Clinic - Premenstrual Dysphoric Disorder (PMDD)
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9132-premenstrual-dysphoric-disorder-pmdd
NCBI - Recent advances in understanding/management of premenstrual dysphoric disorder/premenstrual syndrome
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9066446/
Studiul „Recent advances in understanding/management of premenstrual dysphoric disorder/premenstrual syndrome”, apărut în Fac Rev. 2022; 11: 11. Published online 2022 Apr 28. doi: 10.12703/r/11-11, autori: Lara Tiranini și Rossella E Nappi

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI