Boli endocrine care afecteaza femeile

De la diabet gestațional și dezechilibre tiroidiene, până la sindromul ovarelor polichistice și probleme de fertilitate, orice tulburare endocrină cu care se confruntă femeile afectează stilul de viață și trebuie abordată cât mai curând.

Sistemul endocrin este o rețea de sisteme hormonale individuale, dar interconectate, astfel încât problemele care apar într-o zonă pot cauza cu ușurință probleme în alta. Din acest motiv, este necesar ca bolile endocrine să fie diagnosticate și tratate corespunzător.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Iată care sunt bolile endocrine care afectează femeile!

Diabetul

Diabetul afectează în mod direct modul în care corpul folosește glucoza pentru energie. Pentru supraviețuire, corpul trebuie să mențină echilibrul perfect al glicemiei. În condiții normale, pancreasul produce insulină, un hormon care transportă glucoza în celulele unde este transformată în energie. Dar în caz de diabet, procesul este tulburat.

Există mai multe tipuri de diabet: diabetul de tip 1 (nu poate fi prevenit), diabetul de tip 2 (acesta ar putea fi prevenit printr-un stil de viață și alimentar corespunzător), prediabetul (când nivelul de zahăr din sânge este prea ridicat, situație care poate fi controlată cu ajustări în alimentație, scădere în greutate și exerciții fizice), diabetul gestațional (specific femeilor, se dezvoltă în timpul sarcinii).

Diabetul gestațional, manifestat prin sete excesivă, oboseală, nevoia de a urina des, se tratează de obicei cu recomandări alimentare speciale și exerciții fizice programate și se poate rezolva după naștere, deși multe femei care îl au ajung să aibă diabet de tip 2 mai târziu în viață.

Printre complicațiile diabetului se numără bolile cardiovasculare, depresia, accidentul vascular cerebral, fracturile și cancerul. Iat studiile arată că riscul acestor complicații este mai crescut la femei decât la bărbați. Potrivit unei meta-analize efectuată pe 858.507 de persoane, femeile au un risc cu 44% mai mare de apariție a bolilor cardiovasculare incidente decât bărbații cu diabet 1. Mai mult decât atât, femeile cu diabet au un risc mult mai mare de cancer (cu 26% mai mare decât femeile fără diabet).

Tulburări și dezechilibre suprarenale

Cortizolul, unul dintre hormonii produși de glandele suprarenale, influențează inima, tensiunea arterială, sistemul imunitar, sistemul nervos și metabolismul. Problemele apar când nivelul de cortizol crește sau scade prea mult. Un nivel mare de cortizol cauzează creștere în greutate, acnee, învinețire cu ușurință, un nivel scăzut de cortizol se manifestă prin slăbiciune extremă, amețeală, greață și vărsături.

Cele mai frecvente afecțiuni suprarenale sunt:

Tumori în glandele suprarenale sau în alte zone. Acestea sunt aproape întotdeauna necanceroase, dar pot avea efecte grave asupra sănătății.
Sindromul Cushing. Se dezvoltă când există prea mult cortizol din cauza unei tumori într-una dintre glandele suprarenale sau în altă parte a rețelei endocrine sau se poate dezvolta din cauza utilizării prelungite de steroizi.
Hiperplazia suprarenală congenitală. Această afecțiune genetică împiedică glandele suprarenale să își producă hormonii-cheie, crescând totodată producția de hormoni sexuali masculini (androgeni).
Boala Addison. Această boală autoimună apare atunci când suprarenalele nu produc suficient cortizol sau aldosteron.

Boli tiroidiene

Printre bolile endocrine se numără și cele care afectează tiroida. Cele mai frecvente probleme implică producerea de hormoni tiroidieni în exces sau insuficienți și se manifestă fie prin scăderea în greutate, agitație, sângerări menstruale reduse (în hipertiroidism) fie prin creștere în greutate, depresie, sângerări menstruale abundente (în hipotiroidism).

Hipertiroidism. Reprezintă o supraproducție de hormoni tiroidieni și are mai multe subgrupe: boala Graves (organismul produce prea mult hormon tiroidian), adenomul toxic (nodulii din tiroidă secretă hormon suplimentar), tiroidita subacută (este temporară, când tiroida este inflamată, poate provoca un exces de hormoni).
Hipotiroidism. Apare când tiroida nu produce suficienți hormoni sau există o problemă de transformare a hormonului tiroidian în forma folosită de organism. Există mai multe cauze potențiale, cum ar fi tiroidita Hashimoto (tulburare autoimună care poate distruge în timp celulele tiroidiene) sau îndepărtarea tiroidei (eliminarea pe cale chirurgicală sau distrugerea chimică a glandei tiroide poate fi necesară în anumite cazuri: cancer, radiații, leziuni sau unele tipuri de hipertiroidie).

Schimbările în dietă și stilul de viață, împreună cu suplimentarea nutrițională specifică pot ajuta la restabilirea echilibrului tiroidian și la rezolvarea simptomelor.

Sindromul ovarelor polichistice (SOP)

Sindromul ovarelor polichistice (SOP) este un dezechilibru hormonal grav caracterizat de obicei prin chisturi ovariene mici. Chisturile în sine nu sunt o amenințare la adresa sănătății, dar pot fi asociate cu raporturi neadcvate între hormonii reproductivi și cu infertilitatea. Femeile care suferă de sindromul ovarelor polichistice se confruntă cu cicluri neregulate sau absente, acnee, căderea părului, creșterea părului nedorit pe corp, pofte alimentare dese și depresie. SOP este de obicei tratat cu exerciții fizice regulate, modificări ale dietei, controlul greutății și, uneori, cu anticoncepționale.

Amenoree (absența perioadelor menstruale)

O afecțiune caracterizată prin absența perioadelor menstruale pentru mai mult de trei cicluri menstruale lunare, amenoreea poate fi clasificată ca primară sau secundară.

Amenoree primară – debutează atunci când o tânără nu are încă menstruație, dar se confruntă cu alte modificări care apar la pubertate și are peste 15 ani. Această afecțiune de reproducere feminină se menține pe tot parcursul vieții. Nașterea cu organe de reproducere feminine slab formate (genitale sau pelvine) poate duce la amenoree primară.
Amenoree secundară – debutează în momentul în care o femeie care are cicluri menstruale normale încetează să mai aibă menstruație pentru o perioadă de șase luni sau mai mult. Printre cauzele comune ale amenoreei secundare se numără obezitatea, exercițiile fizice excesive și pierderea bruscă în greutate. Amenoreea secundară poate să apară și din cauza unor tulburări ale organelor de reproducere feminine și a unor tulburări endocrine, cum ar fi tiroida hipoactivă (hipotiroidism) sau hiperactivă.

Insuficiență ovariană prematură

Cunoscută și sub numele de hipofuncție ovariană, insuficiența ovariană prematură presupune scăderea producției de hormoni în sistemul de reproducere feminin. Hipofuncția ovariană poate fi cauzată de tulburări endocrine genetice și de anomalii cromozomiale sau poate însoți anumite tulburări autoimune care perturbă funcția ovariană normală. De altfel, este binecunoscut faptul că femeile care fac chimioterapie sau radioterapie pentru tratamentul cancerului se pot confrunta cu insuficiență ovariană prematură.

Scleroză multiplă

Potrivit statisticilor, femeile au o incidență și o prevalență mai mare a bolilor autoimune decât bărbații. Motivul? Persoanele de sex feminin suferă modificări endocrinologice majore de cel puțin două ori în timpul vieții, mai exact în pubertate și menopauză. De altfel, nu trebuie să uităm că multe femei trec și prin sarcină și alăptare.

Aceste tranziții au un impact semnificativ asupra sistemului imunitar datorită interacțiunilor dintre mediul hormonal, sistemul imunitar înnăscut și adaptiv, dar și asupra citokinele pro și antiinflamatorii. Concluzia specialiștilor este că toate acestea favorizează susceptibilitatea persoanelor de sex feminin la boli autoimune².

Scleroza multiplă este strâns legată de ciclul reproductiv și hormonal feminin, iar majoritatea cazurilor în adolescență sunt observate după pubertate.

Hirsuitism

Hirsuitismul este o afecțiune care se manifestă prin păr excesiv la copii și femei în zonele în care acesta nu crește în mod normal. Acest lucru este adesea cauzat de tulburări ale sistemului endocrin (tulburări ale glandei pituitare sau suprarenale).

Sindromul Turner

Sindromul Turner este o tulburare genetică endocrină care apare la aproximativ una din 2.500 de femei. De regulă, boala se dezvoltă cu precădere la femeile tinere, având implicații inclusiv asupra sistemului de reproducere feminin.

Afecțiunea împiedică creșterea normală a corpului și inhibă schimbările normale care au loc de obicei în timpul pubertății, când adolescenta ajunge la vârsta adultă. Persoanele diagnosticate cu sindromul Turner se pot confrunta și cu probleme cardiace sau renale. Partea bună este că o mare parte dintre aceste probleme de sănătate pot fi gestionate sau corectate cu un tratament medical adecvat.

Osteoporoza

Osteoporoza, caracterizată de dureri de spate, scădere în înălțime și risc crescut de fracturi, poate să nu pară o tulburare hormonală, dar de multe ori are o componentă endocrină. Pentru femei, legăturile dintre hormoni și osteoporoză sunt în continuare relevate de cercetări:

Osteoporoza și menopauza - se consideră că estrogenul protejează împotriva osteoporozei în general, deci atunci când nivelurile scad, la menopauză (mai ales dacă este indusă timpuriu sau chirurgical) modificările hormonale cresc considerabil riscul pierderii masei osoase.
Osteoporoza și sindromul premenstrual - problemele menstruale sunt printre primele semne ale dezechilibrului hormonal care poate duce la o pierdere osoasă crescută.
Osteoporoza și supraproducția hormonală tiroidiană (și paratiroidiană) - dacă organismul produce prea mult hormon tiroidian sau hormon paratiroidian, calciul va fi „furat” din oase și dus în sânge, ceea ce duce la subțierea osului.
Osteoporoza și glucocorticoizii asemănători hormonilor - utilizarea de lungă durată a medicamentelor anti-inflamatorii, glucocorticoide, precum prednisonul, poate duce la pierderea masei osoase.

Chiar dacă se încep târziu îmbunătățirile stilului de viață, sănătatea oaselor poate fi stabilizată și se poate opri pierderea țesutului osos fără medicamente.

Obezitatea

Specialiștii avertizează că obezitatea la fete și femei prezintă un risc foarte mare pentru dezvoltarea diabetului de tip 2, a diabetului gestațional, a anumitor tipuri de cancer și boli cardiovasculare, a osteoartritei. Estrogenii, grelina, leptina, dar și alți hormoni reglează sațietatea și foamea și metabolismul. Receptorii de estrogeni sunt prezenți în țesutul adipos, iar hormonii sexuali feminini joacă un rol major în cantitatea, distribuția și metabolismul grăsimilor la femei. Fluctuațiile estrogenului în timpul ciclurilor menstruale, sarcinii și la menopauză are implicații asupra apetitului și grăsimii corporale.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto. Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Applying a Women's Health Lens to Endocrine and Metabolic Disorders”, Indian J Endocrinol Metab. 2021 May-Jun, Usha Sriram
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fendo.2019.00265/full
2 Studiul „Autoimmune Disease in Women: Endocrine Transition and Risk Across the Lifespan”, Front. Endocrinol., 29 April 2019, Maunil K. Desai, Roberta Diaz Brinton
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8547408/
American Pregnancy Association - Gestational Diabetes
https://americanpregnancy.org/pregnancy-complications/gestational-diabetes/
Hormone Health - What is Cortisol?
https://www.hormone.org/your-health-and-hormones/glands-and-hormones-a-to-z/hormones/cortisol
Endocrine Society- Polycystic Ovary Syndrome
https://www.endocrine.org/patient-engagement/endocrine-library/pcos