Semnele de avertizare pentru migrena sunt diferite la adulti si copii
Migrena poate avea diferențe semnificative între copii și adulți, atât în privința simptomelor, cât și a declanșatorilor și tratamentului. Să vedem care sunt aceste diferențe când vorbim de migrena la copii și la adulți și cine este mai predispus la migrene.
Migrena este cea mai frecventă cefalee primară la copii și adolescenți. Aproximativ 1 din 10 copii suferă dureri de cap recurente din cauza migrenei, care poate afecta semnificativ performanțele școlare și calitatea vieții. La nivel mondial, se pare că mai mult de 10% dintre adulți, mai ales cei cu vârste între 20 și 50 de ani, suferă de migrene.
Diferențele între simptomele de migrenă
Migrenele pot afecta oamenii de orice vârstă, însă felul în care se manifestă poate să difere. Dacă oamenii maturi au mai des anumite simptome, cei mici se pot confrunta mai ales cu altele.
La copii
Episoadele de migrenă la copii sunt adesea mai scurte decât la adulți, durând între 1 și 72 de ore. Durerea de cap poate fi bilaterală (pe ambele părți ale capului) la copii, în timp ce la adulți este adesea unilaterală (pe o singură parte). Copiii cu migrene au mai frecvent simptome digestive, cum ar fi greața, vărsăturile și durerile abdominale. Aproximativ 20% dintre copiii cu migrenă experimentează aura (simptome vizuale sau senzoriale premergătoare durerii de cap), similar cu adulții. Migrena la copii poate fi însoțite de iritabilitate, plâns excesiv sau comportament mai agitat decât de obicei.
La adulți
Migrenele pot dura între 4 și 72 de ore. Durerea este adesea unilaterală, pulsatilă și de intensitate moderată până la severă. Greața și vărsăturile sunt comune, dar nu la fel de predominante ca la copii. Aproximativ 25-30% dintre adulți experimentează aura înaintea unei migrene. Sensibilitatea la lumină (fotofobie), sunete (fonofobie) și mirosuri (osmofobie) este frecventă la adulți.
Un studiu recent arată că oboseala și schimbările de dispoziție sunt cele mai comune simptome care preced apariția migrenelor la copii. Aceste simptome au apărut la 41% dintre cei 176 de copii participanți la studiu, cu vârste între 4 și 18 ani, diagnosticați cu migrene. Cele două simptome sunt foarte des întâlnite și în rândul adulților care suferă de migrenă.
Dar alte patru simptome întâlnite des la adulți au fost nesemnificative la copii: căscatul, rigiditatea cervicală, poftele alimentare și schimbările la nivelul urinei, potrivit studiului desfășurat la Nationwide Children's Hospital. „Tratamentul pentru migrene se bazează pe tratarea cât mai rapidă”, a precizat autorul studiului și specialistul în migrene dr. Howard Jacobs, într-un comunicat de presă al spitalului. „Dacă descoperim ce semne de avertizare apar la copii înainte de a dezvolta migrene, părinții și medicii ar putea să recunoască și să trateze preventiv un episod iminent de migrenă.”
De asemenea, potrivit studiului, copiii cu migrene cronice și cei cu migrene cu aură au fost mai predispuși să aibă aceste simptome. Cercetarea a mai arătat că nu toți copiii care suferă de migrenă au aceleași simptome. Migrena la copii este mult mai puțin întâlnită decât la adulți, dar în cazul în care copiii suferă de migrene, aceștia se confruntă cu dureri mai mari, potrivit autorilor studiului.
„Deși există medicamente bune de tratare a migrenelor și câteva medicamente preventive disponibile la indicația medicului, și familiile pot face câteva lucruri pentru a preveni apariția migrenelor pe termen lung” a mai spus dr. Jacobs. „Trei mese pe zi, suficient somn noaptea, hidratare corespunzătoare și gestionarea stresului cotidian vă pot ajuta să evitați migrenele”, a subliniat medicul.
Părinții ar trebui să ceară sfatul unui medic pediatru dacă migrena copilului apare brusc și este severă, dacă este diferită de episoadele anterioare sau dacă frecvența migrenelor influențează negativ activitățile de zi cu zi ale copilului.
Declanșatorii pentru migrene
La copii
Stresul școlar: temele, examenele și problemele sociale pot declanșa migrene.
Alimentația: mesele neregulate și anumite alimente, cum ar fi ciocolata și brânza, pot fi factori declanșatori.
Somnul: lipsa de somn sau somnul de proastă calitate poate provoca migrene.
Deshidratarea: copiii pot fi mai sensibili la deshidratare, care poate declanșa migrene.
La adulți
Stresul: stresul de la locul de muncă și problemele personale sunt declanșatori comuni.
Alimentația: anumite alimente și băuturi, precum alcoolul, cofeina și alimentele ultra procesate pot declanșa migrene.
Hormoni: fluctuațiile hormonale, în special la femei, sunt un declanșator comun.
Factori de mediu: schimbările de vreme, luminile puternice și mirosurile puternice pot declanșa migrene.
Tratamentul pentru migrenă
La copii
Tratamentul medicamentos pentru migrena la copii include analgezice obișnuite (ibuprofen, paracetamol) și uneori medicamente specifice migrenei (triptani), dar în doze ajustate pentru vârsta copilului. Tehnicile de relaxare, terapia comportamentală și modificări ale stilului de viață sunt adesea recomandate ca tratament. Menținerea unui program regulat de somn și alimentație sănătoasă sunt esențiale.
La adulți
Tratamentul pentru migrenă include analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), triptani și, în cazuri severe, medicamente preventive (beta-blocante, antidepresive, antiepileptice). Gestionarea stresului, exercițiile fizice regulate și evitarea declanșatorilor specifici sunt recomandate. Terapia cognitiv-comportamentală poate fi utilă în gestionarea migrenei la adulți.
Cine este mai predispus la migrene?
Migrena este o afecțiune neurologică comună care poate afecta pe oricine, dar anumite grupuri de persoane sunt mai predispuse la dezvoltarea acestei condiții. Iată factorii și grupurile de risc care pot influența susceptibilitatea la migrene:
Factori genetici
Persoanele cu antecedente familiale de migrene au un risc mai mare de a dezvolta și ele migrene. Dacă unul sau ambii părinți au migrene, riscul pentru copii este semnificativ crescut.
Gen
Femeile sunt de aproximativ trei ori mai susceptibile de a suferi de migrene decât bărbații. Fluctuațiile hormonale, în special cele legate de ciclul menstrual, sarcină și menopauză, pot contribui la această diferență. Hormonii estrogeni joacă un rol important în declanșarea migrenelor.
Vârstă
Migrenele sunt mai frecvente la tinerii adulți și la persoanele de vârstă mijlocie. Deși migrenele pot începe în copilărie, ele tind să devină mai frecvente în adolescență și să atingă un vârf în jurul vârstei de 30-40 de ani. Frecvența și severitatea migrenelor pot scădea la persoanele în vârstă.
Stil de viață
Persoanele care experimentează stres cronic sau au un stil de viață foarte stresant sunt mai predispuse la migrene. Tulburările de somn, inclusiv insomniile și somnul de proastă calitate, pot crește riscul de migrene. Unele alimente și băuturi, cum ar fi alcoolul, ciocolata, brânzeturile maturate și aditivii alimentari, pot declanșa migrene la persoanele sensibile. Lipsa exercițiilor fizice sau activitatea fizică intensă fără pregătire adecvată pot declanșa migrene.
Afecțiuni medicale
Persoanele cu anumite afecțiuni medicale, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburările bipolare, sindromul de oboseală cronică, sindromul de colon iritabil și epilepsia, sunt mai predispuse la migrene.
Medicamente
Anumite medicamente, inclusiv contraceptivele hormonale și vasodilatatoarele, pot declanșa migrene sau agrava frecvența și severitatea acestora.
Privarea senzorială
Se pare că și expunerea prelungită la ecrane de computer, telefoane mobile și alte dispozitive electronice poate contribui la apariția migrenelor.
Cum previi episoadele de migrenă?
Prevenirea episoadelor de migrenă implică o combinație de modificări ale stilului de viață, evitarea declanșatorilor cunoscuți și, în unele cazuri, medicație preventivă.
- Dacă ai migrene frecvente sau severe, discută cu medicul tău despre opțiunile de medicamente preventive. Acestea pot include beta-blocante (propranolol, metoprolol, atenolol), antidepresive, antiepileptice sau injecții cu toxină botulinică, în funcție de istoricul tău medical și de severitatea migrenelor.
- Notează detalii despre fiecare episod de migrenă, inclusiv alimentele consumate, activitățile, nivelul de stres și alte potențiale declanșatori. Acest lucru te poate ajuta să identifici și să eviți factorii care provoacă migrene.
- Alcoolul (în special vinul roșu), ciocolata, brânzeturile maturate, aditivii alimentari (cum ar fi MSG) și nitriții din carne procesată sunt cunoscute pentru a declanșa migrene la unele persoane.
- Evită exercițiile fizice intense și bruște, dar menține o rutină regulată de activitate fizică moderată.
- Adoptă un program regulat de somn, mergând la culcare și trezindu-te la aceleași ore în fiecare zi. Asigură-te că dormi suficient (7-8 ore pe noapte).
- Bea suficientă apă pe parcursul zilei pentru a preveni deshidratarea, un declanșator comun al migrenelor.
- Ia mese regulate și sănătoase, evitând mesele sărite sau perioadele lungi de post.
- Consumul excesiv de cofeină poate declanșa migrene, deși pentru unele persoane o cantitate mică de cofeină poate ajuta la calmarea durerii de migrenă.
- Practică tehnici de relaxare cum ar fi yoga sau respirația profundă ori pur și simplu mergi și plimbă-te prin parc dimineața devreme sau seara pentru a reduce stresul și tensiunea.
- Poartă ochelari de soare în aer liber și folosește iluminare ambientală în interior pentru a minimiza expunerea la lumina puternică sau intermitentă.
- Utilizează dopuri pentru urechi sau căști cu anulare a zgomotului în medii zgomotoase.
- Asigură-te că spațiul în care locuiești sau lucrezi este bine ventilat pentru a evita mirosurile puternice care pot declanșa migrene.
- Mergi la controale regulate pentru a monitoriza evoluția migrenelor și pentru a ajusta planul de tratament după necesitate. Este important să colaborezi cu un medic pentru a dezvolta un plan personalizat de prevenire a episoadelor și tratament.
- Tratarea altor afecțiuni medicale, cum ar fi depresia, anxietatea sau tulburările de somn, poate reduce frecvența și severitatea migrenelor.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Migraine Headache in Childhood
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557813/
Neurology - Premonitory symptoms in migraine
https://www.neurology.org/doi/10.1212/01.WNL.0000052998.58526.A9
Studiul „Premonitory symptoms in migraine”, apărut în Neurology, March 25, 2003 issue
60 (6) 935-940, https://doi.org/10.1212/01.WNL.0000052998.58526.A9, autori: N.J. Giffin et al.
Pub Med - Premonitory Symptoms in Episodic and Chronic Migraine From a Pediatric Headache Clinic
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31076200/
Studiul „Premonitory Symptoms in Episodic and Chronic Migraine From a Pediatric Headache Clinic”, apărut în Pediatr Neurol . 2019 Aug:97:26-29. doi: 10.1016/j.pediatrneurol.2019.03.023. Epub 2019 Mar 29, autori: Howard Jacobs, Ann Pakalnis
Te-ar mai putea interesa și...
