Insomnia la copii, corelată cu anxietatea la maturitate

Un studiu longitudinal întins de-a lungul a 15 ani arată că simptomele de insomnie în copilărie care persistă până la maturitate sunt determinanți puternici ai tulburărilor de dispoziție și anxietate la adulții tineri.

Cum se manifestă insomnia la copii?

Insomnia la copii poate începe oricând, de la copilărie până la adolescență și, în unele cazuri, poate deveni o problemă pe termen lung. Simptomele pot include refuzul copilului de a merge la culcare, inclusiv cereri frecvente adresate părinților după stingerea luminilor (cum ar fi o gustare, o îmbrățișare sau o poveste), treziri nocturne frecvente sau prelungite cu dificultăți de adormire, treziri mai devreme dimineața sau, dimpotrivă, trezire dificilă.

STUDII VIITOARE DESPRE PSORIAZIS JUVENIL

În plus, părinții copiilor cu insomnie raportează adesea că, în timpul zilei, copilul prezintă simptome precum oboseală și somnolență, lipsă de atenție, concentrare sau tulburări de memorie, probleme cu performanțele școlare și sociale, tulburări de dispoziție sau iritabilitate etc.

Poate insomnia din copilărie să aibă efecte mai târziu în viață? Rezultatele unui studiu¹ care a durat 15 ani arată că simptomele persistente de insomnie, care încep în copilărie și continuă de-a lungul adolescenței până la maturitate au fost asociate cu un risc crescut de 2,8 ori de tulburări de internalizare. 

Simptomele de insomnie care s-au dezvoltat pe parcursul studiului au fost asociate cu un risc crescut de 1,9 ori de tulburări de internalizare. Nu a fost găsit un risc crescut de tulburări de internalizare pentru acei copii la care simptomele de insomnie s-au remis în timpul perioadei de studiu.

40% dintre copiii care au insomnie dezvoltă tulburări de internalizare la maturitate

Autorii studiului au constatat că aproximativ 40% dintre copii nu scapă de simptomele de insomnie în tranziția către adolescență și sunt expuși riscului de a dezvolta tulburări de sănătate mentală mai târziu, când ajung adulți tineri.

Datele analizate au fost extrase din Penn State Child Cohort, un eșantion populațional de 700 de copii cu vârsta medie de 9 ani. Cercetătorii au făcut o nouă analiză 8 ani mai târziu, cu 421 de participanți ajunși la adolescență (vârsta medie de 16 ani) și apoi 15 ani mai târziu, cu 492 dintre ei când erau tineri adulți (vârsta medie de 24 de ani). Simptomele insomniei au fost definite ca fiind dificultăți moderate până la severe de inițiere sau menținere a somnului.

Semnele insomniei au fost raportate în copilărie de către părinții acelor copii și auto-raportate în adolescență și la vârsta adultă tânără. Prezența tulburărilor de internalizare a fost definită ca o auto-raportare a unui diagnostic sau tratament pentru tulburări de dispoziție și / sau anxietate. Rezultatele au fost ajustate în funcție de gen, rasă, vârstă și orice antecedente anterioare de tulburări de internalizare sau de utilizare a medicamentelor pentru probleme de sănătate mentală.

Potrivit autorilor studiului, s-a dovedit că simptomele de insomnie în copilărie sunt asociate cu tulburări de internalizare, care includ tulburări depresive și tulburări de anxietate. Aceste descoperiri indică în continuare faptul că intervențiile timpurii asupra somnului sunt justificate pentru a preveni viitoarele probleme de sănătate mintală, deoarece copiii ale căror simptome de insomnie s-au ușurat sau au dispărut în timp nu prezintă un risc crescut de a avea o tulburare de dispoziție sau anxietate când ajung tineri adulți.

Din ce cauze apare insomnia la copii?

Insomnia la copii poate avea mai multe cauze, cum ar fi unele asocieri legate de somn (de exemplu, atunci când un copil nu poate merge să doarmă fără o sticlă de lapte sau fără un părinte alături), comportamentul la culcare (de exemplu, prea mult timp de ecran seara, înainte de ora de somn), probleme emoționale (stres, anxietate, depresie), factori de mediu (zgomot, o cameră prea călduroasă sau prea rece etc.).

Alte cauze ale insomniei la copii pot fi și unele afecțiuni (astm, apnee în somn sau sindromul picioarelor neliniștite) sau boli care îngreunează somnul (de exemplu, răceli sau infecții ale urechii), anumite medicamente (cum ar fi unele medicamente utilizate pentru tratarea ADHD) ori cofeina (băuturi energizante, ciocolată etc.).

Dacă părinții observă că problemele de somn ale copilului îi afectează bunăstarea, sarcinile școlare sau relațiile personale, e indicat să ceară sfatul medicului, mai ales dacă insomnia persistă mai mult de patru săptămâni.

Cum se tratează insomnia la copii?

Tratamentul pentru insomnie la copii, la fel ca în cazul adulților, depinde de cauza problemei. Medicul va colabora cu părinții și cu copilul pentru a găsi cea mai bună modalitate de a-l ajuta să doarmă mai bine. Astfel, în primul rând, tratamentul pentru insomnie poate include schimbarea obiceiurilor de somn: evitarea somnului de după-amiază, o rutină liniștită și relaxantă la culcare, fără stat cu ochii în ecrane și fără jocuri antrenante, și un mediu de somn favorabil în ceea ce privește temperatura din cameră, întunericul etc.

În timpul zilei, e bine ca părinții copilului să se asigure că acesta are parte de suficientă activitate fizică și de multă lumină naturală. Orele regulate de masă pot încuraja, de asemenea, obiceiuri mai bune de somn.

Dacă insomnia la copii este cauzată de o boală, este posibil să fie nevoie de un fel de tratament medical. De exemplu, dacă cel mic are apnee de somn obstructivă cauzată de adenoide mărite, ar putea avea nevoie de o operație pentru a i se îndepărta vegetațiile adenoide. Acest lucru ar trebui să-i îmbunătățească respirația în timpul somnului și să-l împiedice să se mai trezească atât de des.

Dacă gândurile negative și îngrijorările sunt cele care îngreunează somnul copilului, acesta ar putea beneficia de terapia cognitiv-comportamentală. Această terapie poate ajuta copilul să facă față gândurilor și grijilor care pot fi cauzate de școală sau de relațiile persoanele, astfel încât să fie suficient de relaxat pentru a adormi. 

Medicamentele pentru somn sunt rareori folosite pentru a ajuta copiii să doarmă, deoarece pot avea efecte secundare. Chiar și suplimentele pe bază de plante pot avea efecte secundare în cazul lor. Totuși, în unele situații extreme, medicul poate recomanda pastile de somn pentru o perioadă scurtă de timp. De exemplu, copilului i se poate prescrie melatonină. Atenție, părinții nu trebuie să le dea copiiilor medicamente sau suplimente pentru somn decât la sfatul și cu supravegherea medicului.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Oxford Academic - 327 Developmental Trajectories of Insomnia and Risk of Internalizing Disorders in Young Adulthood
https://academic.oup.com/sleep/article-abstract/44/Supplement_2/A131/6260473
1. Studiul „327 Developmental Trajectories of Insomnia and Risk of Internalizing Disorders in Young Adulthood”, apărut în Sleep, 2021; 44 (Supplement_2): A131 DOI: 10.1093/sleep/zsab072.326, autori: Julio Fernandez-Mendoza et al.
NCBI - Assessment and treatment of common pediatric sleep disorders 
 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2898839/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

CELE MAI CITITE

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0