Ce este stomatita aftoasă? De ce apare și ce tratament există
1. Ce este stomatita aftoasă (afta bucală)?
2. De ce apare stomatita aftoasă?
3. Cum se manifestă stomatita aftoasă?
4. Diagnostic stomatită aftoasă
5. Metode de tratament și prevenire pentru stomatita aftoasă
a. Tratament stomatită aftoasă: spray pentru afte bucale, geluri, creme
b. Tratament stomatită aftoasă: medicamente sistemice
c. Tratament stomatită aftoasă: remedii naturiste
d. Complicații stomatită aftoasă
e. Cum previi stomatita aftoasă?
Stomatita aftoasă este o afecțiune foarte des întâlnită a cavității bucale, caracterizată prin apariția unor ulcerații dureroase, cunoscute sub numele de afte. O aftă poate apărea pe limbă, pe interiorul obrajilor, pe buze sau pe gingii, provocând un disconfort semnificativ persoanei afectate. Stomatita aftoasă apare îndeosebi la copii, dar nu numai, de aceea părinții au de obicei acasă un spray pentru afte bucale. În acest articol, discutăm despre ce este stomatita aftoasă, din ce cauze apare, manifestările sale, cum se stabilește diagnosticul, ce tratamente sunt disponibile, inclusiv remedii naturiste, posibilele complicații și metodele de prevenire.
Ce este stomatita aftoasă (afta bucală)?
Stomatita aftoasă, cunoscută și sub denumirea de aftă bucală, este o inflamație a mucoasei bucale care se manifestă prin ulcerații mici, rotunde sau ovale, de culoare alb-gălbuie, înconjurate de un halou roșu. Spre deosebire de alte afecțiuni bucale, precum herpesul, stomatita aftoasă nu este contagioasă. Aftele pot varia în dimensiune și severitate, de la leziuni minore, care se vindecă în câteva zile, la ulcerații mai mari, care pot persista săptămâni. Cum spuneam, stomatita aftoasă este frecventă la copii, mai ales între 10 și 19 ani, dar poate afecta persoane de toate vârstele.
Există trei tipuri principale de stomatită aftoasă:
Aftele minore: sunt cele mai comune, cu un diametru sub 1 cm, și se vindecă în 7-14 zile fără cicatrici.
Aftele majore: mai rare, au peste 1 cm, sunt mai profunde și pot lăsa cicatrici, vindecarea durând până la câteva săptămâni.
Aftele herpetiforme: apar ca grupuri de ulcerații mici (1-2 mm), în număr de 10-100, și se vindecă în 7-15 zile, fără legătură cu virusul herpes.
De ce apare stomatita aftoasă?
Cauza exactă a stomatitei aftoase rămâne neclară, dar cercetările recente sugerează că este rezultatul unui cumul de factori. Printre aceștia se numără:
Cauze aftă: factorii imunologici
Sistemul imunitar joacă un rol important în apariția aftelor. La unele persoane, o reacție imună exagerată poate duce la inflamația mucoasei bucale, formând o aftă. Stomatita aftoasă la copii poate fi declanșată de un sistem imunitar imatur, care răspunde inadecvat la stimuli precum bacteriile sau virusurile.
Cauze aftă: traumatismele bucale
Mușcarea accidentală a limbii sau a obrazului, periajul dentar agresiv sau lucrările dentare iritante pot provoca o aftă pe limbă sau în alte zone ale gurii. Aceste leziuni mecanice sunt o cauză frecventă a stomatitei aftoase.
Cauze aftă: deficiențele nutriționale
Lipsa anumitor vitamine și minerale, precum vitamina B12, acidul folic, fierul sau vitamina C, este asociată cu apariția aftelor. Studiile recente au evidențiat o legătură între nivelurile scăzute de vitamina B12 și stomatita aftoasă recurentă.
Cauze aftă: stresul și modificările hormonale
Stresul emoțional, oboseala sau schimbările hormonale (de exemplu, în timpul menstruației) pot declanșa stomatita aftoasă. La adolescenți și tineri, perioadele stresante, cum ar fi examenele, sunt adesea asociate cu apariția unei afte pe limbă sau în cavitatea bucală.
Cauze aftă: alergii și sensibilități alimentare
Anumite alimente, precum ciocolata, nucile, căpșunile, roșiile sau alimentele acide și picante, pot irita mucoasa bucală, favorizând apariția aftelor. De asemenea, produsele dentare care conțin lauril sulfat de sodiu pot contribui la formarea unei afte.
Cauze aftă: factori genetici
Persoanele cu un istoric familial de stomatită aftoasă au un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune. Studiile indică o predispoziție genetică în cazurile de afte recurente.
Cauze aftă: boli asociate
Stomatita aftoasă poate fi un simptom al unor afecțiuni sistemice, precum boala celiacă, boala Crohn, boala Behçet sau deficiențe imune. În astfel de cazuri, aftele sunt mai severe și necesită investigații suplimentare.
Cum se manifestă stomatita aftoasă?
Simptomele pe care le provoacă o aftă variază în funcție de severitatea leziunilor. Cele mai frecvente manifestări includ:
Durere și disconfort: o aftă pe limbă sau în alte zone ale gurii este extrem de dureroasă, mai ales la contactul cu alimente acide, picante sau fierbinți.
Senzație de arsură: cu câteva ore sau zile înainte de apariția aftei, poate apărea o senzație de usturime sau furnicături.
Ulcerații vizibile: aftele sunt mici, rotunde, cu centrul alb-gălbui și margini roșii. În cazuri severe, pot apărea grupuri de afte.
Dificultăți la mestecat și vorbit: stomatita aftoasă la copii poate duce la refuzul alimentelor din cauza durerii.
Simptome generale rare: în cazuri mai severe, pot apărea febră, oboseală sau umflarea ganglionilor limfatici.
Diagnostic stomatită aftoasă
Diagnosticul stomatitei aftoase se bazează, de obicei, pe examinarea clinică a cavității bucale de către un medic stomatolog sau un specialist ORL. Medicul va observa aspectul caracteristic al aftelor și va analiza istoricul medical al pacientului. În cazuri rare, dacă aftele sunt recurente sau severe, se pot recomanda teste suplimentare, precum:
Analize de sânge pentru a verifica deficiențele de vitamine sau minerale.
Biopsia leziunii pentru a exclude alte afecțiuni, cum ar fi cancerul oral.
Teste pentru boli sistemice, dacă se suspectează o cauză subiacentă.
Stomatita aftoasă trebuie diferențiată de alte afecțiuni, precum herpesul bucal, care este contagios, sau ulcerațiile cauzate de infecții fungice.
Metode de tratament și prevenire pentru stomatita aftoasă
Tratamentul stomatitei aftoase are ca scop reducerea durerii, accelerarea vindecării și prevenirea recurențelor. În general, o aftă se vindecă spontan în 7-14 zile, dar există mai multe opțiuni pentru ameliorarea simptomelor.
Tratament stomatită aftoasă: spray pentru afte bucale, geluri, creme
Există diverse tipuri de spray pentru afte bucale cu ingrediente precum benzocaina sau lidocaina, care amorțesc zona afectată, reducând durerea. De asemenea, spray-urile cu clorhexidină au proprietăți antimicrobiene, prevenind infecțiile secundare. Gelurile cu corticosteroizi, cum ar fi triamcinolonul, reduc inflamația și accelerează vindecarea. Acestea sunt aplicate direct pe aftă. Clătirea cu apă de gură care conține clorhexidină ajută la menținerea igienei bucale și reduce riscul de infecții.
Tratament stomatită aftoasă: medicamente sistemice
În cazurile severe sau recurente de stomatită aftoasă, medicul poate prescrie: corticosteroizi orali (pentru reducerea inflamației în cazuri grave), suplimente nutriționale (dacă se identifică deficiențe, se pot recomanda vitaminele B12, acid folic sau fier), medicamente imunomodulatoare (în cazuri asociate cu boli sistemice, precum boala Behçet, se pot folosi medicamente precum colchicina).
Tratament stomatită aftoasă: remedii naturiste
Deși eficiența remediilor naturiste nu este întotdeauna susținută de studii extinse, unele pot oferi alinare.
Clătirea cu bicarbonat de sodiu poate fi o soluție. O linguriță de bicarbonat dizolvată într-un pahar cu apă caldă ajută la neutralizarea acidului din gură și reduce inflamația. Ceaiul de mușețel are proprietăți antiseptice și calmante și poate fi folosit pentru clătirea gurii. Mierea naturală, aplicată local pe aftă, are efect cicatrizant și antiinflamator. Uleiul de cocos, datorită proprietăților sale antimicrobiene, poate fi folosit pentru masajul ușor al zonei afectate. Este important să consulți un medic înainte de a încerca remedii naturiste, mai ales în caz de stomatită aftoasă la copii.
Complicații stomatită aftoasă
În majoritatea cazurilor, stomatita aftoasă este o afecțiune benignă, dar pot apărea complicații, mai ales dacă aftele sunt netratate sau recurente:
Bacteriile din cavitatea bucală pot infecta aftele, prelungind vindecarea.
Aftele majore pot lăsa cicatrici pe mucoasa bucală, afectând estetica sau funcționalitatea.
La copii, durerea cauzată de o aftă pe limbă poate duce la refuzul lichidelor, crescând riscul de deshidratare.
Aftele recurente pot provoca stres sau anxietate din cauza durerii și disconfortului.
Cum previi stomatita aftoasă?
Prevenirea stomatitei aftoase implică adoptarea unui stil de viață sănătos și reducerea factorilor declanșatori:
- Periază dinții de două ori pe zi, folosește ața dentară și evită pastele de dinți cu lauril sulfat de sodiu.
- Consumă alimente bogate în vitamine și minerale, precum fructe, legume și cereale integrale. Evită alimentele acide, picante sau alergenice.
- Practică tehnici de relaxare, cum ar fi yoga sau meditația, pentru a reduce stresul emoțional.
- Problemele dentare, precum lucrările iritante sau protezele, trebuie corectate pentru a preveni apariția de afte bucale.
- Consumul suficient de apă de-a lungul zilei previne deshidratarea și menține mucoasa bucală sănătoasă.
- Fii atent la mușcăturile accidentale ale obrazului sau limbii și folosește o periuță de dinți cu peri moi.
Stomatita aftoasă este, deci, o problemă comună, dar dureroasă, care poate afecta calitatea vieții, mai ales în cazul copiilor. Deși cauzele exacte nu sunt pe deplin elucidate, factorii precum stresul, deficiențele nutriționale, traumatismele bucale și predispoziția genetică joacă un rol important. Din fericire, tratamentele moderne, precum spray-urile pentru afte bucale, gelurile topice și suplimentele, pot reduce disconfortul și accelera vindecarea. Prin adoptarea unor măsuri de prevenire, cum ar fi o igienă orală corespunzătoare și o dietă echilibrată, riscul de apariție a aftelor poate fi diminuat. Dacă te confrunți cu afte recurente sau severe, consultă un medic pentru a identifica posibilele cauze subiacente și pentru a primi un tratament personalizat.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Canker Sores
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10945-canker-sores
NCBI - Recurrent Aphthous Stomatitis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK431059/
Te-ar mai putea interesa și...
