Boala Kawasaki: cauze, simptome si tratament

Cauze boala Kawasaki
Simptome boala Kawasaki
Factori de risc boala Kawasaki
Diagnosticare boala Kawasaki
Tratament boala Kawasaki
Complicații boala Kawasaki
Evoluția bolii Kawasaki

Boala Kawasaki, cunoscută și sub denumirea de sindromul Kawasaki, este o afecțiune rară care apare, de cele mai multe ori, la copiii mai mici de 5 ani. Aceasta determină inflamarea vaselor de sânge din organism, fie că vorbim despre artere, vene sau capilare. Totodată, afectează și ganglionii limfatici și cauzează simptome la nivelul nasului, gurii și gâtului.

Boala Kawasaki este cea mai frecventă cauză a afecțiunilor cardiace apărute la copii. În cele mai multe cazuri, copiii se recuperează în câteva zile cu tratament adecvat și nu apar complicații serioase. Netratată însă, boala Kawasaki poate cauza afecțiuni cardiace severe.

STUDII VIITOARE DESPRE PSORIAZIS JUVENIL

Cauze boala Kawasaki

Cauza acestei afecțiuni nu a fost încă detectată. Oamenii de știință bănuiesc însă că ar fi o asociere de factori genetici, factori de mediu, precum și expunerea la anumite virusuri și bacterii.

Simptome boala Kawasaki

Simptomele bolii Kawasaki debutează brusc. Complicațiile cardiace pot apărea atât la 10 zile, cât și la 2 săptămâni după ce simptomele apar.

Ce semne și simptome pot fi cauzate de boala Kawasaki:

Febră mare, care persistă mai mult de 5 zile;
Iritație cutanată, care apare în primă fază între zona pieptului și zona genitală, iar apoi coboară pe picioare, către tălpi;
Înroșirea ochilor;
Inflamarea ganglionilor limfatici, mai ales în zona gâtului;
Iritație la nivelul gâtului, gurii și buzelor;
Inflamarea limbii, care capătă aspect de căpșună;
Dureri articulare;
Dureri de stomac, diaree și vărsături;
Umflarea mâinilor și picioarelor;
Înroșirea tălpilor și palmelor;
Pierderea temporară a auzului;
Vezica biliară mărită.

Alte anomalii asociate cu boala Kawasaki pot include mărirea ficatului și a splinei (hepatosplenomegalie), inflamația membranelor protectoare care acoperă creierul (meningită aseptică), inflamația urechii medii (otita medie) etc.

Multe persoane cu boala Kawasaki pot resimți simptome cardiace. Până la 50 la sută dintre acestea pot dezvolta inflamație a mușchiului inimii (miocardită), care poate fi asociată cu o creștere anormală a frecvenței cardiace (tahicardie), scăderea funcționării ventriculare (cameră inferioară a inimii) și, în cazuri severe, afectarea capacității inimii de a fi pompa eficient sânge în plămâni și în restul corpului (insuficiență cardiacă).

În plus, în unele cazuri, implicarea inimii poate include inflamația sacului membranos care înconjoară inima (pericardită), afectarea anumitor valve cardiace (insuficiență valvulară aortică sau mitrală) sau alte anomalii.

Dacă observi asemenea semne și simptome la copilul tău, ia legătura cu un medic, pentru un consult de specialitate.

Boala poate să ducă la complicații grave, inclusiv umflarea unor părți ale inimii și a altor vase de sânge. Când se întâmplă acest lucru, inima nu funcționează la fel de bine pentru a pompa sânge în corp și pot să apară dilatarea arterei coronare și anevrismele.

Factori de risc boala Kawasaki

Copiii mai mici de 5 ani sunt mai expuși riscului de a dezvolta boala Kawasaki. Totodată, cu toate că specialiștii nu cred că boala poate fi moștenită genetic, copiii care au o rudă diagnosticata cu această afecțiune au de 10 ori mai multe riscuri să primească, la rândul lor, acest diagnostic.

Diagnosticare boala Kawasaki

Nu există o analiză sau o metodă de testare care să identifice boala Kawasaki. Un medic pediatru va face anamneza și examinarea fizică, apoi va încerca să elimine din discuție afecțiuni care pot avea simptome similare precum: artrita reumatoidă juvenilă, scarlatina, intoxicația cu mercur ori pojarul.

O febră prelungită (adică o febră care ține mai mult de cinci zile) este adesea primul simptom care alertează medicul să ia în considerare boala Kawasaki. Alte semne și simptome care ajută la stabilirea diagnosticului includ:

O erupție roșie nespecifică care implică adesea zona inghinală și se poate exfolia
Ochi roșii sau conjunctivită fără drenaj
Buze și limba foarte roșii
Ganglioni limfatici măriți pe o parte a gâtului
Mâinile și picioarele umflate și roșii, urmate ocazional de exfolierea pielii
Articulații dureroase
Iritabilitate la pacienții mai tineri

La unii copii, mărirea vezicii biliare poate provoca dureri de burtă și vărsături.

Ca să determine cu exactitate dacă un copil are boala Kawasaki, medicul poate recomanda anumite analize de sânge, cu scopul de a depista:

O infecție recentă cu streptococ sau o infecție virală;
Răspunsul imun al organismului.

Uneori se recoltează și o probă de urină.

Se pot folosi, pentru verificarea sănătății inimii, și următoarele analize:

Analizele de sânge
Radiografia toracică (în zona pieptului).

Dacă copilul se încadrează în criteriile pentru diagnosticul bolii Kawasaki, este consultată echipa de cardiologie. Medicul cardiolog va efectua anamneza micului pacient și un examen fizic. Copilului dumneavoastră i se va face o electrocardiogramă (pentru a evalua sistemul electric al inimii) și o ecocardiogramă (ecografia inimii). Chiar dacă în urma acestor investigații totul pare normal, copilul va primi tratament pe baza simptomelor clinice și a analizelor de laborator.

Tratament boala Kawasaki

Copiii diagnosticați cu boala Kawasaki ar trebui să înceapă tratamentul imediat după ce boala e diagnosticată, astfel încât să fie prevenite complicațiile cardiace.

În general, tratamentul pentru boala Kawasaki este bazat pe anticorpi – se administrează imunoglobulină intravenos.

Medicul va administra și tratamente simptomatice, pentru ameliorarea durerilor și pentru reducerea febrei copilului. Foarte rar, e necesară intervenția chirurgicală în tratarea bolii Kawasaki.

Administraţia Americană pentru Medicamente (FDA) a aprobat mai multe medicamente pentru boala Kawasaki. Până în a 14-a zi de boală sau după ameliorarea febrei, se administrează de obicei o doză mai mică de acid acetilsalicilic pentru efectul său antiplachetar pentru a ajuta la prevenirea formării cheagurilor de sânge. O astfel de terapie poate fi continuată până la opt săptămâni după debut la copii fără anomalii detectate prin ecocardiografie. Cu toate acestea, medicii pot sfătui ca terapia cu acid acetilsalicilic să fie continuată pe termen nelimitat pentru cei cu anomalii ale arterei coronare.

Din cauza unui risc mic de sindrom Reye în timpul focarelor de gripă și varicelă, medicii pot recomanda vaccinarea anuală împotriva gripei copiilor care necesită terapie pe termen lung cu acid acetilsalicilic.

Sindromul Reye este o afecțiune rară a copilăriei, caracterizată prin modificări ale ficatului și umflarea acută a creierului. Potrivit statisticilor, ar fi o asociere între debutul sindromului Reye și utilizarea medicamentelor care conțin salicilați la copii sau adolescenți cu anumite boli virale, în special infecții ale tractului respirator superior, cum ar fi gripa B sau, în unele cazuri, varicela.

Dacă copiii afectați dezvoltă simptome de gripă sau varicelă, părinții trebuie să avertizeze imediat medicul copilului lor, care poate recomanda întreruperea temporară a acidului acetilsalicilic recomandat în boala Kawasaki.

Complicații boala Kawasaki

În cele mai multe cazuri, boala se vindecă în totalitate cu tratament și nu apar complicații. Însă în 25% din cazuri, boala Kawasaki poate cauza probleme precum:

Anevrisme ale arterelor coronare (sau balonare a arterelor)
Scurgeri ale valvelor (adesea regurgitare valvei mitrale)
Acumularea de lichid în jurul inimii (revărsat pericardic)

Boala Kawasaki este cauza principală a bolilor cardiace dobândite la copii. La 25% dintre copiii cu boala Kawasaki, inima este afectată fără un tratament adecvat.

Anevrismele arterelor coronare, vasele de sânge care furnizează oxigen inimii însăși, reprezintă cea mai comună și cea mai gravă complicație a bolii Kawasaki. Cu un tratament adecvat și în timp util, riscul de afectare a arterelor coronare scade la aproximativ 5%, potrivit statisticilor.

În general, dacă modificările arterei coronare nu au apărut la șase până la opt săptămâni de la debutul bolii, se diminuează foarte mult riscul de a dezvolta aceste modificări.

Dacă se dezvoltă un anevrism coronarian, prezența modificărilor arterei coronare pe termen lung depinde de dimensiunea anevrismului - modificările arterei coronare se pot trata, rămân neschimbate sau progresează.

Micii pacienți cu anevrisme mari sunt expuși riscului de a dezvolta cheaguri de artere coronare sau stenoză (îngustare) pe măsură ce anevrismele se vindecă.

S-a raportat că la jumătate dintre pacienții cu anevrisme coronariene mici, modificările se tratează cu succes în primul an de la boală. Totuși, este important de menționat că medicii nu pot prezice parcursul bolii.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Indiferent de afectarea arterei coronare, copilul va trebui să fie consultat de un cardiolog pediatru în copilărie și adesea până la vârsta adultă.

Evoluția bolii Kawasaki

Pe termen lung, există 4 moduri în care această boală poate evolua:

Pacientul e diagnosticat devreme și se recuperează complet în urma tratamentului medicamentos.
Pacientul dezvoltă complicații la nivelul arterelor coronare, care însă, la mai bine de jumătate dintre pacienți, sunt tratate în primul an după diagnosticare.
Apar complicații cardiace pe termen lung, ceea ce înseamnă că ai nevoie de tratament pe o perioadă mai mare.
Boala Kawasaki poate reapărea după vindecare, însă acest lucru se petrece în mai puțin de 3% dintre cazuri.

Dacă apar modificări ale arterei coronare este vital ca părinții micului pacient să știe că, din cauza neregularității pereților vaselor de sânge, există riscul formării unui cheag de sânge. Dacă se formează un cheag de sânge suficient de mare, acesta poate bloca fluxul sangvin, oxigenul nu mai ajunge la țesutul inimii și, în cazuri rare, poate surveni un atac de cord.

În funcție de mărimea și numărul anevrismelor coronariene, este posibil să fie nevoie ca micuțul să urmeze un tratament medicamentos pentru a preveni coagularea sângelui. Dacă anevrismele sunt mari (numite „anevrisme gigantice”), se folosește un diluant de sânge, cum ar fi warfarina.

Copiii cu anevrisme coronariene gigantice vor avea nevoie de cateterism cardiac periodic pentru a verifica dimensiunea vaselor. Testele periodice de stres/efort sunt folosite pentru a verifica capacitatea inimii de a obține suficient oxigen în timpul efortului.

Copiii cu anevrisme de artere coronare mai mari sau teste de stres/efort anormale pot avea restricții de la anumite activități fizice.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Centers for Disease Control and Prevention - About Kawasaki Disease
https://www.cdc.gov/kawasaki/about/index.html
National Organization for Rare Disorders - Kawasaki Disease
https://rarediseases.org/rare-diseases/kawasaki-disease