Activități de stimulare senzorială pentru copii

Descoperă Clinica Affidea Kids

Ce înseamnă stimulare senzorială?

Stimularea senzorială se referă la totalitatea activităților și experiențelor care implică simțurile copilului – văzul, auzul, mirosul, gustul și atingerea. Practic, orice activitate care oferă stimuli senzoriali (imagini, sunete, texturi, mirosuri, arome) contribuie la stimularea senzorială.

De asemenea, pe lângă cele cinci simțuri de bază, mai există două sisteme senzoriale interne adesea trecute cu vederea: sistemul vestibular (simțul echilibrului și al mișcării) și sistemul proprioceptiv (simțul conștientizării poziției corpului în spațiu și al forței exercitate de mușchi).

Activitățile de stimulare senzorială pot implica așadar și mișcarea (legănatul, balansul, săriturile) sau efortul fizic (împinsul, trasul, cățăratul), oferind creierului informații variate despre mediul înconjurător și despre propriul corp.
Pentru un copil mic, lumea este plină de stimuli noi. Stimularea senzorială înseamnă a-i oferi copilului ocazia să exploreze acești stimuli într-un mod sigur și plăcut, astfel încât creierul său să învețe cum să proceseze și să „înțeleagă” informațiile primite de la simțuri.

De ce e nevoie de activități de stimulare senzorială pentru dezvoltarea copilului?

Experiențele senzoriale timpurii au un impact esențial asupra dezvoltării creierului copilului. Prin stimulare senzorială, creierul formează noi conexiuni neuronale și își dezvoltă capacitatea de a realiza sarcini din ce în ce mai complexe. Specialiștii subliniază că activitățile de stimulare senzorială oferă numeroase beneficii în planul dezvoltării globale a copilului:

Implicarea simultană a mai multor simțuri îi ajută pe cei mici să înțeleagă relația cauză-efect și să își îmbogățească limbajul. Atunci când un copil se joacă, explorează și vorbește despre ceea ce simte („apa e rece”, „nisipul e aspru”), el își dezvoltă capacitatea de a gândi, de a pune întrebări și de a descrie lumea în cuvinte.
Multe activități de stimulare senzorială implică mișcare și coordonare. De exemplu, joaca tactilă (precum modelarea plastilinei, sortarea obiectelor mici, turnarea apei dintr-un recipient în altul) dezvoltă motricitatea fină – acele mișcări precise ale degetelor și mâinilor necesare pentru scris, încheiat nasturi sau desenat. Joaca activă (alergatul, cățăratul, dansul, balansul pe leagăn) contribuie la motricitatea grosieră, întărind mușchii mari ai corpului și îmbunătățind echilibrul și coordonarea. Copiii care au parte de astfel de stimuli motorii devin mai îndemânatici și stăpâni pe mișcările lor.
Jocurile senzoriale oferă și un cadru de învățare emoțională. Multe activități senzoriale au un efect calmant asupra copiilor, ajutându-i să își regleze stările de agitație sau anxietate. De exemplu, joaca în nisip sau în apă, mângâierea unor texturi moi, presiunea blândă a unei păturici grele sau o îmbrățișare strânsă pot ajuta la liniștirea sistemului nervos al copilului.

Activități de stimulare senzorială pentru bebeluși (0-1 an)

Stimulare senzorială: timp petrecut pe burtică

Acest timp este esențial pentru întărirea mușchilor gâtului și ai spatelui la bebeluși, dar poate deveni și o activitate de stimulare senzorială. Așezați bebelușul pe o păturică moale care are texturi variate – de exemplu, o parte plușată, o parte netedă din bumbac și poate câteva jucării atașate din materiale foșnitoare sau cu suprafețe rugoase. Bebelușul va simți sub mânuțe și piciorușe diferitele materiale; aceste stimuli tactili îi trezesc curiozitatea și îl încurajează să se miște. În același timp, poziția pe burtă îi permite să ridice căpșorul și să privească în jur, stimulându-i și simțul vizual.

Stimulare senzorială: jucării senzoriale simple pentru bebeluși

În primele luni de viață, jucăriile senzoriale ar trebui să fie sigure, mari (să nu existe risc de înghițire) și ușor de curățat. Un exemplu clasic este zornăitoarea – sunetul delicat al zornăitului oferă stimuli auditivi, în timp ce forma jucăriei (biluțe mobile, mâner subțire de prins) invită la apucat și scuturat, dezvoltând motricitatea fină. Alte jucării potrivite includ jucăriile pentru dentiție din silicon sau cauciuc moale (care oferă atât stimul tactil pentru gingiile dureroase, cât și stimul proprioceptiv când bebelușul aplică presiune mușcând) și mingiuțele senzoriale (mingi moi, cu diferite texturi sau cu mici protuberanțe – bebelușul le poate atinge, rostogoli și chiar gusta în siguranță).

Stimulare senzorială: explorare în viața de zi cu zi

Nu e nevoie de echipamente elaborate pentru a oferi unui bebeluș stimuli senzoriali de calitate. De pildă, băița de seară este o ocazie excelentă de joacă senzorială: bebelușul simte apa caldă pe piele, aude plăcuta bălăceală și vede spuma de baie și jucăriile plutitoare. Puteți adăuga și mirosuri liniștitoare (o picătură de ulei esențial de lavandă diluat, sau pur și simplu mirosul săpunului de bebe) – toate acestea creează o experiență multi-senzorială care îl relaxează și îi oferă informații despre mediu.

Stimulare senzorială: activități „comestibile”

Pe măsură ce se apropie de 6 luni și începe diversificarea alimentației, bebelușul poate participa la mici jocuri cu mâncarea (într-un mod sigur și supravegheat!). Așezați-l în scăunelul de masă și oferiți-i alimente cu texturi și culori diferite, pe care să le atingă și să le guste: de exemplu, piure moale de morcov versus o bucățică de banană mai solidă, sau o rondea de orez expandat care se topește în gură. Da, probabil va fec dezordine, dar lăsându-l să „picteze” cu piureul, să îl întindă pe mânuțe și pe față și să simtă gusturi noi, îi oferiți o experiență senzorială completă (tactilă, gustativă, vizuală și olfactivă) prin care bebelușul învață despre texturi, arome și cauză-efect (dacă lovesc cu palma în piure, stropii zboară!). Astfel de jocuri la masă pot ajuta chiar la formarea unui mâncăcios mai curios și mai puțin mofturos pe viitor, pentru că cel mic devine familiar cu o varietate de stimuli alimentari de timpuriu.

Activități de stimulare senzorială pentru preșcolari (1-3 ani și 3-6 ani)

Stimulare senzorială: cutiile senzoriale

O cutie senzorială este, de fapt, o ladă sau un recipient mai mare umplut cu materiale interesante prin copilul poate scotoci. Puteți umple o cutie de plastic cu orez, paste sau fasole uscată, nisip curat, apă (transformând-o într-o mini-piscină dacă e vreme caldă) sau chiar cu elemente din natură (frunze uscate, conuri de brad, castane, pietricele netede – asigurându-vă că nu sunt pericole de înghițire).

Adăugați diferite ustensile și jucării: de exemplu, în orez puteți pune o lingură și câteva recipiente pentru a turna și cerne, ascundeți mici figurine de plastic pe care copilul să le caute prin material, puneți camioane și excavatoare de jucărie în cutia cu nisip, etc. Această activitate oferă stimuli tactili bogați (copilul simte cum curg boabele printre degete, cum se afundă mâinile în materie) dar și stimuli vizuali și auditivi (sunetul făcut de orezul vărsat într-o găletușă, jocul de culori al frunzelor toamna).

Stimulare senzorială: pictură cu mâinile și joaca în aluat sau cu plastilină

Preșcolarii adoră să se murdărească atunci când au ocazia – iar pictura cu degetele este o modalitate excelentă de stimulare senzorială vizuală și tactilă. Puteți folosi vopsele non-toxice pentru degete sau chiar alimente colorate (cum ar fi budincă cu colorant alimentar) pentru o variantă comestibilă.

Întindeți o foaie mare de hârtie pe jos (sau ieșiți afară, dacă vremea permite), îmbrăcați copilul într-un tricou vechi și lăsați-l să își folosească degețelele, palmele sau chiar tălpile pentru a întinde culorile. Această activitate îi permite să simtă textura alunecoasă a vopselei, să amestece culori (învățând astfel și primele noțiuni despre culori) și să-și exprime liber creativitatea.

Similar, joaca cu plastilină (sau cu aluat de casă, sare și făină) oferă ore întregi de explorare tactilă: cei mici pot modela forme, pot folosi forme de fursecuri pentru a decupa, pot îngropa mici comori în plastilină etc. Frământarea și modelarea întăresc mușchii mâinilor și îmbunătățesc coordonarea. Pentru un plus de stimuli olfactivi, puteți aroma plastilina de casă cu scorțișoară, vanilie sau cacao – va mirosi delicios în timp ce copilul se joacă.

Stimulare senzorială: jocuri cu apă și nisip

Dacă aveți posibilitatea, amenajați un mic colț de joacă cu apă: o cadă mică sau un lighean afară, umplut pe jumătate cu apă, în care cel mic să poată plonja jucării, să facă bărcuțe din scoici sau chiar să spele păpușile/baloanele sale. Adăugați niște bureți, pahare și pâlnii pentru a turna apa – copilul va experimenta noțiuni ca plin/gol, greu/ușor, va vedea cum curge apa (stimul vizual) și va asculta clinchetul apei (stimul auditiv) în timp ce se răcorește jucându-se.

La nisip (fie într-un sandbox amenajat în curte, fie la plajă vara), îi puteți da instrumente de construit: găletușe, lopeți, mașinuțe. Stimulii tactili ai nisipului (fin, curgător când e uscat, lipicios când e ud) sunt deosebit de valoroși pentru integrarea senzorială – copiii învață să tolereze și să aprecieze diferitele texturi naturale. Săpatul în nisip sau stropitul prin bălți dezvoltă totodată și motricitatea grosieră, dându-le ocazia să facă mișcare.

Stimulare senzorială: activități muzicale și de mișcare

Stimuli auditivi precum muzica au un efect puternic asupra preșcolarilor. Organizați mici sesiuni de „ora de dans” acasă sau la grădiniță: puneți melodii vesele și încurajați copiii să danseze liber, să bată din palme, să lovească două capace sau linguri (pe post de instrumente), să sară și să se rotească pe ritm. Pe lângă faptul că își consumă energia și își dezvoltă simțul ritmic, aceste jocuri muzicale le oferă stimulare vestibulară (prin rotire, sărit) și proprioceptivă (prin bătaia ritmică din palme/picioare).

Stimulare senzorială: joaca în aer liber și explorarea naturii

O plimbare în parc sau în curte se poate transforma într-o adevărată aventură senzorială: lăsați copilul să meargă desculț pe iarbă (simțind iarba rece și pământul moale – stimul tactil și proprioceptiv), să adune ghinde, frunze și pietricele (observând culorile toamnei, texturile diferite – neted, aspru, moale, crocant), să asculte ciripitul păsărilor sau foșnetul vântului prin frunze (stimuli auditivi din natură), să miroasă o floare sau aerul proaspăt după ploaie (stimuli olfactivi).

Chiar alergatul liber, cățăratul pe un mic deal sau balansul în leagăn la locul de joacă sunt activități senzoriale: stimulează echilibrul, coordonarea și dau copilului ocazia să își testeze limitele într-un mod plăcut.

Activități de stimulare senzorială pentru copii mai mari (școlari)

Stimulare senzorială: experimente științifice distractive

La această vârstă, mulți copii sunt fascinați de știință, așa că puteți îmbina stimularea senzorială cu mici experimente. De exemplu, prepararea slime-ului (amestecând adeziv cu activator și eventual colorant alimentar) este o activitate extrem de populară și senzorială: copiii măsoară și amestecă ingrediente (stimul cognitiv și tactil), apoi frământă slime-ul elastic și rece (textură inedită), eventual adaugă sclipici sau biluțe mici pentru efect vizual.

Stimulare senzorială: gătit și copt împreună

Implicați copilul în frământarea unui aluat (pâine, pizza sau biscuiți) – atingerea aluatului lipicios, pudrarea cu făină, mirosul drojdiei și, la final, gustul pâinii coapte sunt experiențe senzoriale complete. De asemenea, prepararea unei salate de fructe: cei mici spală fructele (stimuli tactili și termici cu apa rece), le taie cu un cuțit special de copii (dezvoltarea motricității fine), amestecă ingredientele colorate (stimul vizual) și apoi savurează rezultatul (stimul gustativ și olfactiv). Gătitul dezvoltă și responsabilitatea și stima de sine – copilul e mândru că a contribuit și primește recompense senzoriale imediate (miroase bine, arată bine, are gust bun!).

Stimulare senzorială: activități artistice și de creație

Mulți copii școlari își exprimă personalitatea prin artă și meșteșuguri, ceea ce oferă o ocazie excelentă de stimulare senzorială. Încurajați proiecte DIY care implică diferite materiale: de exemplu, olăritul sau modelajul cu lut (senzația rece și maleabilă a lutului, apoi vizionarea produsului finit după uscare), pictura pe pânză cu pensule de texturi diferite sau chiar pictura cu picioarele pe o coală mare întinsă pe jos (distractiv și senzorial deopotrivă!).

Stimulare senzorială: jocuri care implică mișcare și echilibru

Sportul și jocurile în aer liber sunt excelente: bicicleta, trotineta, rolele, coarda de sărit, fotbalul, baschetul – toate oferă stimuli fizici, îi ajută pe copii să își consume energia și să își perfecționeze coordonarea. Un simplu joc de șotron)dezvoltă echilibrul și orientarea spațială; Twister (jocul acela de societate cu mâini și picioare pe buline colorate) solicită copilul să distingă culori (vizual), să asculte instrucțiuni (auditiv) și să își contorsioneze corpul în poziții amuzante (proprioceptiv și vestibular).

Stimulare senzorială: jocuri video cu componente fizice sau VR

Unele jocuri video pentru copii includ componente de mișcare (de exemplu, jocuri pe consolă care cer să dansezi sau să faci sport urmărind pe ecran – copilul vede, aude muzica și se mișcă în același timp). Realitatea virtuală și augmentată, folosite cu atenție, pot oferi experiențe multisenzoriale interesante (de exemplu, aplicații educative VR unde copilul „explorează” oceanul sau spațiul, având stimuli vizuali și auditivi foarte bogați). Totuși, e important ca astfel de activități să nu înlocuiască jocul senzorial real, palpabil – tehnologia trebuie să fie doar un supliment ocazional, nu principala sursă de stimuli.

Ce e bine de știut despre copilul desincronizat senzorial?

Copilul desincronizat senzorial (tulburare de procesare senzorială) are un creier care nu filtrează și nu organizează stimuli la fel ca majoritatea oamenilor. Acest lucru poate duce la hipersensibilitate (suprastimulare) sau hiposensibilitate (substimulare) față de mediul înconjurător. Un copil hipersensibil senzorial poate fi extrem de deranjat de stimuli pe care alți copii abia îi sesizează. Un copil hiposensibil poate părea căutător de senzații - nu reacționează suficient la stimuli normali, astfel că simte nevoia de mai mult.

Vestea bună este că, odată ce familia și profesorii înțeleg că au de-a face cu un copil desincronizat senzorial, se pot lua măsuri de ajutor: terapie de integrare senzorială, activități de stimulare senzorială adaptate nevoilor copilului, pauze senzoriale.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - What Is Sensory Play? The Benefits for Your Child and Sensory Play Ideas
https://health.clevelandclinic.org/benefits-of-sensory-play-ideas
PMC - Sensory Processing Disorders in Children and Adolescents: Taking Stock of Assessment and Novel Therapeutic Tools
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9688399/
Studiul „Sensory Processing Disorders in Children and Adolescents: Taking Stock of Assessment and Novel Therapeutic Tools”, apărut în Brain Sci. 2022 Oct 31;12(11):1478. doi: 10.3390/brainsci12111478, autori: Noemi Passarello et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...