Ce substante active sunt utile pentru dezvoltarea copilului pana in 14 ani?
Nutrienți necesari copilului până la 14 ani
De ce mai au nevoie copiii pentru o dezvoltare armonioasă
Zahărul, de evitat la copii
Ponturi pentru administrarea de suplimente alimentare copiilor
Impactul nutriției asupra sănătății mintale a copiilor
Impactul nutriției asupra sănătății fizice a copilului
Există o serie de substanțe active pe care i le poți administra celui mic sub formă de supliment alimentar, astfel încât să oferi susținere organismului acestuia, care se află în continuă dezvoltare.
În mod ideal, copilul până în 14 ani ar trebui să își ia toate vitaminele, mineralele și alți nutrienți necesari din alimentație. Însă de multe ori copilul refuză o categorie de alimente (de pildă, legumele), suferă de intoleranță (cea mai frecventă este intoleranța la lactoză) ori are anumite probleme de sănătate ce împiedică asimilarea nutrienților din hrană. Așadar, poate fi necesară suplimentarea unor nutrienți pentru ca acesta să se dezvolte așa cum trebuie.
Nutrienți necesari copilului până la 14 ani
Iată ce nutrienți poți oferi copilului până la 14 ani, sub formă de supliment:
Vitamina A
Aceasta susține creșterea copilului, repararea țesuturilor și a oaselor când este cazul, menține sănătatea ochilor și a pielii. În mod natural, ea se regăsește în produsele lactate precum laptele și brânza, însă și ouăle și morcovii sunt surse excelente de vitamina A.
Omega-3
Acizii grași Omega-3 se regăsesc în alimente precum peștele gras sau nucile, iar pentru ca aportul din organism să fie optim, acestea trebuie să fie consumate de 2-3 ori pe săptămână.
În dieta unui copil rareori se regăsesc alimentele bogate în Omega-3 cu o asemenea frecvență, de aceea suplimentele alimentare pe bază de ulei de pește pot fi folosite. Omega-3 contribuie la dezvoltarea fizică, dar mai ales mintală a copilului.
Vitamina D
Această vitamină susține formarea și dezvoltarea sistemului osos, precum și creșterea dinților. Copilul poate obține vitamina D prin expunerea controlată la soare, însă uneori poate fi nevoie de o doză suplimentară.
Calciu
Se știe despre calciu că menține oasele puternice și susține procesul de creștere al acestora, care se desfășoară mai ales în copilărie. Poți suplimenta aportul de calciu al copilului prin alimentația bogată în produse lactate, dar și prin suplimente alimentare.
Vitaminele din complexul B
Acestea susțin procesul de obținere a energiei, dar și de formare a celulelor roșii din sânge, care sunt responsabile cu oxigenarea întregului corp. Dacă cel mic suferă de deficit de vitamina B, află cauzele deficitului și, între timp, oferă-i un supliment alimentar care să rezolve această problemă.
Indiferent de nutrienții pe care vrei să îi oferi copilului până în 14 ani sub formă de supliment alimentar, e indicat să te consulți cu medicul pediatru înainte. Acesta este în măsură să îți spună dacă cel mic are nevoie de un asemenea supliment sau, dimpotrivă, dacă acesta nu i-ar face deloc bine.
Așa cum deficitul de vitamine poate fi problematic, și aportul excesiv este periculos pentru cei mici. Pe de o parte, dozele mari de vitamine administrate copilului pot deveni toxice dacă este vorba despre vitamine liposolubile, pe care organismul nu le elimină, ci le depozitează atunci când sunt în exces. Vitaminele A, D, E și K pot cauza probleme celui mic dacă se face abuz.
Pe de altă parte, pe lângă administrarea suplimentelor alimentare celui mic (dacă este nevoie), nutriționiștii recomandă și adoptarea unei diete echilibrate, bogată în vitamine, minerale și grăsimi sănătoase.
De ce mai au nevoie copiii pentru o dezvoltare armonioasă
Carbohidrați
Aproximativ 50 până la 55% dintre caloriile zilnice ar trebui să provină din carbohidrați, adică fructoză, glucoză și galactoză. Carbohidrații complecși cu un indice glicemic scăzut cresc în mod constant nivelul zahărului din sânge și din acest motiv sunt recomandați carbohidrații simpli. Pentru ca un copil să obțină necesarul zilnic de carbohidrați este important să consume atât leguminoase, cât și cereale integrale, fasole, fructe și legume.
Proteine
Aproximativ 20% dintre caloriile zilnice ar trebui să provină din surse bogate în proteine, cum ar fi carnea roșie și albă, ouăle și leguminoasele.
Colesterol
Colesterolul poate fi sintetizat de corpul uman și, prin urmare, nu este necesar în mod esențial în dietă. Cu toate acestea, atunci când este consumat, nu trebuie să depășească 300 mg/zi.
Și asta pentru că, așa cum arată și statisticile, o dietă bogată în grăsimi poate duce la dezvoltarea obezității și este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare.
Aportul de grăsimi poate fi redus prin înlocuirea cărnii roșii, a alimentelor prăjite și a produselor lactate care conțin grăsimi cu carne albă și surse de grăsimi care sunt bogate în grăsimi monosaturate, de exemplu, ulei de măsline, avocado, nuci și semințe de in.
Fibre alimentare
Fibrele sunt de ajutor pentru o bună sănătate digestivă, prevenind constipația, dar și diareea. Sursele principale de fibre sunt reprezentate de legume și fructe, iar recomandarea este ca un copil să consume cel puțin cinci porții/zi.
Minerale și oligoelemente
Alături de calciu, și fosforul este necesar pentru dezvoltarea corespunzătoare a oaselor, în timp ce potasiul, sodiul și clorura sunt electroliții majori în compartimentele intracelulare și extracelulare.
Un dezechilibru al acestor electroliți poate duce la modificări ale fluidelor. Totodată, oligoelementele precum cromul, cuprul și seleniul joacă, de asemenea, un rol esențial în reacțiile metabolice, iar deficiența lor poate favoriza apariția anumitor boli.
Apa
Deshidratarea poate apărea din cauza consumului inadecvat de apă și se clasifică în trei categorii în funcție de procentul de pierdere de lichide corporale. Pierderea de <5%, 5% până la 10% și >10% din pierderea în greutate corporală este clasificată ca deshidratare ușoară, moderată și, respectiv, severă. Pacienții cu deshidratare severă sunt letargici, au ochii scufundați, strângerea pielii revine încet, iar pacientul nu poate bea singur.
În cazul deshidratării ușoare până la moderată se recomandă administrarea de lichide orale, în timp ce pacienții cu deshidratare severă trebuie să primească lichide intravenos. Apa simplă este băutura care trebuie consumată pentru a satisface necesarul zilnic de apă.
Zahărul, de evitat la copii
O cantitate prea mare de zahăr duce la afectarea stării de spirit, și, de asemenea, îi expune pe copii riscului de rezistență la insulină, prediabet și diabet de tip 2. De aceea, Academia Americană de Pediatrie recomandă copiilor sub 2 ani să nu consume deloc zahăr adăugat. Copiii de 2 ani și mai mari nu trebuie să depășească 25 de grame (sau 6 lingurițe) de zahăr adăugat pe zi.
Zaharurile naturale din alimente precum fructele sunt acceptate, dar copiii ar trebui să stea cât mai departe de zaharurile adăugate. Acestea ar trebui consumate cu moderație, atrag atenția specialiștii.
Când citești etichetele alimentelor, optează pentru acele produse care au puțin sau deloc zahăr adăugat, atunci când este posibil.
Ponturi pentru administrarea de suplimente alimentare copiilor
Ponturi pentru părinții care trebuie să administreze suplimente alimentare copiilor:
- Administrează vitaminele liposolubile în timpul mesei sau imediat după ce copilul termină de mâncat, pentru a facilita absorbția acestora.
- Alege, dacă ai posibilitatea, un supliment alimentar sub formă de jeleu, pe care copilul îl va lua de plăcere și nu va trebui să te chinui să îl convingi.
- Ideal ar fi ca asemenea suplimente alimentare să fie administrate numai după împlinirea vârstei de 4 ani – la indicațiile medicului, se poate începe administrarea și mai devreme.
Impactul nutriției asupra sănătății mintale a copiilor
Nutriția joacă un rol esențial în dezvoltarea și funcționarea creierului. O dietă lipsită de nutrienți esențiali poate afecta funcția cognitivă, poate să crească riscul de tulburări de sănătate mintală și, nu în ultimul rând, poate afecta comportamentul. Acestea sunt doar câteva dintre modurile în care alimentația afectează sănătatea mintală a copilului:
Tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD)
Numeroase studii au arătat de-a lungul timpului că micii pacienți diagnosticați cu ADHD ar trebui să consume o dietă bogată în acizi grași Omega-3, care se găsesc în peștii grași, precum somonul și sardinele. O dietă bogată în zahăr și alimente procesate a fost asociată cu un risc crescut de agravare a simptomelor acestei afecțiuni, atrag atenția oamenii de știință.
Depresie și anxietate
O dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe scade riscul de depresie și anxietate la copii. În schimb, o dietă cu produse pe bază de zahăr, grăsimi saturate și alimente procesate a fost asociată cu un risc crescut de apariție a acestor tulburări de sănătate mintală.
Sănătatea cognitivă
Nutrienții precum fierul, zincul și vitamina B12 sunt esențiali pentru sănătatea cognitivă. Lipsa acestor nutrienți poate afecta memoria, atenția și învățarea la copii.
Impactul nutriției asupra sănătății fizice a copilului
O alimentație echilibrată este esențială pentru creșterea și dezvoltarea sănătoasă a copiilor, iar lipsa nutrienților esențiali poate duce la încetinirea creșterii, slăbirea oaselor și afectarea sistemului imunitar.
Creștere și dezvoltare
Așa cum am menționat mai sus, proteinele, calciul, vitamina D și alți nutrienți esențiali sunt cruciali pentru creșterea și dezvoltarea sănătoasă la copii.
Obezitatea
O dietă cu foarte mult zahăr, grăsimi saturate și alimente procesate poate să ducă la obezitate infantilă. Iar aceasta favorizează apariția diabetului, bolilor de inimă și anumitor tipuri de cancer.
Sistemul imunitar
Nutrienții precum vitamina C, vitamina E și zinc sunt esențiali pentru un sistem imunitar sănătos. Dacă acești nutrienți lipsesc, sistemul imunitar slăbește, făcând copiii mai susceptibili la infecții și boli.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Library of Medicine - Nutrition and Hydration Requirements In Children and Adults
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562207/
Te-ar mai putea interesa și...
