Valeriana: beneficii și reacții adverse

Rezumat: Valeriana este o plantă medicinală utilizată mai ales pentru susținerea somnului și reducerea stărilor de neliniște. Rădăcina sa se găsește sub formă de capsule, pulbere, tinctură sau ceai de valeriană.

Are posibile beneficii pentru insomnie, anxietate, crampe și disconfort menstrual, dar e necesară administrarea prudentă: poate provoca somnolență, dureri de cap, agitație, tulburări digestive sau, uneori, insomnie.

Poate interacționa cu alcoolul, sedativele, anticonvulsivantele și alte medicamente. Nu este recomandată în sarcină, alăptare sau înaintea operațiilor, iar persoanele cu boli cronice trebuie să ceară sfatul medicului înainte de utilizare.

1. Proprietățile și beneficiile valerianei
   a. Tratează insomnia
   b. Atenuează simptomele anxietății
   c. Poate contribui la tratarea sindromului obsesiv-compulsiv (OCD)
   d. Reduce crampele și disconfortul abdominal
   e. Poate calma durerile de cap și migrenele
2. Cum se administrează rădăcina de valeriană?
   a. Cum prepari un ceai de valeriană?
   b. Cum se ia tinctura de valeriană?
3. Interacțiunile valerianei cu alimente și medicamente
4. Reacțiile adverse ale valerianei
5. Precauții și contraindicații pentru administrarea remediilor cu valeriană
6. Concluzie

Crezi că suferi de anxietate?

Utilizarea în scopuri curative a valerianei datează de sute de ani, însă modul în care este folosită această plantă medicinală a trecut prin diverse schimbări de-a lungul timpului.

În zilele noastre, numai rădăcina de valeriană este folosită în remedii tămăduitoare, nu și alte părți ale plantei. În general, se utilizează sub formă de ceai de valeriană sau suplimente alimentare.

Cel mai adesea, valeriana este folosită pentru tratarea insomniei, iar cercetările recente în domeniu au confirmat efectul sedativ pe care îl are acest remediu natural.

Oamenii de știință sunt de părere că efectele terapeutice ale valerianei se datorează prezenței GABA (acidul gamma-amniobutiric) în compoziția plantei, un neurotransmițător inhibitor central important. 

GABA are efecte benefice în tratarea anxietății, iar anumite medicamente cu rol anxiolitic, precum alprazolam sau diazepam, acționează prin a spori secreția de GABA la nivelul creierului, funcționând într-un mod similar valerianei.

Dar, cu o serie de efecte adverse nedorite, printre care senzația de amorțeală și chiar dependență.

1. Proprietățile și beneficiile valerianei

Pe lângă efectele pozitive asupra somnului, această plantă medicinală poate fi utilă și în reducerea anxietății și a anumitor dureri.

a. Tratează insomnia

Lipsa somnului are un impact direct asupra calității vieții, iar somniferele care pot fi recomandate când o persoană se confruntă cu lipsă cronică de somn dau diverse efecte adverse, precum dependență sau imposibilitatea trezirii la timp dimineața.

Așadar, valeriana ar putea fi o soluție demnă de luat în seamă pentru tratarea insomniilor. 

Cercetările asupra proprietăților valerianei sunt în desfășurare și în prezent, iar oamenii de știință încearcă să descopere modul în care această plantă medicinală acționează asupra creierului, inducând somnolență.

Un lucru este, însă, cert: valeriana poate fi deosebit de eficientă pe post de somnifer natural.

b. Atenuează simptomele anxietății

Anxietatea este o tulburare psihică din ce în ce mai frecvent întâlnită în zilele noastre, și este, adesea, cauzată de un stil de viață agitat, specific mediului în care trăim în prezent, dar poate fi declanșată și pe fondul unei traume profunde.

Anxietatea afectează profund viața pacientului, uneori împiedicându-l să-și desfășoare rutina normală.

Anxietatea poate fi tratată prin terapie cognitiv-comportamentală, dar și cu tratament medicamentos pe bază de anxiolitice și antidepresive.

Mulți specialiști în domeniu susțin, însă, că rădăcina de valeriană poate avea efecte benefice în acest sens, diminuând senzațiile produse de anxietate, datorită creșterii nivelului de GABA la nivelul creierului.

Mai multe studii confirmă efectele benefice ale valerianei, combinată cu roiniță, atunci când vine vorba de o abordare homeopatică în tratamentul anxietății. 

Întrucât este un remediu pentru anxietate și are capacitatea de a reduce din simptomele specifice acesteia, rădăcina de valeriană are proprietăți sedative blânde și poate fi folosită pentru calmarea emoțiilor în anumite situații tensionate.

c. Poate contribui la tratarea sindromului obsesiv-compulsiv (OCD)

Sindromul obsesiv-compulsiv se manifestă prin gânduri, idei și impulsuri pesistente, care provoacă anxietate, precum și prin comportamente repetitive, folosite cu scopul de a diminua anxietatea.

Unii cercetători au monitorizat efectele valerianei asupra acestui sindrom și au confirmat faptul că rădăcina este eficientă în tratarea sindromului obsesiv-compulsiv, reducând intensitatea simptomelor și făcând, astfel, viața pacienților mai ușoară.

d. Reduce crampele și disconfortul abdominal 

Valeriana este folosită și pentru tratarea crampelor abdominale și uterine, deoarece are efecte antispasmodice și antiinflamatoare.

Rădăcina este folosită de multe femei pentru combaterea simptomelor sindromului premenstrual, dar și a durerilor menstruale.

e. Poate calma durerile de cap și migrenele

Migrenele nu sunt simple dureri de cap, ci vin la pachet cu simptome precum greață, vărsături, hipersensibilitate la lumină, dar și stare de vertij și insomnie.

Deși, din punct de vedere științific, efectele pozitive ale valerianei asupra migrenelor și durerilor de cap nu au fost confirmate, o mulțime de pacienți diagnosticați cu migrenă folosesc rădăcina de valeriană pentru prevenirea durerilor de cap și afirmă că este un remediu util.

2. Cum se administrează rădăcina de valeriană?

În primul rând, dacă ai de gând să folosești această plantă medicinală pentru proprietățile sale terapeutice, este recomandat să te consulți, mai întâi, cu medicul tău curant.

Mai ales persoanele care suferă de boli cronice și care se află în diverse tratamente medicamentoase ar trebui să nu ia suplimente, fie ele și din plante, fără acordul medicului.

Valeriana se găsește sub formă de ceaiuri, capsule, tablete și pulbere. Alege varianta cea mai potrivită pentru stilul tău de viață.

De exemplu, dacă obișnuiești să-ți faci smoothie-uri și sucuri proaspete la storcător, poți opta pentru un produs tip pulbere, pe care îl poți amesteca în lapte, împreună cu o linguriță de miere, puțină scorțișoară, sau câteva bucățele de smochine uscate. 

Pulberea poate fi dizolvată și în ceai, dar este recomandat să folosești un ceai fără proprietăți sedative, cum ar fi cele de lavandă sau mușețel.

Altfel, există riscul de suprasedare, care, cel mai frecvent, se manifestă prin trezitul foarte târziu și imposibilitatea trezirii la ora propusă, chiar și cu alarmă. Pulberea de valeriană este recomandată și persoanelor care au dificultăți de înghițire a pastilelor. 

Suplimentele din această plantă medicinală sub formă de capsule sunt, probabil, forma cea mai convenabilă de consum.

Le poți lua cu tine oriunde și ai nevoie doar de un pahar cu apă. Ai grijă, în schimb, la doza recomandată în prospectul produsului și la intervalul orar în care iei suplimentul. 

Dacă suferi de atacuri de anxietate, o capsulă de valeriană se poate lua în orice moment al zilei.

Dar dacă urmărești să contribui cu aceste remedii la un somn mai bun, este de preferat să aștepți până spre seară, deoarece valeriana îți poate da o ușoară senzație de letargie care te poate împiedica să îți continui activitatea la muncă pe timpul zilei. 

Indiferent de forma în care vine produsul, ai grijă să cumperi unul acreditat, de calitate, de la o companie cunoscută, pentru a te bucura de beneficiile acestuia. 

a. Cum prepari un ceai de valeriană?

Găsești ceai de valeriană în magazine naturiste sau în farmacii.

Pentru a prepara ceaiul de valeriană, pune 200 ml de apă clocotiă peste 1 linguriță de plantă uscată și lasă vasul acoperit un sfert de oră. Apoi, strecoară ceaiul și bea-l cald, cu aproximativ o oră și jumătate înainte de culcare.

b. Cum se ia tinctura de valeriană?

În magazinele naturiste găsești și tinctură, din care poți lua câte 20 de picături de trei ori pe zi. Tinctura este utilă în reducerea tensiunilor psihice, îmbunătățirea calității somnului și protejarea organismului de stres.

3. Interacțiunile valerianei cu alimente și medicamente

Alcoolul poate provoca somnolență, iar valeriana poate provoca, de asemenea, somnolență și respirație încetinită, așa că administrarea unor cantități mari împreună cu alcool poate duce la o stare excesivă de somnolență.

Valeriana poate spori efectul medicamentelor precum anticonvulsivantele, cum ar fi fenitoina și acidul valproic, barbituricele, benzodiazepinele, medicamentele pentru tratarea insomniei, antidepresivele triciclice.

Același lucru este valabil și pentru plantele cu efect sedativ, cum ar fi mușețelul sau iarba-mâței, de aceea nu trebuie luate împreună cu valeriană.

Deoarece această plantă medicinală este descompusă de anumite enzime hepatice, poate interacționa cu alte medicamente care sunt descompuse de aceleași enzime, cum ar fi antihistaminicele, statinele sau unele medicamente antifungice.

4. Reacțiile adverse ale valerianei

Valeriana este o plantă considerată de către specialiști sigură pentru administrare, fără reacții adverse care ar putea pune în pericol sănătatea individului, atât timp cât este folosită în cantitatea recomandată de către medic sau conform indicațiilor din prospect. 

De asemenea, perioada de consum contează foarte mult în acest sens, așadar suplimentele se vor lua pentru o perioadă limitată (nu mai mult de 28 sau 30 de zile), pentru a evita efectele negative.

Valeriana este sigură și pentru copii dacă este luată așa cum se precizează în prospect și nu se depășește o perioadă de patru săptămâni.

În unele cazuri, cel mai adesea atunci când este luată necorespunzător, dar nu neapărat, poate da anumite reacții adverse, care se manifestă prin dureri de cap, stare de iritare și agitație ori apatie, lipsă de energie sau de dispoziție pentru diverse activități, somnolență sau, dimpotrivă, insomnie.

În cazuri de supradozare severă, efectele adverse ale valerianei sunt: greață și vărsături, durere puternică de stomac, dureri de cap intense, stare generală de rău. În asemenea cazuri se recomandă consumul de lichide din belșug și odihna la pat.

5. Precauții și contraindicații pentru administrarea remediilor cu valeriană

Având în vedere că nu există suficiente informații fiabile pentru a ști dacă valeriana este sigură de utilizat în timpul sarcinii sau alăptării, remediile cu valeriană sunt contraindicate femeilor însărcinate și celor care alăptează.

E asemenea, e bine de știut că valeriana încetinește sistemul nervos central, deci ar trebui evitată în apropierea intervențiilor chirurgicale.

Anestezia și alte medicamente utilizate în timpul intervenției chirurgicale afectează sistemul nervos central, deci efectele combinate pot fi dăunătoare; dacă iei remedii cu valeriană, oprește administrarea cu două săptămâni înainte de o operație programată.

În concluzie, valeriana poate fi, pentru multe persoane, un remediu util în tratarea insomniei, anxietății, durerilor de cap și durerilor menstruale, însă e important să se respecte instrucțiunile de administrare (doze, perioadă de tratament etc.) pentru a se evita efectele secundare.

De asemenea, este necesar ca pacienții aflați în diferite tratamente medicamentoase să ceară sfatul medicului înainte de a lua remedii cu valeriană, iar femeile însărcinate și cele care alăptează să evite aceste remedii.

6. Concluzie

Valeriana poate fi o opțiune complementară pentru persoanele care se confruntă cu dificultăți de somn, tensiune nervoasă sau anumite crampe, însă nu trebuie privită ca un tratament universal.

Chiar dacă este o plantă medicinală, poate produce reacții adverse și interacțiuni importante. Un ceai de valeriană ori un supliment trebuie folosit conform indicațiilor, fără asociere cu alcool, sedative sau alte produse calmante.

Femeile însărcinate, cele care alăptează și persoanele programate pentru intervenții chirurgicale ar trebui să evite valeriana.

Consultul medical este recomandat mai ales în cazul bolilor cronice, tratamentelor regulate sau simptomelor persistente, severe ori neobișnuite, care necesită evaluare și tratament.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Pentru ce este utilizată cel mai frecvent valeriana?
Răspuns: Valeriana este utilizată în special pentru susținerea somnului și ameliorarea stărilor de neliniște sau tensiune nervoasă.

Întrebare: Cum se prepară un ceai de valeriană?
Răspuns: Peste o linguriță de rădăcină uscată se adaugă aproximativ 200 ml de apă clocotită. Vasul se acoperă 15 minute, apoi ceaiul se strecoară.

Întrebare: Ce reacții adverse poate provoca valeriana?
Răspuns: Pot apărea somnolență, dureri de cap, agitație, lipsă de energie, disconfort gastric, greață, insomnie sau stare generală de rău.

Întrebare: Valeriana poate fi asociată cu alcoolul sau medicamentele sedative?
Răspuns: Nu este recomandată asocierea, deoarece efectele sedative se pot intensifica, provocând somnolență excesivă și încetinirea respirației.

Întrebare: Cine ar trebui să evite această plantă medicinală?
Răspuns: Trebuie evitată de femeile însărcinate sau care alăptează și înaintea intervențiilor chirurgicale. Persoanele care urmează tratamente medicamentoase trebuie să consulte medicul.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Mount Sinai - Valerian
https://www.mountsinai.org/health-library/herb/valerian
NCCIH - Valerian
https://www.nccih.nih.gov/health/valerian
NCBI - Herbal Remedies and Their Possible Effect on the GABAergic System and Sleep
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7914492/
Studiul „Herbal Remedies and Their Possible Effect on the GABAergic System and Sleep”, apărut în Nutrients. 2021 Feb; 13(2): 530, doi: 10.3390/nu13020530, autori: Oliviero Bruni et al.


Te-ar mai putea interesa și...


Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0